1,962 matches
-
cei de-a dreptul răi profită de miraje ca 162 să mintă: Sebastian, Antonio, pentru a-și justifica postura criminală, profitând de nefirescul insulei, îi atribuie ceva fictiv: „Am auzit un muget fioros / De lei sau tauri - nu v-a deșteptat? Un muget să-nspăimânte și-un balaur / Să iște un cutremur! Da, un răcnet / A zeci de lei.“ Însă, mai important decât atât, insula este, pentru o clipă, în mintea obosită a lui Prospero, o paradigmă a înseși irealității lumii. Vorbind
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
V, marinarii adormiți, după furtună, de Ariel sunt dezmeticiți de-o zarvă uriașă: „Dormeam ca morții, / Grămadă toți, sub punte - cum, nu știu - / Când adineaori, zgomote ciudate, / Ba mugete, ba zăngănit de lanțuri, / Ba urlete și țipete grozave / Ne-au deșteptat. De-ndată ce-am fost liberi, / Ce ne văzură ochii? [...] Vasul / Ce-l socoteam pierdut acum trei ceasuri / E-ntreg, cu toate pânzele întinse, / Ca-n drumul lui dintâi.“ Ariel, mândru, îi șoptește lui Prospero: „Mai adineaori / Le-am rânduit
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
am dormit. M-am visat acasă. Eram cu Cristina în brațe. Era mai mărișoară. Mă săruta! Marta era gospodinăcurat îmbrăcată, cu sufletul frumos, dar tristă. De ce n-am visat-o veselă ca altă dată? Vineri 28 iulie 1950. M-am deșteptat înainte de ora 5. M-am frământat cu gândurile, fără să cobor din pat până la ora 7. Am încercat să transcriu ceva, dar,. . n-a fost posibil. Gândurile, gândurile nu-mi dau pace. Am vrut să fiu creștin bun și preot
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lucru poate să fie mai de cinste, mai onorabil, mai sublim, decât cel de mamă”! „O, Doamne, Dumnezeule, dă-ne mame cu inimă creștină ca să-ți putem da urmași creștini și mucenici”. Toată noaptea m-am zbuciumat. Adormeam și mă deșteptam. Mă vedeam în Suceava în fața primăriei. Era o manifestație. Un grup de tineri strigau cuvinte grele înpotriva Bisericii și a clerului. Mergeam spre casă. Doream să o întâlnesc pe Marta. Fiecare femeie din zare mi se părea că-i Marta
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
numai calea datoriei, dar și pe aceea a libertății. Și nu trebuie cu nici un preț ca ceva să se pună de-a curmezișul acestui aspect al funcției sale” <footnote Paul Osterrieth, op. cit., p.178 footnote> . Tatăl care înspăimântă, riscă să deștepte-n fete frica de bărbați și să provoace la băieți refuzul de a-i semăna, consecința fiind aceea că și fetele și băieții se vor refugia lângă mama și se vor fixa la aceasta. Prin prezența sa virilă în familie
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
B. Rossman propun un model al cercetării calitative. Și în acest model unitatea teoretic-empiric este centrală, chiar dacă apar elemente noi. Cercetătorul nu mai pornește, ca în tradiția pozitivistă a cercetărilor cantitative, de la teorie, ci începe cu observarea fenomenelor care îi deșteaptă curiozitate, a fenomenelor interesante, anormale. De aici, cercetătorul dezvoltă o cercetare sistematică, de construire a unei teorii inovative. Procesul cunoașterii, ca o spirală fără sfârșit, include testarea ipotezelor, descrierea mai nuanțată și mai bogată a realității, analiza conceptelor și a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
străin, parcă nu s-a mai trăit atît de rău. De ce deprind locuitorii acestor meleaguri gustul pentru muncă și temeinicie doar atunci cînd li se comandă în alt idiom decît în cel matern? Probabil că, atunci, în preajma străinilor, li se deșteaptă subit bunul-simț și le dispare indiferența metafizică de la care pînă la lene milenară nu sînt mai mult de doi pași. În Cel mai iubit dintre pămînteni, Marin Preda pune în gura unui personaj o istorioară despre Carol I și un
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Gheorghe Șincai și Petru Maior, „acea mîndrie românească, acel fanatism pentru limba noastră strămoșească și trecutul glorios al poporului nostru de viță romanică. A adus din Transilvania lui Iancu, Balint și Barițiu și a tovarășilor lor dorul nepotolit de a deștepta poporul la conștiința națională“<footnote Sextil Pușcariu, în „Glasul Bucovinei“, 1919, nr. 7. footnote>. Urmare a presiunilor revoluționarilor români din Bucovina a fost nu numai revigorarea învățămîntului primar în limba română, ci și hotărîrea ca la Institutul Teologic din Cernăuți
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ocupa o catedră aici, dar Aron Pumnul va refuza; explicația o aflăm dintr-o scrisoare către fiul său din Transilvania: „nu am primit, nici nu primesc, deși am leafă mică, fiindcă trebuința cere să rămîn cu tinerimea bucovineană, s-o deștept din amorțeala și din letargia în cari se află cufundată“. Obligația didactică era de 5 ore pe săptămînă, dar, cu de la sine putere, și-a extins activitatea la 16 ore, cuprinzînd toate cele 8 clase ale liceului, fără plată suplimentară
