1,802 matches
-
n(ă)stiri și ca să poată triimite egumenul agiutorință... la acele... m(ă)n(ă)stiri de la Sf(â)nta Goră, unde este închinată”. ― În tot ce am citit, părinte, nu am întâlnit un voievod care să nu întărească stăpânirea daniilor anterioare sau chiar să înmulțească daniile către mănăstiri. Iată-l pe Grigorie Ioan (Calimah) voievod făcând același lucru în aprilie 1763 pentru mănăstirea “Trei Sfetiteli, de aice din Iași,... care este închinată la toate lavrile ce sintu la Sfântul Munte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
triimite egumenul agiutorință... la acele... m(ă)n(ă)stiri de la Sf(â)nta Goră, unde este închinată”. ― În tot ce am citit, părinte, nu am întâlnit un voievod care să nu întărească stăpânirea daniilor anterioare sau chiar să înmulțească daniile către mănăstiri. Iată-l pe Grigorie Ioan (Calimah) voievod făcând același lucru în aprilie 1763 pentru mănăstirea “Trei Sfetiteli, de aice din Iași,... care este închinată la toate lavrile ce sintu la Sfântul Munte, de la care... părinții ce lăcuiesc într-însâli
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Păun vameșul. După ce, însă, mănăstirea s-a risipit, iar călugării de la Xiropotamo n-au mai venit să vadă de moșii, acestea au fost împresurate de călugării de Sfântul Ioan Zlataust. Aceștia au spus că acele moșii sunt ale lor, fiind danie de la “Duca vod(ă) bătrânul și de la fiiu-său, Costantin Duca vod(ă)”. Vodă i-a dat pe mâna mitropolitului Ghedeon. Călugării de la Sfântul Ioan Zlataust au arătat “un ispisoc de la Dumitrașco vod(ă) Cantacuzino, și de la Cantemir vod(ă) și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
poveste. ― S-o auzim, dragule. ― În anul 1782 iunie 17, s-a trezit “cuviosul chir Ignatie egumenul sfintii noastre mănăstiri” a Bârnovii - după cum glăsuiește patrieșia sa Avramie - și și-a înștiințat stăpânul “cum că multe părți de moșie și alte danii de ale sfintei mănăstiri s-ar fi înstreinat și acum s-ar fi stăpânindu și s-ar fi împresurându cu nedreptate de cătră unii și alții, din care pricini să faci mare păgubire și strâmbătate sfintei mănăstiri... Deci... s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
faci mare păgubire și strâmbătate sfintei mănăstiri... Deci... s-au făcut de cătră noi această patrierșască carte de blăstăm asupra oricare(!) vor fi luat orice <din> lucrurile măn(ă)stirii, adecă din moșii ce-au fostu și alte afierosiri, adecă danii aceștii sfinte mănăstiri, locuri de casă i de dugheni și altele”... Numai că blestemul este trimis și “asupra celor ce vor ști sau vor fi văzutu sau vor fi simțit câtu de puțin, ori parte bisericească ori politicească de nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nume de egumeni, și despoaie fără teamă și fără mustrare de cuget, mănăstirile, precum și pe țărani, locuitorii lor care cu toate acestea nu le sânt robi>. De-a lungul anilor se statornicise obiceiul ca domnii și boierii avuți să facă danii mănăstirilor, nu numai în diferite obiecte de uz bisericesc, ci și în moșii, încât, cu vremea ele ajunseseră să posede întinse pământuri, exploatate după bunul plac al mai-marilor în ierarhia călugărească. Purtarea acestor călugări ghiftuiți și destrăbălați jignea sentimentul demnității
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ca după un efort prelungit. Părea peste măsură de obosit... ― Dragule, cred că în aceste zile petrecute împreună - și or fi câteva - cu ajutorul Celui de Sus am reușit să întoarcem pe toate fețele această “pacoste” a închinării mănăstirilor și a daniilor fără număr și fără măsură făcute de voievozi, boierime și drept credincioși de rând către locurile sfinte. ― Important este faptul că am reușit să parcurgem câteva documente care ne-au dus la înțelegerea modului de secătuire a bogățiilor Moldovei. ― După
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ziceai, izbucni Alexa, și-mi strânse bărbătește mina. Dacă hotărârea de a te despărți e definitivă, nu-i rămâne nefericitei decât să-și spargă capul de pereți. Își va da ea seama odată ce a pierdut. A plecat tare bucuroasă de dania mea, dar a lăsat mai multă bucurie în urma ei. Da, Alexa, ai spus bine ce-ai spus. Mihaela are să-și dea seama cândva de ceea ce a pierdut... ... Se întîmplă atâtea lucruri ciudate în viață!" Am auzit de sute de ori
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
