16,541 matches
-
fata căpeteniei lapone, o fată frumoasă, cu păr lung, negru, cu ochi verzi, pe care o chema Eeee. Era ca o mirare. Și chiar astfel făceau toți când o vedeau întâia oară. De atâta înminunare îți venea să scoți sunetul dăruit de Zeița-focă. Ei hotărâră nunta. Curând, fata din Laponia cu ai săi merse departe, la răsărit, spre Alaska, însoțiți de Ka, mama lui Ugu. Nunta ținu până apăru pe cer luna plină, mâncând, bând și înveselindu-se. Ugu și cu
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
bistro din Montmartre, care are o "filosofie" aparte de viață ,căci "multe lucruri îi plac mult, puține lucruri îi plac puțin și sunt enorm de mulți oameni care îi plac enorm". Un film luminos și optimist despre bucuria de a dărui bucurie celor din jur, un film despre micile lucruri, despre acele cuvinte anodine și întâmplări cotidiene ce dau culoare și savoare vieții și fac din vis o constantă a realității. Le fabuleux... este o bijuterie de poezie și imaginație vizuală
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
străvechi rețete. Cocheta cofetărie - devenită și loc de atracție și țintă a boicotului declanșat de o ură irațională împinsă pînă la crimă - nu va dispare cînd eroina se hotărăște să abandoneze. Ciocolata își manifestă virtuțile secrete: dragostea infinită pentru semeni dăruită cu generozitate odată cu delicatesele fermecate va rodi înzecit. Unele personaje își vor găsi liniștea și iertarea în moarte, altele vor începe să trăiască cu adevărat. Pînă și protagonista - dezlegată de tainica îndatorire de a călători pentru a-și exercita harul
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
Nicolae Manolescu Prietenul meu, doctorul Virgil Feier de la Timișoara, mi-a dăruit în Sărbătorile trecute o carte pe care n-o știam, deși a fost consemnată de pildă în Dicționarul ieșean: un Manual de Istoria literaturii române, 'întocmit" de Enea Hodoș și tipărit la Caransebeș, în Editura Foii Diecezane, în 1893. în
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
noastră, viitorul Europei, bine că ne-am găsit și noi să ne dăm "cu părerea" etc.). Nu pot să nu deschid o paranteză asupra definitiv deviatei sintagme "a-și da părerea", care, din sens contributiv - ne dăm părerea obștei, o dăruim, să-i fie de bine - ceea ce înseamnă că avem încredere în părere, socotind-o demnă de luat în seamă, insomniile civice având rost - dar și în obște, care poate judeca utilitatea părerii, ei bine, din sens contributiv a ajuns să
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
scenelor de sex, în buruienoasa Cadoul de Crăciun. Fără adaosuri filosofice, avem aici povestea simplă a unui soldat dezertor. Că și aici se pot face comentarii savante, că și aici există nuclee psihanalitice (fratele invalid căruia soldatul vrea să-i dăruiască de Crăciun pușca din dotare, virginitatea tînărului, mîinile murdare pentru care e trimis la arest, primul bărbierit, vise amestecate cu realitatea etc.), e adevărat, dar toate acestea sînt mult mai bine ascunse într-o poveste aparent simplă, simplistă chiar la
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
nostru, odată viu, dispăruse total în neant, rămînînd, în locul lui, numai cel reflectat în oglindă. ("Poate că, acum, se va înțelege mai bine cum se insinua viața în atomii acelei sticle care nu trebuia decît să păstreze ceea ce neștiutorul îi dăruia zilnic".) Și, astfel, într-o bună dimineață, bătrînul servitor, constatînd că stăpînul său nu mai apare, sparse ușa zăvorîtă și descoperi ceva de neînțeles: "Stăpînul său, adevăratul său stăpîn, stătea fulgerat, cu privirea sticloasă și țintă la chipul clocotitor de
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
întregime, înecat în el însuși. Și asta din momentul cînd orologiul său imens din turnul bisericii încremeni în tăcere. Meșterul care-l crease nu se ocupase numai de meșterirea și asamblarea miilor de piese. Dar, într-un suprem efort, îi dărui și duhul vieții, dar al unei vieți de nimeni neînțeleasă. "Un îngrijitor bătrîn se urca în fiecare zi pe schela interioară pentru a alimenta într-un fel viața, pe care nimeni nu o credea artificială, a acestui ceasornic și pentru
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
că, o dată pe an, mama sa își chema, la o "agapă" finii, care se întîmpla să fie mai tot satul. Veselia dura două zile încheiate și toată lumea era mulțumită și bucuroasă. Tatăl său, om de o putere herculeană, era generos, dăruind rudelor de toate, dar refuza să se amestece printre "domni", pe care nu-i agrea, refuzînd demnitatea de pretor la Ocna Șugatac. Părinții aveau pămînt mult și bun. Vara micul Ilie mergea, cu toți copiii, la uscatul fînului. Avea șapte
