1,517 matches
-
lungul acestor trei faze, oxigenul poate intra în reacție cu diferite elemente. Acest lucru duce în general la reacții de oxidare și creează specii oxigenate reactive sau radicali liberi. Aproape la fel ca un avion care poluează aerul lăsând o dâră albă de fum pe cer, oxigenul produce propriii săi poluanți, radicalii liberi. Să vedem prin ce procese se produc în general astfel de reacții. Stresul oxidativ Când celula utilizează oxigenul pentru a produce energie, vorbim despre un proces aerob, altfel
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
care și-a găsit deja sunetul personal. Dintre optzeciști, C. rămâne mai aproape de romanticul dezabuzat Traian T. Coșovei: „Ne vom întâlni într-o seară în haine de gală / și mândri ne vom scoate eleganta sârmă ghimpată din păr. / Ștergându-ți dâra de sânge rămasă în palmă / vei pune eterna-ntrebare ce-mparte realul / în câtă minciună și-n cât adevăr?” De la Supa de ceapă, poeziile încep să fie cutreierate de temele maturității: melancoliile vârstei, ale memoriei, nostalgia familiei, sentimentul neîmplinirii („Ca
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
o simțeam de parcă viața mea începuse în clipa aceea. A doua amintire nu putea fi datată, atât era de îndepărtată. Nici măcar nu era un «eu» precis în nebulozitatea ei. Doar senzația intensă de lumină, mirosul înțepător al ierburilor și niște dâre argintate străbătând densitatea albastră a aerului - cu mulți ani mai târziu aveam să-mi dau seama că erau funigei. Insesizabilă și confuză, sclipirea aceea avea să-mi devină totuși dragă, căci reușisem să mă conving că era vorba de o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
După cină, înarmat cu o lanternă, degeaba am cercetat amănunțit stratul de dalii din fața imobilului nostru, „Verdun” nu era acolo. Aveam să-l găsesc a doua zi dimineață pe trotuar - o pietricită feroasă printre mucuri de țigară, cioburi de sticlă, dâre de nisip. Sub privirea mea, s-a smuls parcă din vecinătatea aceea banală, asemenea unui meteorit căzut dintr-o galaxie necunoscută, cât pe-aci să se confunde cu pietrișul de pe alee... Așa am ghicit lacrimile tăinuite de bunica noastră și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lacrimi. Era o carte franțuzească. Bătrâna cu broboadă neagră a intrat și nu a părut să se mire văzând tânăra aceea subțiratică sculându-se de pe lavița ei. Crengile uscate pe care le ducea sub braț lăsau să cadă pe dușumea dâre lungi de zăpadă. Chipul ei veșted semăna cu al oricărei țărănci bătrâne din ținutul siberian. Buzele, acoperite cu o rețea fină de riduri, i-au fremătat. Și în gura aceea, în pieptul uscat al acelei ființe de nerecunoscut, a răsunat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu apa cu săpun din lighean. Trupul acela era al unui bărbat pe care nu îl cunoștea. Un trup plin de cicatrice, de tăieturi - când adânci, cu marginile cărnoase, ca niște enorme buze lacome, când cu suprafața netedă, lucioasă, ca dâra lăsată de melc. Într-unul dintre omoplați, era o scobitură - Charlotte știa ce fel de schije cu gheară făceau așa ceva. Urmele roz ale unei cusături îi înconjurau un umăr, pierzându-se pe piept... Printre lacrimi, a privit odaia parcă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
crăpătură, mă întindeam pe burtă și îi aruncam capătul fularului meu. De obicei, Pașka reușea să se descurce înainte de intervenția mea. Ca un marsuin, se smulgea din apă și cădea din nou cu pieptul pe gheață, se târa desenând o dâră lungă, udă. Dar, uneori, mai ales pentru a-mi face plăcere, probabil, îmi apuca fularul și se lăsa salvat. După o astfel de baie, ne duceam spre vreuna dintre carcasele bărcilor vechi ce se vedeau ici și colo înălțându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de odinioară, când își scoteau coiful după o întrecere, aveau obrazul acoperit cu rugină: fier amestecat cu sudoare; nu știu de ce, dar amănuntul acela mă exalta chiar mai mult decât însuși turnirul...), da, îi vorbeam despre trăsăturile virile reliefate de dârele roșietice și despre tânărul viteaz care suna de trei ori în cornul lui cerând întăriri. Știam că Pașka, străbătând vara ca și iarna malurile Volgăi, visa în taină la întinderile marine. Eram fericit să găsesc în colecția mea franțuzească o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