născută în subteranele inconștientului care urmărea un scop cu adevărat diabolic. (Despre restul și urmările lui voi pomeni la timp.) Peste câteva zile, am trimis Alexei actul de proprietate, așa cum fusese vorba. Săptămâni întregi, Mihaela nu vru să audă de dania aceea. Ținea morțiș că nu poate să primească nimic de la mine, după cele întîmplate între noi. (N-am înțeles la ce se referea?) Alexa o convinse în cele din urmă. Probabil îi evocă spectrul mizeriei îndurate după moartea tatălui lor
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
aveam atâta nevoie. Așadar, luptam pe două planuri: pe planul conștient, căutând să întrețin Mihaelei regretul de a mă fi pierdut, și pe planul inconștient, urzind un vast complot care avea drept scop suprimarea ei. Cea dintâi faptă a fost dania casei (dacă ar fi bănuit scopul perfid al acestui mărinimos gest, cu câtă spaimă trebuia să-l fi respins!). Cum era însă cu putință să prindă așa ceva de veste când eu însumi n-am reușit să pricep decât abia acum
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ar fi bănuit scopul perfid al acestui mărinimos gest, cu câtă spaimă trebuia să-l fi respins!). Cum era însă cu putință să prindă așa ceva de veste când eu însumi n-am reușit să pricep decât abia acum semnificația mârșavei danii? Îmi amintesc ce bucurie mă copleșea că reușisem, chipurile, să mă depășesc, trecând fără efort peste egoismul firii mele nefericite. Și mă simțeam mai bun, mai om, mai îndrăgostit de mine. Prin însăși anormalitatea ei, fapta ar fi trebuit să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Suflete tari, Chira Chiralina, Madeleine-Mădălina lui Puiu Faranga din Ciuleandra, Laura din Balaurul. Apropo de Balaurul, e clar că Hortensia Papadat Bengescu și ale ei Nory Baldovin, Mika-Lă, Lenora Hallipa, ca și Cezara și Domnișoara Cristina, împreună cu holbanienele Ioana și Dania, dar mai ales cu excepția „regală“ care este Doamna T., ca și cu Vica Delcă din Dimineața Gabrielei Adameșteanu, plus tripleta Gaițelor (Aneta, Zoia și Lena Duduleanu) compun capitole aparte. Dar cum să uităm de Pena Corcodușa?! M-am întrebat apoi
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
sufletul la gură cuvântul lui vodă...Și vorbele lui nu s-au lăsat așteptate... „Noi Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut tuturor și oricărui va dori aceasta,...am binevoit să întărim...acestei Sfinte Mitropolii dania sfântadormitului nostru bunic, domnului Alexandru, și daniile unchilor noștri, următoarele sate: Verescani, cu moară, apoi Ungureni... Am mai dat însă...pentru mântuirea sufletului nostru și al fostei noastre soții, Eudochia, o prisacă a lui Balica... Suceava, în 6996 (1488), martie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vorbele lui nu s-au lăsat așteptate... „Noi Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut tuturor și oricărui va dori aceasta,...am binevoit să întărim...acestei Sfinte Mitropolii dania sfântadormitului nostru bunic, domnului Alexandru, și daniile unchilor noștri, următoarele sate: Verescani, cu moară, apoi Ungureni... Am mai dat însă...pentru mântuirea sufletului nostru și al fostei noastre soții, Eudochia, o prisacă a lui Balica... Suceava, în 6996 (1488), martie 12.” Acestea le-am scris avându-l
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mi-au confirmat spusele lui Ierotei, cronicar al Monembaziei, privitor la Petru Șchiopu, care era: „un om...distins la caracter, și iscusit,...priceput la meșteșuguri și învățături.” Citind aceste însemnări, am pierdut din vedere semnificația anului când a fost făcută dania de mai sus. Redeschid hrisovul și citesc: „Scris la Iași, la anul 7085, februarie 25.” Asta înseamnă anul 1577! În acea clipă, întrebarea țâșnește ca dintr-un arc, mi se așază de-a curmezișul în cale și mă somează: „Cărei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și citesc: „Scris la Iași, la anul 7085, februarie 25.” Asta înseamnă anul 1577! În acea clipă, întrebarea țâșnește ca dintr-un arc, mi se așază de-a curmezișul în cale și mă somează: „Cărei Galate i-a fost făcută dania? Dacă este Galata din Vale, atunci înseamnă că biserica era deja gata la 25 februarie 1577 și cele înscrise pe clopotul ce ne întâmpină la intrarea pe poarta Galatei din Deal: „Acest chimval l-a făcut Io Petru Voievod și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
