1,765 matches
-
Mai bine-n fabrică la stat, te-nvârți Încolo și-ncoace, te faci că faci ceva și leafa merge.... Ba nu mai spune, Relule, că altu-i locu’ lui, eh, e și el vai de soarta lui, șontâc-șontâc, futu-te-n cur spate, prin toată harababura asta de șantier din care-au dezertat toți. Ca mâine-l vezi că nu mai poate să se ridice și să se-ndrepte cu futu-te-n cur spate. Rămâne-acolo unde-l prinde nenorocirea lungit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
vai de soarta lui, șontâc-șontâc, futu-te-n cur spate, prin toată harababura asta de șantier din care-au dezertat toți. Ca mâine-l vezi că nu mai poate să se ridice și să se-ndrepte cu futu-te-n cur spate. Rămâne-acolo unde-l prinde nenorocirea lungit și-nțepenit de nu se mai uită nimeni nici cu curu’ la el, nici cotoroanța de Leontina. Ba lasă-l dracului, părințele, că nu se mai satură cât o fi pus la ciorap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
drum, și-acum văd că vă răsuciți aiurea. După a doua tură de trecut din mână-n mână, sticla e goală. Andrei o aruncă În Întuneric, spre poarta unde se aud câinii lătrând de mama focului, și futu-te-n cur viaț-amară și sfinte Dumnezeule și gata, să fie o sută. Dă banii Încoace, nea, pentru o sută cincizeci de saci. — Ești nebun, băiețică? Unde ai o sută cincizeci de saci? — Vino să-ți arăt! Când aprinde becul de deasupra ușii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și aproape strigând că ce vorbă-i aia, băiețică? Și Andrei se dădea de ceasu’ morții explicându-ne cum că-i chiar o vorbă la locu’ ei, nea, n-o să mai găsiți la banii ăștia să vă dați și-n cur și-n cap. Și n-aveți decât să le lăsați acolo-n curte unde dați cimentu’, și ori că le vinzi proprietarului, ori vii mai târziu după ele când găsești client și le dai cu cinci mii pă puțin, nea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
tren l-om urca, ca să-l scoatem și pe el din gura lupului, ie păcat de Dumnezeu ca să tragă el de pe urma nenorocirilor noastre, și Andrei n-a mai avut Încotro și a fost de acord. Îl vedeam cum stă În cur În mijlocul patului, mahmur Încă de somn și se holba la noi fără să priceapă despre ce e vorba. Unde mai pui că era ca scos din cutie, avea haine noi, o geacă din material de blugi și o pereche de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se smiorcăie și râde și râdem și fugim toți trei. Nu i-am lăsat barem o lumânare lu’ moșu', face Andrei. — Ce să facă cu ea? iscodește Laur, Însuflețit de curiozitatea lui de târfă prostovană. — Să și-o bage-n cur, vere. — Bine, vere, m-ai lămurit. Da’ unde mergem noi acum? Unde fugim așa de nebuni? — Unde te ducem noi, i-o reteză părințelu’. — Bine, bine, am Înțeles. Și mai luați și voi geanta asta, că mi-a rupt cocoașa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ar duce pe noi, nicidecum noi pe el. Toată vara a alergat pe nisip cu coșul de floricele În spinare și-i și mai tinerel decât noi, trăpașu’ ăsta corcit de văr-miu. Numai să-i arzi un bici pe cur și s-ar duce de nu l-ai mai vedea În două minute. Încetinește doar ca să tragă cu urechea la ce-mi spune Andrei, dar pentru ăsta Laur nu contează, e ca și cum n-ar fi. — Am vorbit cu unu’ din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Ne vom Întoarce, Relule... Ne vom Întoarce bogați și plini de glorie, vom fi primiți cu toate onorurile cuvenite... Sfinte Dumnezeule, am răcit la găoază de cât am fugit. N-a apucat moșu' să ne pună să facem doape de cur. Da’ bășinile mele și-așa nu miros. Simțeam curentul strecurându-se pe sub geam și pe sub ușa compartimentului. Răcisem, da, mă lua cu frig de la atâta zbucium și alergătură de azi dimineață. Am desfăcut și a doua sticlă și am aprins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
