966 matches
-
mare sau regiune cu teren uscat. Aceste fenomene au favorizat două aspecte mai importante și anume: cel de depozitare, creind stratul de cuvertură, gros de peste 100 m, iar cel de-al doilea aspect se referă la acțiunea de modelare a cuverturii, sub influența numeroșilor factori externi. Datorită retragerii și înaintării mărilor de pe acest teritoriu, depozitele de cuvertură ale etajului superior a dobândit în componența lor, ca predominante, argilele și marnele, cu unele intercalări de nisipuri și de orizonturi subțiri de gresii
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cel de depozitare, creind stratul de cuvertură, gros de peste 100 m, iar cel de-al doilea aspect se referă la acțiunea de modelare a cuverturii, sub influența numeroșilor factori externi. Datorită retragerii și înaintării mărilor de pe acest teritoriu, depozitele de cuvertură ale etajului superior a dobândit în componența lor, ca predominante, argilele și marnele, cu unele intercalări de nisipuri și de orizonturi subțiri de gresii, slab cimentate. Apariția zonelor înalte de podiș a fost dată tocmai de aceste orizonturi subțiri de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Dintr-o generozitate nepotrivită cu conjunctura, cade în cinism: „Doamne iartă-mă dar cât de prost am mai fost! Apoi am început să-mi povestesc mie însumi câte mustrări de conștiință mi-am făcut fiindcă am vrut să amanetez odată cuvertura lui Hans Pauli. Am râs cu dispreț de cinstea mea stupidă, am scuipat cu dezgust că n-am reușit să găsesc cuvinte destul de dure ca să-mi bat joc de propria mea prostie. (...) Nu degeaba suferisem atât de infinit de mult
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
faptele mele deveneau tot mai puțin onorabile pe zi ce trecea. Îmi cream drum cu ajutorul minciunii fără să roșesc, înșelam oameni săraci la plata chiriei, aveam chiar de luptat cu gândurile cele mai josnice, de pildă de a dispune de cuverturile de pat ale altora, și toate acestea fără regrete, fără remușcări. Înlăuntrul meu începeau să apară tot mai multe pete de putreziciune, un putregai negru care se întindea din ce în ce. Iar de sus, din cer, Dumnezeu mă urmărea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sol; en. soil biology), deplasare de teren (cf. fr. mouvemment en masse; en. mass movement), diagnoza solului (cf. fr. diagnose du sol; en. soil diagnosis) etc. Metaforele polilexicale precum și sintagmele parțial fixe sunt formate în baza aceluiași tipar: depozit de cuvertură (cf. fr. dépot de couverture; en.head deposit/ topsetbed), destrucția silicaților (déstruction des silicates; en. destruction of silicates), eroziune accelerată (cf. fr. erosion accélérée; en. accelerated erosion), fază dispersă (cf. fr. phase disperse; en. disperse phase), limită de adeziune (cf.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în cămașă de noapte, între așternuturile "cam reci", Jeanne așteaptă așadar, plină de fiori... Deodată, se aud trei bătăi ușoare în ușă. Tânăra "tresare îngrozită", dar nu răspunde. Însă bătăile se repetă, iar încuietoarea scrâșnește. Jeanne își ascunde capul sub cuverturi, înspăimântată "ca și cum ar fi intrat un hoț în odaie". Ghemuită sub pleduri, aude niște încălțări scârțâind ușor pe podea. Tresare și scoate un țipăt ușor atunci când simte pe cineva atingând patul. E Julien, vicontele de Lamare, soțul ei. Un străin
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de două furci fixate în lăturași, rostarul și gânjurile de susținere a rostarului. Se pomenea de ițe care puteau fi două sau patru, după cât de deasă și puternică se dorea a fi pânza. Pentru acoperitoarele de pat, care puteau fi cuverturile sau picherile, pentru ștergare mai groase se foloseau ițe suplimentare care erau ridicate cu și prin spată. Spetele, cu dinții lor, garantau finețea țesăturii dorite, după cum lățimea sulului asigura lățime a stativelor și a pânzei sau covoarelor. Cele mai fine
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de in și cânepă. Fiind două fete, obligația gospodinei era să ne facă zestre: perne, chilotă, scoarțe, țol de lână, sumani, cuverturi, precum și valuri de lăicere și de pânză. De la bal, la cânepă La Frătăuții-Vechi se organizau cele mai frumoase baluri din zonă. Erau selecte, nu intra oricine cum vrea, să provoace ca-n alte părți dezordine și scandal. Nouă ne plăcea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
