23,803 matches
-
în România. S-a schimbat ceva de atunci? - Da. Dar nu în bine. În mai rău. Din rău în mai rău. La mine, la Podari, să nu zici că nu s-au întâmplat lucruri deosebite! La mine, la Podari, pe dealul de deasupra casei mele, cât am fost eu plecat să-mi văd de sănătate la Techirghiol, a apărut ... bă, nene ca la Hollywood, înțelegi, scrie mare: PODARI. La Craiova nu scrie. Prin Craiova când treci nici nu-ți dai seama
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_tudor_gheorghe_.html [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
a apărut ... bă, nene ca la Hollywood, înțelegi, scrie mare: PODARI. La Craiova nu scrie. Prin Craiova când treci nici nu-ți dai seama, nici nu există Craiova. Dar când ai trecut de Craiova și ai plecat spre Calafat, pe deal, sus, exact ca la Hollywood scrie PODARI. Și noaptea este luminată reclama ... Este tot ce-mi trebuie! Acum Craiova este ceva pe lângă Podari. S-au făcut lucruri importante la mine în sat: s-a băgat apă curentă, tata are acum
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_tudor_gheorghe_.html [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
În lacrimă numele mi-a putrezit/ Renăscând în pământul/ Pe care l-am regăsit./ Fratele îmi este cel / Care numele îmi înțelege/ Îndrăgindu-l ca pe numele său. Lili Bobu Încorporând, într-o singură ființă tribunul și ascetul, ați urcat dealul și sarea lacrimii, purtând îngândurarea și durerea neamului atât de amăgit, atât de împins spre înstrăinarea de el însuși, care nu-și mai cunoaște adevărata identitate, adevărata patrie și limbă. Ieșind din cumințenia aparentă a verbului v-ați adresat Basarabiei
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Lili Bobu Cu lanțul de rouă la glezne, prin iarba verde de acasă, ați cuprins sfințenia ființei, a obârșiei, a casei ,,văduve și triste de pe margine de Prut”, în metafora ,,verdelui ce ne vede”. Lumea satului, ,,picurat alb pe un deal”, a rămas vie. O apartenență sufletească irevocabilă. V-a urmărit mereu acest univers tainic, invadat de blajinătate, învăluit într-o atmosferă de Eden, de bunătate divină, de bucurie beatificatoare, mirosind a dumbrăvi și busuioc. Grigore Vieru E atâta tăcere/ În
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
adevărat sentimentul plenitudinii ? Grigore Vieru Eu știu că Dumnezeu mă iubește, dar nu știu pentru ce... Ca un copil aștept dimineața,/ Până la lacrimi mi-e dragă viața. Din bunuri/ Câte fostu-ne-au lăsate,/ Eu am păscut înfometat/ Ideea/ Pe dealurile cele mai/ Sărate,/ De-aceea ars mi-i sufletul,/ De-aceea./ Și-asemeni cântărețului-/ Al vieții-/ Sub ceruri/ Ce topite cură,/ Am dus la gură/ Fluierul arșiței/ Și-o stea de sus/ M-a sărutat pe gură. Lili Bobu Peste
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > DRUMUL SPRE PETIA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 485 din 29 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului DRUMUL SPRE PETIA Dacă treci Șomuzul Mare, Mergi pe drumul larg de țară, Urci un deal și treci o vale, Nu simți nici o plictiseală. Cum urci dealul lin al Morii, Te întâmpină frumoase grâne, Când cocoși anunță zorii, Ale unei noi zile senine. Peste tot verzi fânețe largi, Ogoare întinse, de păpușoi, Ce se văd până la
DRUMUL SPRE PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Drumul_spre_petia_mihai_leonte_1335759361.html [Corola-blog/BlogPost/361975_a_363304]
-
Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 485 din 29 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului DRUMUL SPRE PETIA Dacă treci Șomuzul Mare, Mergi pe drumul larg de țară, Urci un deal și treci o vale, Nu simți nici o plictiseală. Cum urci dealul lin al Morii, Te întâmpină frumoase grâne, Când cocoși anunță zorii, Ale unei noi zile senine. Peste tot verzi fânețe largi, Ogoare întinse, de păpușoi, Ce se văd până la Ciorsaci, Lanuri de lucernă și trifoi. Cu traiste grele în spinare
DRUMUL SPRE PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Drumul_spre_petia_mihai_leonte_1335759361.html [Corola-blog/BlogPost/361975_a_363304]
-
secretate, profită de orice măngâiere a razelor de soare pentru a pregăti strai de primăvară. Curtea imensă ce găzduiește două unități militare pare a fi un adevărat parc natural ce îndeamnă la tihnă. În partea opusă intrării, dincolo de împrejmuire, sunt dealuri despădurite ce se întind până hăt-departe unde se văd sate, livezi și păduri. În stînga, după ce mărginește cazarma pornește să șerpuiască, prin văi și peste dealuri, șoseaua către Suceava. Fabrica de textile aflată în dreapta, deși estompează orizontul real, este un
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475656713.html [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