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
Nicolae Manolescu m văzut de curînd, la Iași, la Centrul Cultural Francez, o expoziție de instrumente de scris, între care cîteva mașini de scris vechi absolut adorabile. întîmplător tocmai citisem o carte pe care mi-o dăruise George Banu, intitulată Brouillons d'écrivains (Ciorne de scriitori), editată de Bibliotèque Nationale de France cu ocazia expoziției cu același nume deschisă la Paris între februarie și iunie 2001. Trebuie să admit că problema scrisului de mînă mă preocupă de
Mâna care scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15740_a_17065]
-
menționează că Maica Domnului „a fost mamă a Lui (a lui Hristos) În chip propriu, ca una ce L-a născut... pe Acesta, În chip de negrăit și fără bărbat, trupește... Din Maica Lui preacurată a Împrumutat trupul Său preacurat, dăruindu-i În schimb dumnezeirea — schimb minunat și nou... și precum Fiul ei și Dumnezeu s-a făcut Hristos și Dumnezeul nostru, dar a fost și fratele nostru, așa și noi... ne facem fii ai Născătoarei de Dumnezeu, Maica Lui, și
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
făcut Hristos și Dumnezeul nostru, dar a fost și fratele nostru, așa și noi... ne facem fii ai Născătoarei de Dumnezeu, Maica Lui, și frați ai lui Hristos”<footnote Sfântul Simeon Noul Teolog, op. cit., p. 144 footnote>. Sfânta Treime a dăruit umanității pe Hristos, iar umanitatea a dăruit divinității pe Fecioara Maria, unindu-se prin ea divinitatea cu umanitatea, ea care a adus dumnezeirea pe pământ, ca să Înalțe Întreaga umanitate În dumnezeire. Deci, Fecioara Maria este și Maica noastră și, prin
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
fost și fratele nostru, așa și noi... ne facem fii ai Născătoarei de Dumnezeu, Maica Lui, și frați ai lui Hristos”<footnote Sfântul Simeon Noul Teolog, op. cit., p. 144 footnote>. Sfânta Treime a dăruit umanității pe Hristos, iar umanitatea a dăruit divinității pe Fecioara Maria, unindu-se prin ea divinitatea cu umanitatea, ea care a adus dumnezeirea pe pământ, ca să Înalțe Întreaga umanitate În dumnezeire. Deci, Fecioara Maria este și Maica noastră și, prin urmare, Hristos este Fratele nostru. Așadar, prin
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
toată făptura. Maica domnului este „cea mai Înaltă făptură desăvârșită, pârga Bisericii, inima și esența ei”<footnote Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Învățătura despre Maica Domnului la ortodocși și catolici, În rev. Ortodoxia, an 1950, nr.4, p.606 footnote>, ea fiind dăruită de Dumnezeu cu toate darurile trupești și sufletești, fiind fără pată și fără păcate personale. Sfântul Simeon o numește „preaneprihănita și preacurata fecioară” și explică: „O numesc pe aceasta neprihănită și preacurată În asemănare cu noi, oamenii de atunci, comparând
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
și răscumpărare, teză de doctorat În teologie, În Glasul Bisericii, nr. 1-2/1973, p. 113 footnote>. Dumnezeu, descoperind În Fecioara Maria toată taina smereniei, acel maximum, acel total al Învrednicirii omenești de a primi, aceasta L-a făcut să Se dăruiască de asemenea total În toată smerenia Sa dumnezeiască<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, Scrieri I, Editura “Christiana”, București, 1999, p. 70 footnote>. Acest lucru Îl surprinde Sfântul Simeon Noul Teolog atunci când vorbește despre Maica Domnului ca Mireasă: „Asemănatu-s-a
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
lumină și har, În lucrarea ei de nesfârșită rugăciune? Ea se umple de Duhul Sfânt tocmai prin rugăciune, mai bine zis e plină mereu de Duhul Sfânt Întrucât e mereu În neîntreruptă rugăciune”<footnote Ibidem, p. 124 footnote>. Ea și dăruiește direct din bogăția pe care o are cu ea, de la Dumnezeu, În baza unirii ei maxime cu Hristos. Hristos a fost unit cu ea trupește până la naștere, rămâne unit cu ea, mai desăvârșit decât cu oricine, și după aceea, În
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
de elemente și cu interesul limitat, aparent, strict la înșiruirea de fapte. Clișeele de atitudine existențială masculină sînt puse în lumină cu austeritatea obiectivității. Naratorul-personaj al primei povestiri este un bătrîn anticar evreu căruia celebrul căutător al Troiei îi va dărui, mai tîrziu, o singură frază în amintirile publicate. Din perspectiva acestui �marginal�, însă, existența lui Schliemann și a sa sînt împletite - în eterna repetare a acelorași greșeli. Hotărîrea și tenacitatea lui Schliemann, elanul nepăsător al tinereții mereu convinse că mai
