1,094 matches
-
în templu, ci în afară de oraș și de ziduri? Ca să se împlinească acele cuvinte care spun: Cu cei fără de lege s-a socotit (Isaia 53, 12). Dar pentru ce a fost jertfit pe vârful Crucii, și nu sub un acoperiș? Ca să curățească și văzduhul. Pentru asta a fost jertfit în vârful Crucii. Nu sub bolta acoperișului, ci sub bolta cerului. Când Oaia era jertfită în vârful crucii, atunci văzduhul se curăța, dar se curăță și pământul, căci Sângele din coasta Lui se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
atunci pune capăt hulei, cunoaște vrednicia Duhului!” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XXIV-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 599) „ ... e o putere și o lucrare proprie și foarte însemnată a Duhului aceea de a curăți și de a ierta păcatele, cum mărturisește cuvântul evanghelic. Deci cel ce a mărturisit pe seama Lui puterea iertării păcatelor, I-a mărturisit odată cu aceasta și dumnezeirea 78”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rugăciunea domnească, Cuvântul III, în PSB, vol. 29
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la titlul Faptelor apostolilor, (La începutul Faptelor Apostolilor - II), în vol. Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență..., p. 313-317) „... mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor ...” „(Botezul - n.n.) se numește baie, pentru că suntem curățiți de păcate; se numește harismă, pentru că ni se șterg pedepsele pentru păcate; se numește luminare, pentru că privim acea sfântă lumină mântuitoare, în care vedem cu pătrundere Dumnezeirea; se numește desăvârșire, pentru că nu-i lipsește nimic”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
183) „Păcatele săvârșite înainte de botez sunt iertate (prin botez - n.n.)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. XXIV, 154.3., în PSB, vol. 5, p. 302) „... după ce cu apa renăscătoare mi-am spălat petele din trecut și-n inima curățită de păcate a pătruns lumina purificatoare, după ce cu ajutorul Duhului Sfânt a doua naștere m-a transformat într un om nou, ca prin minune mi se părea că deodată îndoielile mi se spulberă, cele închise se deschid, cele întunecate se luminează
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de acum însuflețit de Duhul Sfânt”. (Sf. Ciprian, Către Donatus, IV, în PSB, vol. 3, p. 417) „Noi am crezut și cunoaștem că Botezul acela, pe care l-a vestit el (Ieremia - n.n.) de mai înainte, este singurul care poate curăți pe cei ce se pocăiesc și că el este apa vieții (Ier. 2, 13)”. (Sf. Iustin Martirul și Filozoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, Partea Întâi, XIV, în PSB, vol. 2, p. 138) „Să ne amintim de asemenea și de greșelile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ce le-am săvârșit, între altele, și aceea că fără botez n-ar exista iertare de păcate”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXX, în PSB, vol. 8, p. 375) „Sufletul care și-a spălat păcatele prin botez și a fost curățit omul cel vechi, sufletul acela este pe viitor potrivit pentru a fi locuință a lui Dumnezeu în Duhul”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XXVIII, VIII, în PSB, vol. 17, p. 235) „... marele Dăruitor nu-ți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Căci se bucură de Duhul Sfânt, Care din toate părțile îi încălzește și-i sporește sfințenia. Și după cum când torni fierul sau aurul, îl faci curat și frumos ca la început, tot așa și Duhul Sfânt, ca într-o topitoare curățindu-l și lămurindu-l prin botez, îi curăță păcatele, făcându-l mai curat și mai strălucit decât orice aur”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XL, p. 437) „Astăzi au lepădat prin harul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
309) reproduce un fragment din Dimitrie Cantemir, interesant din punctul nostru de vedere; melancolia: "boală de voia rea, pătimirea întristărei, fierea neagră". În Miron Costin, găsim însă: "Cum se ridică și se risipește o negură întunecată, așa și el se curățește de scârbă ce-i zăcea la inimă"45, ceea ce constituie o admirabilă metaforă, dar și o realitate științifică. Inima era, pentru moldoveni, identică cu sufletul: inimă rea, sau chiar astfel ca o licență literară "Ștefan Vodă, lăsând inima cea neprietenească