simțitor era? A plâns când i-am spus că nu mă mai primește tac-su În Unitate, și când i-am spus că-i spun lu moșu' cu ce se ocupă el, cât de leșinat e s-o ia În cur și să sugă pula, s-a dat cu capu’ de pereți și s-a rugat de mine cu ceru’ și pământu’ să nu care cumva să fac așa ceva, că o să facă el tot posibilu’ să aranjeze, că știe el cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pierdut ea până Într-atât capul Încât să uite bunul obicei de a Încuia ușa În urma oricui, dar a uitat să mai fie atentă la semnale. Bine că a rămas Laur de caraulă, păi sigur, muta s-o ia În cur și io să iau bolovani În cap, păi n-o veni el bărba’su să-i spună ce poamă ține la ușă? Ba iar e bine: Andrei a luat un kilogram de cârnați Bicaz și patru pâini, două jumătăți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
copilu’ și să scol tot blocu’ ăsta În picioare. — Ie banii noștri, vere, bolborosește Laur tot Într-o șoaptă precipitată, care tu, cu dovleacu’ ăla de căpățână cât toate zilele, nu vrei să Înțelegi. Amândoi stăm aicea cu pula la cur pentru jafu’ ăla, și mai avem și-o mortăciune-n cârcă, ca mâine vine și ne ridică, ne ia ca din oală ca pe niște dobitoci ce suntem, și pentru ce? Pentru ce-a făcut el, și el umblă liber
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În cealaltă cameră, pe dormeză, și mai țin minte că asta a fost Într-o joi până-n prânz. Atunci a apărut Pepino. Pepino era un băiețaș la vreo douășcinci de ani, slab de vedeai prin el și fără pic de cur și lat În umeri cât un bilet de tramvai. Avea o uitătură ca de cățel bătut, de-ai fi zis că-și cere iertare continuu, mă rog, vedeam c-a Întârziat, dar Îi era de-ajuns cât Îl mustra Steluța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nebun spre un loc unde nu-i durere și Întristare. Să scapi odată de grajduri și țarcuri și hangare, și Încotro? Aia e, că n-am fi stat noi de handicapatu’ ăsta dacă n-am fi fost cu pula la cur că ne caută pentru ce-am făcut. Ce mare chestie om fi făcut? S-ar zice c-am jefuit și-am omorât, da, așa le-ar da mâna să spună, și-n loc de cruce sau lumânare ne-am căcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
doar-doar o apărea Hansi. Hansi zâmbește generos și compătimitor. - Da’ mă mir. Nu i-ați văzut prin oraș? - Ce să vedem, Hansi? - Miliție, armată, trupe Întregi. Doar n-ați mers cu ochii Închiși. Ba om fi mers cu pula-n cur. Aia e că n-are ăsta habar de necazurile noastre. Ce dracu’ să mai vedem prin oraș cu capul plin de nenorocirile care ne-au mâncat viața și cu spurcăciunea aia de vânt șuierându-ne și vâjâindu-ne amarnic prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ce să-i facem capu’ mare. Am cam ostenit, da, uite acuma se face ziuă și Încă n-am căzut la o Înțelegere. Tăceam toți patru și poate că n-am mai fi avut mult până să adormim acolo-n cur pe saltele, cu sticlele și farfuriile pline cu scrum și chiștoace dinainte. Fusese ceva care ne făcuse să ciulim urechile. Un vuiet Înfundat și pe urmă am auzit două bubuituri distincte, și numaidecât s-au pornit Împușcături răzlețe alternând cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mâna printre halbe. Avea capul polizat, era ca un fel de sulă solidă, cu mâner trainic de ebonită și Îndeajuns de lungă ca să străbată un gât din beregată până-n ceafă. - Românii nu sunt lași, da’ până nu-i Înțepi În cur cu chestii d-astea, nu se mișcă. Trebuie să fim cu ochii-n patru, copii, și cu siguranță citi În privirile noastre o aprobare deplină, dacă s-a dus la bar și a mai adus un rând de halbe. Știam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nimic viu. Omoară și iarăși omoară, tot ce e viu să piară. Asta ați făcut. Comunismul, visul vostru de aur, slujbele voastre și familiile voastre, lefurile și pensiile voastre, cărțile voastre și ziarele voastre, acum ștergeți-vă cu ele la cur! Poporul nu vă mai vrea, pământul nu vă mai rabdă, dar voi o țineți una și bună, poporul și poporul și poporul. Poporul pe care l-ați mâncat voi fript, jigodii comuniste! Săturați-vă și Îmbuibați-vă! Măcar că balamucul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sus... Știi ce? Du-te tu și Încearcă de unul singur s-o aduci Încoace. Îi spui că io am plecat, că de mine se ferește. Carol s-a Îmbătat și s-a dus la dracu’ să-l fută-n cur, și poate-o păcălești. Și nu uita când vă Întoarceți să mai luați o sticlă din asta. Și s-o pui pe ea să mai ia o sticlă de Cola de-acolo. Mi s-a părut bună ideea lui Carol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