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
Teatrul Foarte Mic, care le găzduiește producțiile, lucrurile se ameliorează, pentru că așa cum este construit spectacolul, el nu poate oferi surprize, piste pe care să nu le fi intuit. Prezența lor într-un mediu al vulnerabilităților de tot felul le-a dăruit spectatorilor șansa ca timp de o oră și jumătate să uite unde și de ce se află. În fond, teatrul, chiar dacă nu la cote valorice ridicate, a provocat producerea catharsis-ului, a întins o punte de salvare umană și morală. O
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
care preferă de regulă muzica. Sunt și excepții, desigur. Deunăzi, stînd la masa de lucru, în timpul unei pauze, am privit mai atent cele trei portrete agățate pe peretele din fața mea pe care mi le-au făcut și mi le-au dăruit cu diferite ocazii trei poeți: Marin Sorescu, Nichita Stănescu și Mircea Ciobanu. Al treilea, un bun narator și redactor la editura Cartea românească, scria și poezie, amestecîndu-se des cu poeții. Un împătimit al lui Mateiu Caragiale. Ca desenator, era mai
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
provocase. Mite se întreba, măgulită, dacă Eminescu o iubește cu adevărat, deși nu i-o spusese niciodată, cu toate că unele atitudini o confirmaseră. Apoi, mai tîrziu, Eminescu se trezește la realitate, regretînd gestul. Amîndoi realizează faptul că se iubesc. Poetul îi dărui de ziua ei de naștere un caiet mic cu poezii (din care nu lipseau Cu mine zilele-ți adaogi, Despărțire, Foaie veștedă și amintita mai înainte Atît de fragedă) în manuscris. Era, de astă dată, nu un semn de dragoste
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
căldicele. Gide, care l-a iubit într-adevăr (ceea ce rareori i s-a întîmplat versatilului, egolatrului autor al Falsificatorilor de bancnote), spre a-l citi și a-l cunoaște mai temeinic, n-a șovăit să învețe limba rusă. I-au dăruit venerația și entuziasmul lor multe spirite foarte îndepărtate de concepțiile și viziunea sa". "Aderența sufletească", "o stare de fericită, plurivalentă și ingenuă perplexitate", "iscusința iubitoare" sînt sintagmele caracteristice ale unui asediu intens-sentimental, ale unui discurs amoros sui generis. Nicolae Steinhardt
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
său, o "slăbiciune", poate, din punctul de vedere al instanței critice, însă totodată un factor de arondare a personalității clădite pe generozitate transfiguratoare, pe umanitarismul creștin care a calificat-o la cotele unei superioare identificări. Aidoma marilor fantaști, N. Steinhardt dăruiește cu magnanimitate, în stînga și în dreapta, diamante: "Filosofia solomonică - ori să-i zicem lirica mult curgătoare? - a lui Horia Bădescu poate fi conspectată - nu mai puțin decît a lui Omar Khayam și a tuturor marilor modele răsăritene"; (despre Ion Alexandru
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
se știe unde, conferă pregnanță sporită peliculelor aflate în colecția ANF. Nu întîmplător am ales pentru deschiderea retrospectivei un film-antologie realizat de maestru în 1963: Lanterna cu amintiri. Intitulat astfel în conformitate cu propria-i memorie afectivă: în copilărie, tatăl i-a dăruit un aparat de proiecție cu sfatul de a deveni... inginer! Acest film e astăzi cea mai rapidă cale de acces în inima creației sale, trecută în revistă cu parcimonie însă. La ceas aniversar, bonjurismul din Țigăncușa de la iatac (1923) își
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
a stîrnit reacții incendiare și care a pus în mișcare un spectacol kitsch, pe variate voci de idolatrii; secundo: apariția, la Editura Humanitas, a cărții Testamentul unui eminescolog aparținînd lui Petru Creția, unul din spiritele contemporane nouă, care s-a dăruit studiului unei opere, un "eminescolog stricto sensu", pînă nu de mult în viață. A avea reacții și opiniuni adverse față de această carte presupune în primul rînd să o citești, iar paginile sînt cu mult mai numeroase decît cele din Dilema
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
inspirate, deosebindu-se de celelalte numite apocrife, astfel ei au ț nici ai Bisericii Sfinții Părinți nu au oferit doar lucrări de teologie dogmatică, pline de exprimări filosofice creștine sau opere cu un conținut moralizator și duhovnicesc, ci ne-au dăruit, tălmăcit și transmis nealterată Sfânta Scriptură. Învățătura Mântuitorului Hristos nu poate fi înțeleasă corect fără ajutorul Părinților, care, tălmăcesc și, până la un punct, întregesc cele cuprinse în Cartea Cărților sau în Biblie 44. Din viața și scrierile lor, putem conchide
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]