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
spovedește Andrei, ca trezit din coșmar, "dar peste dânsa se înălțau alte voințe mai puternice". Nu peste mult timp, în chiar noaptea împăcării, aceleași "voințe" străine îi vor dicta fapte necugetate ("sângele i se îngrămădise în ochi", "omul peșterilor se deșteptase în el"), căci blândul Andrei își zărește iubita (tot în oglindă!) răspunzând amantului la scrisoarea primită în cealaltă cameră, fără să știe că e privită. Doar "firea lui slabă", de moldovean sfios, îl determină să "se mistuie în el" și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Cum eroul lovinescian posedă o conformație psihică standard, ce exclude din start posibilitatea unei evoluții, răspunsul nu-i greu de ghicit: în loc să-l atragă ea în capcană, Lulù va deveni treptat victima bărbatului care, vorbindu-i întruna despre puritate, "îi deșteptase dorința secretă de a scăpa din viața ce dusese până acum". Contaminată de filosofia idealistă a partenerului, femeia tinde să-și modeleze o personalitate după măsură, să se individualizeze cumva, să nu mai fie doar un "simbol", fie și al
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de pașa din Damasc către pașa Daud al Bagdadului. Această scrisoare, care ne servea și de pașaport, constituise pentru aga din Hit obiectul unui atât de mare respect, Încât o duse la frunte În semn de prețuire. Pe la mijlocul nopții ne deșteptarăm din cauza imensei gălăgii și a tumultului care cuprinsese orașul. Cerând o explicație, ni s-a spus că arabii deșertului porniseră În urmărirea pelerinilor. Aceste vești ne umplură de spaimă și neliniște, căci eram adăpostiți cu toții În aceeași casă și credeam
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
reviste româneștitc "Descoperirea Asiei În primele reviste românești" „În fundul Evropei, pe marginea Orientului”, cum scria Alecsandri la 1848, o mână de cărturari de numele cărora se leagă toate volutele unui crescendo publicistic Îngânaseră cu Dinicu Golescu: „Vremea este a ne deștepta, ca niște bune gazde care când ies din casele lor adună pe seama lor și a casnicilor lor; așa și noi: adunând binele care din citiri și cărți folositoare, care din călătorii, care din Întâlniri și adunări cu oameni de neamuri
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
al caracterului subiectiv sau eventiv. Îndepărtarea pronumelui nu duce nici la modificarea sensului lexical concret al verbului și nici la schimbarea sensului gramatical al sintagmei. Este, în schimb, modificată structura semantică (în înțelesul larg al termenului) a verbului: a se deștepta (verb subiectiv) / a deștepta (verb factitiv: a face să se deștepte), a se trezi (verb subiectiv)/ a trezi (verb factitiv), a se astâmpăra, a se îngălbeni (eventiv)/a îngălbeni, a se usca/a usca, a se ajunge/ a ajunge etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
eventiv. Îndepărtarea pronumelui nu duce nici la modificarea sensului lexical concret al verbului și nici la schimbarea sensului gramatical al sintagmei. Este, în schimb, modificată structura semantică (în înțelesul larg al termenului) a verbului: a se deștepta (verb subiectiv) / a deștepta (verb factitiv: a face să se deștepte), a se trezi (verb subiectiv)/ a trezi (verb factitiv), a se astâmpăra, a se îngălbeni (eventiv)/a îngălbeni, a se usca/a usca, a se ajunge/ a ajunge etc.; • verbe pronominale libere; verbe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
modificarea sensului lexical concret al verbului și nici la schimbarea sensului gramatical al sintagmei. Este, în schimb, modificată structura semantică (în înțelesul larg al termenului) a verbului: a se deștepta (verb subiectiv) / a deștepta (verb factitiv: a face să se deștepte), a se trezi (verb subiectiv)/ a trezi (verb factitiv), a se astâmpăra, a se îngălbeni (eventiv)/a îngălbeni, a se usca/a usca, a se ajunge/ a ajunge etc.; • verbe pronominale libere; verbe în structura cărora pronumele este un însoțitor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumelui) la cazul vocativ și a verbului la modul imperativ: „- Ioane! Ioane! Ioane!... și Ion pace!” (I. Creangă), „Păzește-te de amicii care ți se jură că te iubesc pe tine mai mult decât se iubesc pe dânșii.” (M.Codreanu), „Deșteaptă-te, pământ român! biruie-ți durerea...” (A. Russo) Verbul poate fi și la alte moduri (conjunctiv mai ales, indicativ mai rar) dacă planul lor semantic exprimă conținutul semantic al imperativului: „Tu să șezi la grajd, nedezlipit și să îngrijești de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
