2,277 matches
-
locului, trăitor și mărturisitor. Frumusețea dacoromână cântă ortodoxia lui Hristos, ce vibrează precum imnul Învierii Sale în infinitatea inimilor purtătoare de adevăr, libertate, dragoste, dăruire și credință. Frumusețea la Români înveșmântează plaiurile cu Dor și Bolta înstelată a obiceiurilor, a datinilor, a rostuirilor, a împlinirilor spre desăvârșirea spiritului înălțător. Frumusețea-suișul sufletului e o cărare înmugurită a inimii unde imnul bucuriei înflorește primenind revărsarea lui Dumnezeu ca o Oglindă ce ne adâncește în apele Frumuseții Sale. Neamul nostru hărăzit Cununii Carpaților înveșmântați
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
astfel un fenomen cosmic de apropiere a Dragostei întru Dumnezeu, Care ne impune regala demnitate, empatia, alteritatea pentru aproapele, precum și cinstirea, venerarea pentru cei Vii și cei Adormiți din Familie și Neam. Mihail Eminescu s-a preocupat continuu de Tradiția, Datinile, Obiceiurile, Sensurile spirituale zalmoxiene-precreștine, Simbolul de Credință, de Cultura noastră, acest Magna și Sacru Tezaur al Trecutului, Prezentului și Viitorului Neamului dacoromân, de acest sfânt și nemuritor Areal divin Carpatin-Grădina Maicii Domnului. Mistuirea Profetului pentru Neamul său, cel aflat din
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
sufletul meu...: Eminescu nu se referă exclusiv la sinele său căci, atunci pur și simplu s-ar afla într-o continuă nefinire... Trecutul și viitorul din sufletul său sunt de fapt asumarea Strămoșească, Sinele Neamului cu Tradiția lui creștină, cu datină străbună milenară, cu tot Pantheonul culturii și virtuțiilor ortodoxe care s-au definit prin demnitate, omenie, jertfă sfântă, adevăr, credință și iubire. Asumându-se spiritualității și religiozității Neamului, evident că se asumă și sieși întru geniul creativ de infinire... Profetismul
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
adevărul revelat, înconjurat de tainele supreme și frumusețile stelare. Matricea profetică a structurii eminesciene s-a format în amvonul Naturii, frumusețea Creației pure sub nimbul libertății absolute, peste care s-au presărat izvorul creației populare prelins din sânul Tradiției, rânduielile, datinile, basmele, obiceiurile, legendele, portul, cântecul, jocul, doinele, credința, mitul jertfei și marea iubire de Dumnezeu și de Glie în care s-a întrupat ca o nemurire zeiască. Meritul Românului absolut, Mihail Eminescu, se așează evident în constelația profetismului dacoromân, a
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
izbucnit în cântec: Și-aruncă-n vale unda cristalină, Ce-n șipot proaspăt, clar se răsucește, Apoi din piatră-n piatră tot șoptește Un cânt de drag, de viață și lumină Ca un descântec. În vale, satul fumegă departe: Sunt rugurile-aprinse după datini; Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe, În zarzăr înfloresc florile dalbe, Să stai să tot privești, golit de patimi Care-s deșarte. Întind fetele pânze să se-albească De in sau borangic, țesut cu drag Flăcăi ce trec, să vadă
BUCOLICĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381372_a_382701]
-
vine din partea instructorului de partid. Cei trei pun bazele unui început. În munca sa pentru dezvoltarea economică a satului, inginerul Valinescu observă și admiră deopotrivă țăranii cu îmbrăcămintea lor, cu atitudinile lor, cu tradițiile culinare și mai cu seamă admiră datinile și tradițiile lor. Pentru el țăranul ,, e un om deschis, muncitor. El are zeii lui, obiceiurile lui, glumele lui, teatrul lui.” Nunta este tradiția cea mai bine surprinsă de către narator. Veselia din preajma ei este molipsitoare. Aici sunt enumerate dansurile care
O LUME UITATA-LUMEA ROMANULUI ,,LUMEA ARE GLAS A SCRIITORULUI OCTAVIAN VOICU de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381493_a_382822]
-
izbucnit în cântec: Și-aruncă-n vale unda cristalină, Ce-n șipot proaspăt, clar se răsucește, Apoi din piatră-n piatră tot șoptește Un cânt de drag, de viață și lumină Ca un descântec. În vale, satul fumegă departe: Sunt rugurile-aprinse după datini; Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe, În zarzăr înfloresc florile dalbe, Să stai să tot privești, golit de patimi Care-s deșarte. Întind fetele pânze să se-albească De in sau borangic, țesut cu drag Flăcăi ce trec, să vadă
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
Izvoarele au izbucnit în cântec:Și-aruncă-n vale unda cristalină,Ce-n șipot proaspăt, clar se răsucește,Apoi din piatră-n piatră tot șopteșteUn cânt de drag, de viață și luminăCa un descântec.În vale, satul fumegă departe:Sunt rugurile-aprinse după datini;Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe,În zarzăr înfloresc florile dalbe,Să stai să tot privești, golit de patimiCare-s deșarte.Întind fetele pânze să se-albeascăDe in sau borangic, țesut cu dragFlăcăi ce trec, să vadă, să le-admireCă