surprinzătoare. Trăind în trecutul Charlottei, mi se părea, totuși, că nu simțisem niciodată atât de intens prezentul! Peisajele de altădată dădeau un relief cu totul aparte colțului aceluia de cer printre smocurile de ace, poienii luminate de asfințit ca o dâră de ambră... Dimineața, reluându-mi drumul (un trunchi de pin scrijelit, pe care nu-l observasem în ajun, își picura rășina - „gema”, cum i se spunea în ținutul acela), mi-am amintit, fără motiv, rafturile din fundul librăriei: „Literatura Europei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un loc în care abia dacă îl mai putea vedea. Cu un zâmbet îngust ca o cicatrice, Preotul își lansă trei dintre pumnale într-un contact scurt cu armele tânărului. Metalul se lovi de metal, lăsând în urmă doar o dâră de scântei. Fusese ușor. Jorlee lăsă să cadă pumnalul de sus, sperând că absența controlului său mental asupra armei ova face să treacă neobservată. Preotul se aștepta însă la acest lucru și, aruncând la rândul său fulgerător una din lame
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sarcină era să nu-l lase să adoarmă. Tânărul se opri la doar doi pași de cei trei și îi măsură liniștit. - Înțeleg că vreți să-mi spuneți ceva. - Băiete... Începu Vartil. În praful drumului începu să se deseneze o dâră perfect circulară care porni să îi înconjoare pe cei trei bărbați. - Dacă îți închipui că trucurile astea de măscărici... - Băiat, măscărici, vorbi Xtyn cu glas răgușit. Nu ți se pare că folosești cam multe cuvinte când ai putea să-mi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de datoria lui să facă în așa fel încît viața sa să conteze, să schimbe ceea ce erau. Xtyn termină de trasat cercul din jurul celor trei bărbați și apoi îl arătă cu degetul. - Sunteți prizonierii cercului, hohoti Xtyn. Cei trei priviră dâra din praf. Fără ezitare, Vartil strică linia perfectă cu vârful sandalei sale. - Și ce ai rezolvat cu asta? Te joci cu colburile! Vocea ly deveni asurzitoare. A-l acuza pe un adult că se joacă cu colbul era ca și cum i-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de pe randul tribului Bratti. Tânărul simțea încă pe mâini atingerea lichidului vâscos care țâșnise când sfârtecase trupurile florilor cântătoare. Abia dacă reușiseră să se organizeze din nou și să recompună mental imaginea dragonului Omenori când randul fusese străbătut de două dâre de foc arzător, care doborâseră șase luptători. Filamentele de foc erau singurele animale de pe Kyrall care nu își foloseau forța mentală pentru a ataca. Alcătuirea lor le făcea să nu se deosebească prea mult de crengile lungi și drepte ale
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
i s-a făcut o primire proastă unui evanghelist etimologic, binevestitorul care vine să vă anunțe: în seara asta fiți pregătiți, judecata de apoi trebuie să vă găsească trezi. Răspîndirea zvonurilor de această natură vine de la sine, e ca o dîră de cenușă, mai ales pentru cercurile sărmane, de dezmoșteniți, țărani înfometați sau exploatați la sînge (gîndiți-vă la mișcarea Canudos din nord-estul Braziliei, la începutul secolului, și la toate iluminările mesianice ale actualei lumi a treia). Transformarea morții în viață, dacă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să-1 iei înapoi. Dumnezeul profeților este cel care îl "însoțeste pe Israel pe drum", și care amenință să dispară de îndată ce Israel se oprește sau se instalează undeva. Călăuză, el merge înainte și arată drumul ca o lumină în întuneric, ca dîra de fum din timpul zilei. După cucerirea Canaanului, de exemplu, Israel îl abandonează pe Iahve pentru "baali și astarte" (Judecătorii 10, 6). Se produce recăderea în banala urbanitate babiloniană, în religia închisă a Cetății antice, efect al incintei, cu zeii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Mării Mediterane, care se întinde cât vezi cu ochii. Irizări solare, liliachii, albastre, verzi și negre ale apei magice și magnifice, suprafața ca o oglindă lucind în lumina apusurilor soare sau creste de valuri înspumate în zilele cu vânt puternic, dâre lăsate de ambarcațiunile grele ce brăzdează apele adânci sau, dimpotrivă, viziunile de apocalipsă - Lucrețiu își va aminti de ele în De rerum natura - ale navelor prost călăfătuite sparte de valuri și transformate într-o mulțime de scânduri risipite, scenă a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cam tare. Cum adică? Chiar fără el, sateliții lui l-au putut transforma în ceea ce el nu a fost? Adică, dacă prin absurd aș avea norocul sau mai exact, cum văd, ghinionul, de a scrie o carte care să lase dâră, risc să devin pe neîntrebate, după moarte, altceva sau chiar contrariul a ceea ce sunt? Vai de mine! P.S. Cum zice un personaj de-al lui Caragiale, „mi-a mai venit un argument”. Nu-l cred slab și mă mir că
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