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și orb, abandonat - din porunca tatălui său, împăratul - în pustietatea unui munte, pentru a deveni un simplu călugăr. Singur, strângându-și lăuta la piept, prințul își plânge durerea, chiar dacă exilul s-ar putea să-i ofere posibilitatea „de a-și curăți viața de păcatele trecutului”. Alături de Semimaru se află o altă ființă izolată, alungată, exclusă dintre semenii săi: este prințesa Sakagami, sora lui, al treilea copil al împăratului, care rătăcește ca o nebună departe de palat, prin cele mai îndepărtate ținuturi
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
bogate În substanță dumnezeiască, cum ar fi pepenele 124. În vreme ce catehumenii trebuie să postească În fiecare duminică, cincizeci de săptămîni pe an, aleșii țin post și lunea 125. Prin post sînt pedepsiți Arhonții care locuiesc În trupul oamenilor, sufletul este curățit de Întuneric, se Împiedică maltratarea luminii conținute În hrană și se contribuie la edificarea Crucii de Lumină 126. Un mare post colectiv avea loc la sărbătoarea Bema (grec. bema, „tron”), cînd se expunea În fața credincioșilor jilțul gol al lui Mani
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de spovedanie neagră, căci, „inversându-se modelul sacru, la capătul „confesiunii” urma „angajamentul” de a nu mai repeta greșeala și de a făptui conform indicațiilor, Întocmai ca În cazul energumenului pregătindu-se să-și Împlinească un canon care să-l curățească”13. Cea de-a patra etapă făcea trecerea de la condiția de victimă la cea de călău, proaspătul reeducat trebuind să fie apt să conducă demonstrativ procesul de reeducare al celui mai bun camarad din celulă, pe care Îl va tortura
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
227/80/147/0 spăla:curat(152); curăța(86); curățenie(81); haine(65); rufe(59); curată(31); apă(30); curăță(24); a curăța(20); săpun(14); detergent (11); vase(11); murdar(10); igienă(9); mașină (9); șterge(8); vesela(7); curăți(6); curățare(6); alb(5); mașina(5); mîinile(5); putina(5); a curăți(4); dezinfecta(4); bani(3); capul(3); clătește(3); haină(3); mîini(3); usca(3); baie(2); clăti (2); curățat(2); curățire(2); dinții(2); duș(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rufe(59); curată(31); apă(30); curăță(24); a curăța(20); săpun(14); detergent (11); vase(11); murdar(10); igienă(9); mașină (9); șterge(8); vesela(7); curăți(6); curățare(6); alb(5); mașina(5); mîinile(5); putina(5); a curăți(4); dezinfecta(4); bani(3); capul(3); clătește(3); haină(3); mîini(3); usca(3); baie(2); clăti (2); curățat(2); curățire(2); dinții(2); duș(2); freca(2); haina(2); lene(2); miros(2); murdări(2); murdărie(2); noroi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
De Dumnezeu sfântul dată! / Mulțumescu-ți d-tale, / Mândră și cinstită fată!" Apoi aruncă pâinea și sarea în pârâu, ia apă cu mâna dreaptă și se spală pe față, rostind: "Apă curat curgătoare! / Eu îți dau pâne și sare, / Iar tu, curățește-mă: / De ură, / De gură / Și de făcătură, / De strigări, / De căscări / Și de aruncări; Curăță-mă de orice uri / Și de orice făcături / De pe mâni, de pe picioare, / Să rămân eu ca o floare, / Ca o floricea frumoasă / Pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
De fapt, / De dat, / De ură, / De pâră, / De făcătură, / De strigare, / De căscare, / De faptul cel mare, / De făpturile cele rele / Și de boalele cele grele. Și m-aș ruga dumitali, / Sfântă apă curată, / Să mă speli, să mă curățești / Și să mă limpezești, / Cum ai spălat malurile de tină / Și bolohanii de rugină, / Așa să mă speli și pe mine / De fapt, de dat..."62 Pentru "întoarcerea ursitei", de folos este "apa descântată" de puterea cuvântului: "N. nu te
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Izbea negrul dobrogean / Și cu pala lui cea nouă / Pe balaur tăia-n două, / Apoi trupul înghițit, / Plin de rane, otrăvit, / El în cârcă-l ridica, / Sus, la stână se urca / Și în lapte mi-l scălda, / De venin îl curățea / Și cu viața-l dăruia. / Apoi, mări, cât trăia, / Frați de cruce se prindea / Și-mpreună voinicea / Pe balauri de stârpea!"365 Anularea forțelor oculte este posibilă prin invocarea șarpelui arhetipal, în descântece, care primenește timpul și spațiul, reînnoind legăturile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sâmburi și de pietre,/ de patru roți, de ploaia măruntă..." Un elogiu adus realului, vieții, nașterii permanente apare în elegia oului, a noua, iar în "A unsprezecea elegie", timpul faptei și al realului ne trimite la "Mirabila sămânță". "A intra curățit în muncile de primăvară,/ a spune semințelor că sunt semințe/ a spune pământului că e pământ". Cu aceste versuri, Nichita Stănescu iese din criză, fapta va deveni sprijinul lui moral ("a te sprijini pe propria ta țară/ când, omule, ești