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
să-ți aducă Deschide-le portița ca-n vremi de-odinioară Și spune-le povești pe prispă, la bojdeucă. Răsună valea toată de zurgălăi și bice, Căprițe și căiuți au împânzit Țicăul, Jienii și ursarii au început să strige Cu datini din străbuni vin să alunge răul. Sosit-au urători tocmai din dealul Bucium, Stau în cerdacul casei, trăistuțele li-s pline, E noapte, e târziu și-s obosiți de drum, Dar n-au uitat bădiță să treacă pe la ține. Din
LA BĂDIŢA ION CREANGĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/374395_a_375724]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1554 din 03 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului După datină străbună, într-o sacră rânduială, Floriile sunt cunună la Sărbătoarea Pascală. Iisus, Creștinul Împărat, a fost cu ramuri de măslin, de credincioși întâmpinat în Templul din Erusalim. Crengi din sălcii inverzite, dar și flori de primăvară, în biserici sunt sfințite
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374503_a_375832]
-
sat au sărit să-l ajute, să-i facă o înmormântare creștinească tinerei Mona, cea prea devreme dusă pe lumea cealaltă. Au chemat și un preot dintr-un sat vecin și s-a vegheat ca totul să se facă după datina creștinească. Nerun însă era sfâșiat. Nimeni nu-l mai putea îndupleca cu nimic ca să-și vină în fire. Pentru el, rostul pe lumea aceasta s-a sfârșit atunci. Nu l-a mai putut convinge nimeni, dintre cei de prin acele
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
Acasa > Poezie > Amprente > MĂRȚIȘOR Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului (După datina străbună astăzi este mărțișor, zi de primăvară, soare, sus pe boltă niciun nor) Astăzi este mărțișor - zi de primăvară, calendarul așa zice, dar e frig afară. Două fire de arnici, alb și roșu răsucesc, le atârn la capăt ciucuri și
MĂRŢIŞOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373336_a_374665]
-
sate și orașe, ajunse în Siria ! Ajuns în Fenicia, a Predicat și la Berit Și tot creștinând păgânii, în Pace a adormit ! .................................... ....... Sf.Mc.Vasa cu fiii ei. În vremea lui Maximian, fecioara Vasa a trăit Și cu Valerie păgânul, în datini s-a căsătorit... Fiind Creștină dim strămoși, născu pe Teognie Apoi pe următorii fii : Pistos și Agapie ! Copiii și i-a crescut, cum se poate de frumos : după Legile Divine, având Model doar pe CHRISTOS ! Pârâtă de soțul ei, în
SF.PROOROC SAMUEL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373494_a_374823]
-
sărbătoresc; în noi, teluric, mari iubiri dezlănțuite ne rostesc, mereu, cu tot ce-i românesc. Zici că toate păsările se strigă pe nume prin arbori seculari, cu sufletu- n vânt; Se-adună-n fiecare șoaptă, o nouă lume într-o țară de datini, cu destinul sfânt. Referință Bibliografică: LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Pena : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! de GEORGE PENA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371474_a_372803]
-
Buică frământă cuvintele ca pe aluatul de pâine înainte de a fi așezat în forme și aluatul crește sub mâinile ei, pufos și aromitor. Ce ar fi lumea românească fără „Bucuriile sărbătorilor de iarnă?” Autoarea reînvie tradiția oltenească, cu regretul că datinile s-au cam pierdut: „Nu mai sunt sărbătorile așa cum le le-am trăit noi, cei mai vârstnici, în copilăria noastră. Ne-am îndepărtat mult de scena în care eram participanți cu trup și suflet de copil alături de părinții noștri și
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
te alinta. E limba ta cea strămoșească, Cum poți tu astăzi,a o uita? În țară n-ai unde să muncești Căci hoții i-au furat avutul. Dar ca pe o mamă s-o iubești Ea fiind prezentul și trecutul. Datinile noastre din străbuni, În suflet cu tine să le porți! Cu ele dorul să-îți alini, Ca depărtarea să o suporți. Iubește-ți țara că e mama, Pământul pe care ai crescut. Când e-n necaz, întinde-i mâna Și îi
ROMÂNE,SIMTE ROMÂNEȘTE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373854_a_375183]
-
din 1965 - profesor de limba și literatura română, Liceul Teoretic Novaci, județul Gorj, activitate didactică 35 de ani; 1981 - Profesor gradul I - lucrarea „Folclorul obiceiurilor în legătură cu moartea, în zona Novaci”, studiu publicat în anul 2004, în volumul „Izvoare de frumuseți - datini, obiceiuri, ritualuri”. 2011 - apare la Editura „Cetate Deva” volumul de poezii „Anotimpurile iubirii”; 2012 - apare la Editura „Cetate Deva” volumul de poezii „Lumina unui gând”; 2013 - este inclusă în volumul al II-lea al Antologiei Universale a Poeziei Românești Contemporane
POETA LUCIA SILVIA PODEANU A PLECAT CĂTRE CERURI!... de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374035_a_375364]