proză. Cu numărul 458/1943, Tudor Arghezi își inaugurează rubrica „Bilete de papagal”, pe care o însoțește de o notă explicativă: „Nemaiputând să apară într-o minusculă foaie deosebită, iată-le intercalate într-un nou spațiu, crâmpeie de fițuică în dâra de vânt a unui tren.” În urma publicării pamfletului Baroane (625/1943), numărul următor, care conținea un alt pamflet, Schimbarea la față, este confiscat, ziarul interzis, iar autorul, poetul Cuvintelor potrivite, arestat și închis în lagărul de la Târgu Jiu. I.z
INFORMAŢIA ZILEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287551_a_288880]
-
povestit despre toți acei bărbați care, în tinerețea mamei, pur și simplu nu se puteau dezlipi de ea: se spune că puțea a clei de oase încă din copilărie; iar eu afirm: chiar în Damp se mai putea simți o dâră din acest miros. Erau acolo domni bătrâni, cei mai mulți îmbrăcați în costume de stofă bleumarin, dintre care ea se înălța zveltă, tenace și îmbrăcată în negru. Între corpolenții cu părul sur se număra un fost căpitan de rangul doi și comandant
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
îi ucideau pe boieri Dacă mai răsfoim o dată (am mai făcut acest lucru într-o carte apărută mai demult) primele pagini ale Letopisețului Cantacuzinesc 50, vom vedea că, printre întâmplările pe care cronicarul nu le-a uitat, se prelinge o dâră de sânge. O paradigmă însângerată însoțește primele timpuri de istorie statală a țării Românești (ca și a Moldovei, de altfel). Puterea se câștigă adesea prin violență, era menținută prin mijloace deloc pașnice și era anulată, deseori, prin suprimarea deținătorului ei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
exterior simbolistă: „Nu, toamna nu e marea ce leagănă, amare,/ corăbii vechi, ca osemintele de sare,/ flăcări rotunde trupul i-l bântuie, sonore,/ precum minutele se caută prin ore,/ iar somnul nu e moarte, nici stea în coborâre/ pe-nsângerate dâre”. Oricare i-ar fi instrumentele, poezia lui T. exprimă, în ultima analiză, o sensibilitate de homo classicus, atras de otium și pentru care climatul ideal este cel de viață familială tihnită, îmbelșugată, horațiană. Parodiind un asemenea mod existențial cu grație
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
martie, tragedie citadină, / arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio / plângeți lacrămi de făină / printre sonerii, lumină, / de Sfântul Bartolomeu al afișelor. // Dinspre bariere noaptea vântuie, - / treci între cristale, feerică, deci, / pe rugul tău lăuntric răstignită, / în dâra farului, snop imponderabil, / cu echipaj, pe pneu rostogolit. // Și s-au aprins stelarele vitrine, / cumplit se strâmbă Negrul la volan, / înghite felinarele unul câte unul, / la intrarea în teatru, va dansa, va dansa. // Nu mă vezi, sufăr, sub țilindrul inutil
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
palme, bețivi/ cu figuri cunoscute, muncitori/ la linie, la întreținere...”. Dimensiunea mitologică se estompează în Inima de raze (1982), unde euforia lasă locul depresiei, iar stilizarea viziunii nu se mai face în direcția euforiei edenice, ci în sensul infernaliilor expresioniste: „dâra asta de sânge dusă până/ la maximum va răci, fericiților, nisipul să/ îl puteți traversa, feriți, cu/ parfumurile voastre de mosc în bășici/ ermetice,/ închise în vase, fluviu/ urmărit de o fiară: în frunte, eu/ șiroind, purtând hainele/ luate de pe
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
și înconjur/ cu gard viu această imagine”. Ce-i drept, aluziile scripturale devin uneori excedentare, transformând poemele în versete teoretizante inabil camuflate: „Textul fiind singurul rezultat/ (fie și provizoriu) al unui act de creație literară/ ne rămâne să-i cercetăm dârele/ în absența subiectului/ care a fost fie dat dispărut/ în furtună/ fie mort în patul său/ fie ars (și pus în urnă)/ și răspândit/ înspre cele patru vânturi”. Un recul aparent în planul poeticii se observă în Scrisoarea femeii urâte
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
călăuzise până atunci. Sunt, în scrierile dramatice ale lui O., câteva personaje-cheie. Fie prin încărcătura lor psihică, fie prin histrionismul lor cu tâlc. Insinuându-se printre eroii reflexivi ori munciți de patimi, Hamlet - figură tutelară - lasă în urmă-i o dâră fosforescentă. Un personaj care hamletizează este, în Veac de iarnă, Radu, capriciosul moștenitor al tronului, cu juvenilitatea-i teribilă și cu umoarea primejduitor instabilă. Poza nu lipsește din alura acestui june cu alură gânditoare (și el citește dintr-o cărțulie
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]