președinte, dar recunoaște c) nu seam)n) cu Lyndon Johnson. —Ăla era un om deștept, spune Eban cu v)dit) admirație. Am auzit c) Johnson l-a Întâmpinat odat) pe Eban cu cuvintele: „Domnule ambasador, stau aici, m) scarpin În cur și m) gândesc la Is-ra-el”. Eban Îmi confirm) Întâmplarea, dar Îmi spune c) Johnson avea un fel deosebit de prietenos de a vorbi. Prietenie, dar nu f)r) respect. Eban m) Întreab) ce cred despre candidații democrați - despre Henry Jackson, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
VII-lea, scrie profesorul David Landes de la Harvard, ei „au g)sit stâncă din vârful Muntelui Moriah, vechiul loc pe care s-a aflat Templul, acoperit) cu tone de gunoaie, aruncate acolo că o jignire și o profanare. Arabii au cur)țâț stâncă și au construit frumoasă moschee pe care o cunoaștem sub numele Domul Stâncii sau Moscheea lui Omar. Dar abatorul a fost menținut, o permanent) surs) de infecție pentru evreii din Ierusalim”1. C)l)tori că Pierre Loti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
scurt, s)-l conving pe Rabin c) ar fi mai bine ca Israelul s) acorde mai mult) atenție intelectualilor din mass-media americane. Îi spun c) la noi În tar) domin) În prezent o stare de spirit de tipul „s) facem cur)tenie”. Am rezolvat problema Vietnamului, scandalul Watergate, acum rezolv)m problemele din CIA, FBI și fraudele de la Madicaid. Dac) mass-media ar prezenta opiniei publice americane problemă palestinienilor sau a p)cii În Orientul Mijlociu În timp ce țară se afl) Într-o asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
acum rezolv)m problemele din CIA, FBI și fraudele de la Madicaid. Dac) mass-media ar prezenta opiniei publice americane problemă palestinienilor sau a p)cii În Orientul Mijlociu În timp ce țară se afl) Într-o asemenea stare de agitație, cerând guvernului „s) fac) cur)tenie”, ar putea fi dezastruos pentru Israel. Rabin declar) c) este conștient de toate acestea. M) Îndoiesc c) Înalții demnitari din Israel Își dau seama de pericol. Judec În funcție de ceea ce am v)zut și am auzit acas). Acolo, faptele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
după masă, se pun cu gura în jos, de pagubă. Masa cînd va trăsni trebuie sfărmată sau arsă, căci aduce pagube. E rău de pagubă: Cînd țuica sau sarea se varsă. Cînd cînele se tîrăște pe spate și merge tîrînd curul pe pămînt. Cînd vin în casă furnici cu aripi. Cînd urlă cînele. Cînd chibritul se aprinde în mînă. Săptămîna brînzei și Postul Părăsimilor să nu le spurci, adică să nu mănînci carne, căci e rău de pagubă. Nu e bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
indiget, sed propter hominem, qui eo utitur, ita ipsum hominem propter se (7, 5). Sensul ultim al vieții noastre este slăvirea Creatorului. Dar, dacă Dumnezeu îl iubește atât de mult pe om, încât a creat întreaga lume pentru bucuria sa, cur mortalem fragilemque constituit („pentru ce l‑a creat muritor și plăpând?”). Din două motive, răspunde Lactanțiu: „În primul rând, pentru ca stăpânirea infinită a ființelor însuflețite să se perpetueze, să umple întreg pământul; apoi, pentru a propune omului virtutea, adică puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
tocmai se pregătea să îl schingiuiască din nou: Ba ai să torturezi pe p...a mă-tii, bandit și ticălos fără de margini. M-ai scăpat, nărodule, din mână. Mai sunt încă treizeci de minute și puteți să mă pupați în cur toți deodată sau chiar pe rând, dacă asta vă va fi voia. Tâmpiților, am băut toată cutia cu creolină, otravă ce-i sigur că într-o jumătate de oră își va face efectul. Atât mai durează până sosește salvarea prin
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]