este hramul Înălțării, în anul 7087 (1579), luna lui martie 25” dovedește că acesta a fost dăruit abia după doi ani de la zidirea Galatei din Vale și că aceasta nu era încă primejduită de risipire... Am în mână actul de danie al lui Petru voievod către: „Sfânta noastră mănăstire Galata, prin care vodă dăruiește cu toată mâna satele: „Mihăileștii, cu mori în Bahlui...și satul Plopii, cu hăleșteu, și Cârsteștii, ce să număscu Pizdenii, și cu mori, și cu satul Belceștii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de la mănăstirea Socolei: „Ilisafta stareța, Avramia, și Marina, și Anisia, și Magdalina, și Aftanasia preoteasa, și Varvara și Cobuleanca.” Ele au venit la Petru Șchiopu voievod cu mare jeluire și mare mărturie - oșteni și curteni - spunând așa „că privilegiul de danie ce l-au avut de la Alexandru (Lăpușneanu n.n) voievod pe două sate, anume Ezărenii, cu iaz și loc de moară, și satul Găurenii,...cu loc de moară la Gălata și cu iazuri și locuri de mori la Socola, și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
biserica Aroneanu. Spuneam mai înainte că voievozii întocmeau un act cu gând de veșnicie. O pildă o găsim și în acest act, unde vodă zice: „Iar după a noastră viață cine va fi domnitori Moldovei să nu strice a noastră danie, ci mai vârtos s-o întărească sfintei mănăstiri.” Timpul însă și-a spus cuvântul, și peste ruinele mănăstirii La Greci s-a așternut colbul și uitarea... După un timp, tândălesc la alt pergament colbăit, încercând să-i dau de capăt
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a fost din vechime... al Mitropoliei din Suceava.” Când am citit numele - Balica - mi-a trecut prin minte - ca un fulger - că eu însumi, pe când eram diac, am scris, în 1469 februarie 15, la porunca măritului Ștefan vodă - actul de danie către Mitropolia Sucevei. După ce am visat deajuns la acele vremuri, am pornit să urmăresc ce a mai spus mitropolitul în dania sa. Deodată am tresărit. M-a trezit la realitate blestemul mitropolitului de la sfârșitul actului: „Cine va îndrăzni și va
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
că eu însumi, pe când eram diac, am scris, în 1469 februarie 15, la porunca măritului Ștefan vodă - actul de danie către Mitropolia Sucevei. După ce am visat deajuns la acele vremuri, am pornit să urmăresc ce a mai spus mitropolitul în dania sa. Deodată am tresărit. M-a trezit la realitate blestemul mitropolitului de la sfârșitul actului: „Cine va îndrăzni și va strica întocmirea noastră, unul ca acela să fie blestemat și de trei ori blestemat de Domnul Dumnezeu, făcătorul cerului și al
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fie cunoscută din 1723, dintr-o însemnare scrisă în grecește pe o Evanghelie a mănăstirii.” La sfârșitul izvodului, am găsit: „A scris Mihăilescu, în anul 7095 (1587), luna aprilie 10.” Din spusele lui vodă se înțelege greu ce legătură are dania lui către mănăstirea Sinai și Melentie Balica hatman. Am așezat pergamentul pe poliță și așteptam o nouă vorbă de încurajare, dar în loc de așa ceva am fost dojenit părintește: „Să nu aștepți îndemnuri și sfaturi la fiecare pas. Încearcă să te descurci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
el acest glas, de parcă înșiși voievozii mi-ar vorbi...Cu gândul la bătrân, răscolesc mai departe...Și parcă Dumnezeu le rânduiește așa: după un Aron Vodă supranumit „Tiranul”, în scaunul Moldovei vine pașnicul Ieremia Movilă. Printre primele lui acte de danie este și cel prin care, la 18 ianuarie 1596 (7104), întărește mănăstirii Galata stăpânirea asupra satelor Mânzătești și Folfăești pe Jijia. După alte acte de danie, făcute la 13 februarie 1598 (7106), sau cel din 22 aprilie 1598 (7106), sfârșește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
supranumit „Tiranul”, în scaunul Moldovei vine pașnicul Ieremia Movilă. Printre primele lui acte de danie este și cel prin care, la 18 ianuarie 1596 (7104), întărește mănăstirii Galata stăpânirea asupra satelor Mânzătești și Folfăești pe Jijia. După alte acte de danie, făcute la 13 februarie 1598 (7106), sau cel din 22 aprilie 1598 (7106), sfârșește cu cel mai cuprinzător: „Ion Ieremia Moghila voievod...domnul Țării Moldovii. Înștiințare facem cu această carte a noastră...precum domnia mea am binevoit...și am dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
sfârșește cu cel mai cuprinzător: „Ion Ieremia Moghila voievod...domnul Țării Moldovii. Înștiințare facem cu această carte a noastră...precum domnia mea am binevoit...și am dat...și am întărit...din nou-ziditei rugătoarei mănăstirii Galata din Iași,...drepte ocine, și danii, și cumpărături și miluiri...de la Petru voievod, anume satele: Voreovești cu vii, Mihăilești cu moară în Bahlui, și Belcești de asemenea cu mori în Bahlui, și Cristeștii, anume Pizdeni, cu mori de asemenea în Bahlui... Și am dat și am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]