erau mândria și ocupația lui zilnică. Era foarte meticulos și ordonat. La ei găseai rafturile pline cu borcane cu miere, în orice timp din an. Mătușa avea în casă război de țesut și pregătea zestre pentru Aurelia, verișoara mea. Țesea cuverturi în patru ițe, țoluri de lână, ițari, marame înflorate și valuri de pânză. Când mă vedea intrând la ei, ieșea din război și se pregătea de treabă. Făcea niște clătite așa de gustoase, că te lingeai pe degete, după ce le
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lanț, într-o ladă câțiva pui, câțiva saci cu făină (de grâu și de porumb), putină cu untură și carne, câteva haine, lenjerie pentru schimburi, o găleată, un lighean, farfurii, niște cănițe... strictul necesar. Peste căruță s-a așternut o cuvertură mare și groasă, pusă pe niște semicercuri de sârmă. Arătam întocmai ca niște corturari, ce-s veșnic cu cortul pe drumuri. După un drum greu, anevoios și lung, cu plânset și jale, am ajuns la Havârna. Tata fiind notar, ne-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cămașa mirelui, a soacrei și se lua zestrea miresei. Vătăjeii (vorniceii) veneau cu sticle de rachiu în casă, cu năframă pe băț, cusută de o drușcă (domnișoară de onoare). Când se încărca zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta fanfara de la Grămești, care era nelipsită de la nunțile din Costișa. Nunta se făcea la casa mirelui sau la Căminul cultural (fosta primărie). Mireasa era adusă de mire și nănași. La luarea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Au fost primele ce-au ocupat loc de cinste în lada mare și înflorată. Tot din lână, ne-a țesut țoluri vărgate și sumani, pe care le-a dat la "chiua" (piua) de la Satu Mare, să le netezească. Pentru pat țesea cuverturi în ozoare și traiste (mici) în patru și opt ițe. În livadă se semăna câțiva ari de cânepă și de in, în fiecare an. Prelucrate, mama țesea multe valuri de pânză albă pentru cămăși și lenjerie de pat. Mai țesea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
speciale (la biserică,la hram, la nunți, botezuri) mama îmbrăca acest cheptar deosebit de frumos. Pentru completarea lăzii cu zestre, ne-au făcut la amândouă fetele, câte o bundiță (scurtă cu prim brumăriu și dihori). Deasupra lăzii se așezau în straturi: cuverturile, lăicerele, scoarțele, palitarele, țoalele de lână și de buci (de cânepă) și peste ele plapomele, chilota și pernele (mari și mici). Lada se așeza pe două lăiți în "casa cea mare" (camera nelocuită) la răcoare. Pe grindari erau atârnate bundițele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Mama a vorbit cu Silvestru Clemenciuc de la Țahanău, să-și pregătească caii și sania, pentru a mă duce cu bagajele la școală. (Atunci fiecare elevă trebuia să avem de acasă tot ce ne trebuia, în dormitor: saltea, plapumă, pernă, cearșaf, cuvertură prostire albă, prosoape, haine, schimburi un cufăr mare de lemn cu cărți, mâncare etc.). Așa cum s-au înțeles, gospodarul a venit la noi, pregătit, cu noaptea în cap. Am încărcat tot ce am pus în tindă de cu seară și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ogradă și dacă era soare până seara, se strângeau uscate. Cu rufele era mai complicat. Aveam foarte multe cămăși de-ale tatei (care umbla la serviciu numai național), ițari, mineșterguri (marame), cămăși de-ale noastre, ștergare, așternuturi de pat, perdele, cuverturi etc. Acestea trebuiau să fie albe "ca ghiocul", spunea mama. De aceea, de cu seară, în tindă, într-un obroc mare se așezau toate rufele murdare. El se punea apoi pe o scândură lată, deasupra unui ciubăr de lemn, foarte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de Casandra Vatamaniței (expertă în cusături cu diferite modele în culori). Tot ea ne-a aranjat și perdelele de la geamuri. Pe cuier erau trăistuțele, cojoacele, pieptarele, bundițele. Hambarul cu pânzeturi, marame, valuri de trăisti și de sumani, de țoale vărgate, cuverturi de lână, broboade, cămăși, ițari, catrințe, fote, era așezat în fundul tinzii (după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei 24 noiembrie. Atunci treburile pe câmp erau terminate și părinții se puteau ocupa și de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a face bani. În această piață, zisă "industrială", se vindeau și se cumpărau produse lucrate în casă (pânzeturi, cămăși frumos cusute, ițari, bundițe, brâie, cojoace, chingi, catrințe, valuri de sumani, de țoale de lână, chiuate la Satu Mare, valuri de lăicere, cuverturi, ștergare, (de toate felurile), marame, broboade, căciuli etc.) Mama era nelipsită vinerea de la piață. Ori