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de a vă exprima în universul teatralității? Știu că nu știu, știu atunci când nu mai pot că trebuie să pot... și încerc întotdeauna să nu mă treacă viața fără ca eu să mușc din ea și, apoi, trăgând aer în piept, curățit de nimicnicia ce mă atacă, să pot cânta, fluiera, recita, striga ceea ce îmi place, ceea ce vreau și ceea ce simt. Trăiesc-trăind. Cu frică, neliniște, iubire, speranță și dorință de a înțelege și de a lupta... Bucuria vine din oferta sufletească cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Alexie sau bojiile se ține pentru că atunci ies toate jivinile la care nici nu trebuie a gîndi - și ca ele să nu muște vitele. Tot atunci se mătură ogrăzile și livezile, și gunoaiele se aruncă departe, ca locurile să se curățească de gîndaci și ca, așa cum s-au aruncat gunoaiele de lîngă casă, să nu se apropie nici o jivină de ea. în acea zi nu e bine a umbla cu pieptenele. în ziua de Alexi Bojî nu se zice „șerpe“, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
piară!“ - ceea ce trebuie să se facă de trei ori. Limbrici Să nu lăsați pe copii să mănînce lut, că fac limbrici. Cine preface mămăliga rău face, că-i rău de limbrici. Lin Cînd frigi sau prăjești lin, să nu-l curăți de solzi, că-i rău de belitură. Lindini Să nu te speli cu apă rece pe cap, căci faci lindini. Lingură Lingura să nu ți-o schimbi la mîncare, că nu te mai saturi. Cînd uiți lingura sara în oală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd ai mînca vreun păr de mîță, te apucă tusa și poți muri. Dacă mănînci din mămăliga pe care a mîncat-o mîța, vei tuși. Țarcă Primăvara, înainte de-a începe să mergi la vînat, să împuști o țarcă, ca să-ți curăți pușca și să-ți meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va mai da coțofana
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ar ciurui pe toți. Cum a văzut pe la televizor că fac unii. Mulți se sinucid după. El n-ar face așa ceva. De ce să se omoare cînd n-ar face nimic rău? De ce să se omoare cînd ar putea în continuare curăți lumea de colegi răi? Și nici nu s-ar lăsa prins, ar lupta pînă la capăt. Problema e că n-avea arme, de unde să facă un copil rost de așa ceva?! Și nici rude sau cunoscuți de la care să șterpelească. Sau
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
unei flori cam blege sau ceva de genul, a descoperit urme de scrum de țigară, iar pe alta fire de praf și de păr. Pariu că o scăpase pe jos și, ca să nu consume alta că hrana-i prețioasă, o curățise într-o oarecare măsură, dar nu suficient. Bătrînul s-ar fi supărat dacă l-ar fi prins că aruncă mîncarea sau că spune că nu-i este foame. Așa că a luat cu noduri în gît o înghițitură dintr-o porțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
amestecare și moștenire întru toată viața lor, omului celui drept apropiiare de Dumnezeu“. Cu alte cuvinte, cununiei este o competență a Bisericii, o taină, un sacrament în care „molitvele“ și preotul ocupă locul principal, o apropiere de Dumnezeu prin păstrarea „curăți<i>i“ și consumarea ei numai după binecuvântarea religioasă. O adevărată analiză asupra acestei taine va face Antim Ivireanul în manualul său adresat preoților, în capitolul „Pentru taina nunții cei pre lége“. Procrearea constituie primul scop al căsătorie: „Nunta iaste
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
perioada de menstruație, perioadă asociată cu impuritatea. Astfel, în conformitate cu glava 331, timp de șapte zile pe lună, femeia nu poate primi nici una din tainele bisericești, nu are voie să intre în biserică, „nici să se împreună cu bărbatulu-și până ce se va curăți“. Nerespectarea acestor îndrumări atrage pedeapsa canonică, dar cum cunoaște rea pe rioa dei de men strua ție de pin de de fiecare femeie în parte, sanc țio narea nu se face decât atunci când soția se plânge de abu zul soțului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]