era (...) ca și când văzuse fantoma unui mort...” (E. Barbu) • pronume relative, dintre care unele pot avea și întrebuințare adjectivală: care, cine, ce, cât (câtă, câți, câte), cel cel, ceea ce, oricine etc.; introduc mai ales nume predicative de identificare: „În mine se deșteaptă o-ntreagă omenire Sunt cei ce-au fost pe vremuri, sunt cei ce sunt acum.” (T. Arghezi) „O clipă mi-a trecut prin minte că, poate, murisem, iar gara reprezenta ceea ce se întâmpla după viața mea.” (O.Paler) • adverbe relative
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe stadion. d. complex: Chiar ajungând ceea ce speri tu, tot nu vei reuși să schimbi nimic. e. propozițional (circumstanțiala concesivă): „Ne-auzeam suflarea și, deși ne strecuram pe lângă ziduri ca două umbre, ni se părea că pașii noștri aveau să deștepte pe toți paznicii cetății.” (N.D. Cocea, 282) f. multiplu: „Cu toate mizeriile și nedreptățile ei, lumea e singurul loc unde putem spera să ni se facă dreptate.” (O. Paler, Viața, 290) „Orice gând ai, împărate, și oricum vei fi sosit
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
urmă am numărat oile și Alexa baciul le-a însemnat la răbuș.” (M. Sadoveanu) • a desfășurării unui proces metaforic: „Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate.” (M. Eminescu, I, 130) „Taci. Nu te mișca. / Din întunericul meu s-a deșteptat Și zboară-n văzduhul înstelat / Acvila amintirii.” (T. Arghezi, 94) Observații: Procesul de identificare se face adesea din mai multe perspective, descrise de mai multe atribute: „În poarta prăbușită ce duce-n fund de munte, Cu cârja lui cea veche
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o permanentă tensiune afectivă transmisă posterității. Pe rând, îndrăgostiții laudă iubirea și se uimesc de frumusețea lor într-un fel de neobișnuită mixtură între prospețime și solemnitate: Într-adevăr frumoasă ești tu/ cu adevărat frumoasă ești tu/ ochii tăi, porumbiță/ ...Deșteaptă-te, iubita mea,/ Frumoasa mea și vino!/ Căci iată iarna a trecut,/ Ploaia s-a dus, a plecat,/ Au apărut florile pe pământ,/ timpul tăiatului viei a sosit/ și strigătul turturelelor se aud în țară la noi,/ Smochinul și-a
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
În termenii absolutului, Tatăl este întregul din care și noi facem parte. Spre primul cânt mă-ntorsei cu-ncordare și parc-a fost Te Deum ce-au cântat și-un dulce glas s-amesteca-n cântare; și ce-auzeam în mine-a deșteptat o stare, așa precum ți-e simțământul când voci și-organe cânt- -amestecat și-acum auzi și-acum n-auzi cuvântul 1180. Simțămintele care creează neliniștea în sufletul poetului determină o stare aproape greu de descris dar transmisibilă, Cuvântul, cel
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
față în față cu propriile Ursitoare: „Gavrilescule, fetele astea așteaptă ceva de la tine. Fă-le plăcerea. Daca vor să le ghicești, ghicește-le. Dar atenție! Atenție, Gavrilescule, că, dacă iar greșești, te prind în hora lor și nu te mai deștepți pana la ziuă...”. Încercarea eșuează din nou; ca unul care a pierdut simțul arhaic, capacitatea sa de raționament fiind total inoperantă în lumea primordială, el se rătăcește în labirint, nu îl biruie, pierzând astfel contactul cu lumea irealului, rămânând la
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o folosește în același sens, ca materie a cântecului aspru. „Fire-aș ca o aramă răsunătoare și ca un clopot nerăsunând”, scrie Ioan din Vinți, iar Costache Negruzzi se aporpie de simbolismul eminescian: „Al aramei tristul sunet gândul meu a deșteptat, Spre locașul mântuirii pașii mei a îndreptat...”. La Eminescu arama emite cântece funebre, dedicate lui Aron Pumnul sau Neamțu; poetul evocând „metalica, vibrânda a clopotelor jale” sau clamând : „Lasați clopotul să plângă cu-a lui voce de aramă, Lăsați turnul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de cugetări și de adevăruri filosofice, ce nasc din studiul adâncit al treptatei și multiplei activități omenești"73. Odobescu își imaginează un fel de școală a cultivării gustului public, al cărei obiectiv principal îl constituie educarea estetică a națiunii: "a deștepta în suflete o fecundă admirațiune pentru perfecțiunea formelor"74. Arheologia e din acest punct de vedere știința prin care o populație care abia și-a descoperit cultura capătă acces la o viață frumoasă, echivalentul unui dandysm sui-generis al societății românești
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]