avea treabă, ori nu, dânsa, cu alte gospodine pregăteau de cu seară coșarca cu ce produse îi prisoseau și dis-de-dimineață, se pornea la târg. După ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pătrundea cu oarecare greutate lumina mohorâtă a unei zile Înnourate. Dar, ajutat de pâlpâirea unei lumânări de ceară dintr-un sfeșnic masiv de argint, Simeon putu desluși curând un pat pe care zăcea o făptură omenească, Înfășurată În mai multe cuverturi. La capătul patului stătea În pi cioare părintele stareț, cu Înfățișarea lui severă, iar alături, Într un jilț, un alt călugăr, necunoscut. Avea barba albă, părul așijderea, și pe piept Îi atârna o cruce simplă de lemn. Cioplitorul Îl cercetă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
tăcere. La un semn al starețului, Heri bert apropie lumânarea de fața cioplitorului, ca să-i deslușească tră săturile. Părintele Urban Întrebă iarăși: — El e omul? Un sunet slab ca un oftat veni dinspre pat și Simeon recunoscu În mogâldeața de sub cuverturi pe cavalerul pe care Îl ajutase. Avea fața suptă și palidă, iar nasul i se ascuțise. Tânărul Încercă să-și miște buzele și clipi cu mare greutate: — Da, el e! Atunci starețul se Întoarse spre cioplitor: — Omule, să nu te
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pe nedrept chinurile iadului în groaznicele închisori comuniste. Am împins cu grijă ușa camerei și am tras cu urechea. Mama și frații mei dormeau duși. M-am strecurat cu grijă la spatele fratelui meu Radu, am tras un colț de cuvertură peste mine și am adormit. 3. MILITARII La început, am crezut că, din cauza loviturii de la picior, m-am îmbolnăvit și aiurez, am halucinații. Dar lucrurile nu se petreceau în imaginația mea, ci aievea. Aproape de ora trei dimineața, un grup de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
care îl aveam la dispoziția noastră și a acționat în consecință. În partea din fund a vagonului a pus așternuturile noastre, ale celor patru frați mai mari. La baza peretelui vagonului a sprijinit pernele de paie, iar pe podea două cuverturi. Mama cu sora și cu frățiorul mai mic ocupau locul din partea opusă gemulețului. Așa că acest grup se bucura de un plus de lumină. Spațiul dinspre gemuleț a fost lăsat liber pentru a ne putea uita afară. Fiecare s-a așezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
l-am reciclat sub formă de pansament. L-am întins frumos pe un planșeu, apoi am turnat compoziția pe șorț. Surplusul de material din șorț l-am pus peste panaceul astfel obținut. Acum urmează "tratamentul" propriu-zis. Lili se așeză pe cuvertură cu fața în sus, își ridică fustița până sub bărbie, iar "doctorul", cu maximum de precauție, îi aplică pe suprafața ombilicului compoziția numită "cataplasmă", care, ce-i drept, era cam mizerabilă: știr, pământ, nisip și apă care se scurgea prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vagonul dumneavoastră o femeie cu șase copii? Doamna era însoțită de un bărbat, care era soțul ei și care fusese coleg de serviciu cu tata, pe vremea când lucra la Poliția din Craiova. Aveau un pachet voluminos, acoperit cu o cuvertură și legat cu o sfoară de manilă, încă unul ceva mai mic și două plase de nailon burdușite, din care se vedeau pachete ambalate în ziarul "Scânteia". Într-adevăr, doamna despre care întrebați se află aici, împreună cu șase copilași. Neamțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
clare și drepte. Nu suporta amânări sau tergiversări inutile, ori decizii nedrepte. Era un "censor morum" critic al moravurilor autentic și inegalabil. De fapt, ceea ce-l diferenția pe moș Butu de noi, în ceea ce privește bunurile materiale, erau câteva perne și doage (cuverturi) în plus, alături de binecunoscutul recipient din lemn cu telemea de oaie. Atât. În rest, aceeași sărăcie lucie ca a noastră. Ambele familii părăsiserăm vagonul și acum așteptam cu sufletul la gură să vedem ce va urma. De-a lungul întregii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
căutarea dozei de coca și atunci am privit spre pat. Iar în momentul acela am văzut perna. Ceva sfârtecase perna, o spintecase în două (da, ăsta era cuvântul care mi-a venit în minte: spintecat) și fulgii se împrăștiaseră pe cuvertură. Perna arăta de parcă ar fi fost, ei bine, atacată, din moment ce fața de pernă era sfârtecată ca și cum ar fi fost înțepată în mod repetat, iar atunci când am pus, ezitant, mâna pe pernă, mi-am tras-o înapoi pentru că era udă. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]