-
extrem de importante în viața omului, astfel timpul fiind descris în modul următor: „Năluci sunt serile de-atunci./ Azi stăm la sobă, lângă prunci./ Spunem povești cu zmei și zâne./ Ne par acele vremi bătrâne...” (Vremea vremuie pe noi...). Iar despre datini Domnia Sa spune: „Trăiam prin munți, cu toți desculți/ Și creșteam oi și făceam nunți/ Și ne-nmormântam bătrânii/ După datini, ca străbunii,/ Apărându-ne cu câinii, Ne-adormiți în fața stânii.” (Baladă despre limba română). Dan Bodea (România, prof., dr., savant
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
sobă, lângă prunci./ Spunem povești cu zmei și zâne./ Ne par acele vremi bătrâne...” (Vremea vremuie pe noi...). Iar despre datini Domnia Sa spune: „Trăiam prin munți, cu toți desculți/ Și creșteam oi și făceam nunți/ Și ne-nmormântam bătrânii/ După datini, ca străbunii,/ Apărându-ne cu câinii, Ne-adormiți în fața stânii.” (Baladă despre limba română). Dan Bodea (România, prof., dr., savant, scriitor, poet, eseist, publicist) este omul de creație și știință care contribuie esențial în dezvoltarea culturii naționale. Iar operele literare
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
sincer, am părăsit-o doar cu trupul, sufletul mi-a rămas acolo și acolo va trăi mereu!”...Prin poezie comunic cu “Glia Părintească” și sufletele apropiate ei, cu toți acei compatrioți care apreciază identitatea și dragostea de țară, cultura și datinile noastre, simt și judecă în spiritul neamului nostru” (Mihail Janto). Toni Klein (Mexic, medic, poet, prozator) pasionat de versul dragostei, cântă fenomenul iubirii prin lumina nopții și a zilei, prin dimineți și seri, astfel, făcând comparații extraordinare între ființe și
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
fi o trimitere la sângele vărsat de Isus pe cruce, dar există și teorii mai prozaice, precum aceea că ouăle adunate în perioada postului de dinaintea Paștilor pur și simplu se conservă mai bine dacă sunt fierte tari. Însă, legat de datinile străbune, una dintre cele mai șocante amintiri din copilăria mea la țară rămâne cortegiul înmormântării, cu sicriul purtat pe umeri de bărbați puternici, dar frânți din șale sub povara greutății atât fizice cât și psihice a tristeții despărțirii. La fiecare
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
RITUALURI POPULARE" - UN MANUAL DE RITUALURI CREȘTINE/ GIREL BARBU Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1996 din 18 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Tradiții creștine și ritualuri populare" -un manual de ritualuri creștine- Pentru a comite o carte despre datinile și obiceiurile tradiționale românești în versuri, trebuie să îndeplinești musai două condiții esențiale: să ai cunoștințe temeinice despre folclor și să fi un bun versificator. Maria Filipoiu, o spun fără putință de tăgadă că, dispune de cele două criterii. Născută
UN MANUAL DE RITUALURI CREȘTINE/ GIREL BARBU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375381_a_376710]
-
deteorarea și implicit cu dispariția totală a lor datorită secularizării care ia amploare an de an în lumea în care trăim, Maria Filipoiu adună în paginile cărții „Tradiții creștine și ritualuri populare românești”, o parte din multitudinea de obiceiuri și datini, descriindu-le și deznodându-le semnificațiile, trecându-le prin filtrul filonului poetic de care dispune. Puțini din cei înzestrați de Divinitare cu har pentru poezie se apleacă asupra unor chestiuni culturale cu rădăcini adânci în trecutul poporului român, numesc aici
UN MANUAL DE RITUALURI CREȘTINE/ GIREL BARBU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375381_a_376710]
-
începuturile timpului.” (Secvență). Ion Părăianu scrie versuri în stil popular despre Bunavestire. El plasează această minunată sărbătoare în satul său, reactualizând în vers minunata Veste pe care Maria a primit-o din partea Îngerului Gabriel, dar amintește și despre tradițiile și datinile legate de această sfântă zi în care a fost anunțată Nașterea Mântuitorului lumii. Gabriela Mimi Boroianu - încheie seria autorilor din această minunată carte. Autoarea pune accent pe Pătimirea Domnului, pe durerea Maicii Sfinte. Pe ansamblu, Antologia „Pe o cruce de
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
de român harnic și ospitalier, vesel și la bucurie, dar și la necaz, optimist, căci la el speranța nu moare nicicând. Au venit și au plecat imperii, au năvălit hoarde barbare și nu și-a pierdut identitatea, caracterul, temperamentul, obiceiurile, datinile și limba. Dar iată că tocmai când la orizont un nou răsărit se prefigura pe altarul României, redând speranța mult râvnită a românului după o perioadă totalitară în care predomina cultul idolului, de după crestele întunecate ale neprevăzutului s-au năpustit
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]