adevărat parc natural ce îndeamnă la tihnă. În partea opusă intrării, dincolo de împrejmuire, sunt dealuri despădurite ce se întind până hăt-departe unde se văd sate, livezi și păduri. În stînga, după ce mărginește cazarma pornește să șerpuiască, prin văi și peste dealuri, șoseaua către Suceava. Fabrica de textile aflată în dreapta, deși estompează orizontul real, este un adevărat balsam pentru suflet. Băieții o numesc „Scămoasa ”, un nume ce pare alcătuit din ițe și fițe. Pentru ca totul să fie în aceeași tonalitate, poți constata
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475656713.html [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
binedispus. Se află în centrul atenției. Toți așteaptă să afle dacă a cordit sau nu ceva în timpul concediului. Așteptare uitată cât de curând. Ghergheli îi fascinează relatând amintirea cea mai dragă lui, de pe vremea când ducea caprele la păscut pe dealurile dobrogene ; idila cu Aruna : „ Am crescut împreună, mânând caprele la păscut de mici copii. Copila ce o știam căpăta forme feminine. Privindui-le, nu puteam decăt să-mi mângâi mustăcioara ce prinsese contur. Hârjoana dintre noi, veche de când ne știam, doar
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475656713.html [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
Copacii își înfig rădăcinile și mai aprig în pămînt Frunzele foșnesc sfîșiate de norii negricioși Ce se învălmășesc ca niște bouri negri Un pumn de soare lovește în oglindă lacului Suava piculina își presară păsările zglobii Și iar se întuneca dealurile Într-un ocean de viori arcuite Peste memoria lumii De jur împrejur că o cunună solară Viorile își plîng tulburătoarele lor vibrații Apoi sare oboiul, timpanele explodează Pe nicovala de argint a lunii se presară iubiri Zarea pădurii pare a
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_lila_cristina_lila_1333975222.html [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
la care am participat. Pentru o mai bună cunoaștere a împrejurimilor comunei Ciocănești a fost organizată o călătorie pe muntele Suhard. Primul popas l-am făcut la Mânăstirea „Sfântul Ștefan cel Mare și Sfânt” cu hramul „Cuvioasa Parascheva”, situată pe Dealul Arșița. Pentru construirea acesteia Dumnezeu a hărăzit trei spirite unite în credință, vrednicie și dăruire față de semeni, preoții călugări: Timotei, Lavrentie și Bartolomeu, care conducând-se după principiul părintelui Cleopa potrivit căruia călugărul trebuie să aibă cu el atât cât
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Mai trăim dezgoliți când pe ceruri e nins. Mai strigam încă beți de-al durerii coșmar Când copiii flămânzi ne zâmbesc dulce-amar. Ne mai doare și-acum necuprinsul cuprins Când pe zarea-nroșită ochii caprei s-au stins. Cand izvorul din deal naște apă cu sânge Când speranțele mor și durerea ne-nvinge. Ne e secetă-n suflet și ne doare mai crunt Când distrunsă-i o viață cu un singur cuvânt Mai avem doar un gând când spre ceruri privim Dă-ne
DURERE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1452014694.html [Corola-blog/BlogPost/368161_a_369490]
-
inventicii, gândirii și aplicațiilor în toate domeniile de vârf care determină progresul. Sunt atât de român, încât dezavuez a-poezia, a-ritmia non-lirică și non-metaforică, încât prefer să citesc și să ascult de o sumedenie de ori pe an ” Seara pe deal” în lectura la radio a lui Mihail Sadoveanu decât să citesc seară de seară poezii fără seară, fără tei, fără deal și sat în rezonanță, să rezonez, de fapt, cu duhul lui Eminescu... Romeo Tarhon - poet, romancier, publicist, editor Referință
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1471524521.html [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
non-lirică și non-metaforică, încât prefer să citesc și să ascult de o sumedenie de ori pe an ” Seara pe deal” în lectura la radio a lui Mihail Sadoveanu decât să citesc seară de seară poezii fără seară, fără tei, fără deal și sat în rezonanță, să rezonez, de fapt, cu duhul lui Eminescu... Romeo Tarhon - poet, romancier, publicist, editor Referință Bibliografică: Confesiuni despre arta de a face artă (lirică)... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2057, Anul VI, 18
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1471524521.html [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
meleaguri străvechi de mute dureri, zăpada crește lângă un Om tot mai Hamangia, Pe genunchi doar două gânduri lungi și dincolo de umeri vâslind tăcute scrutând gânditor din șezută orizontul norilor albi ca un pod peste Dunăre asteaptă de Dragobete pe Dealul Sofiei pașii iubitei, Namaste Namaste din dreptul inimii corul nurorilor Dochiei macii înghețați, încălzește până la spicele grâului. Referință Bibliografică: Sfinx / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1086, Anul III, 21 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
SFINX de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sfinx_radu_liviu_dan_1387636368.html [Corola-blog/BlogPost/383247_a_384576]
-
prea autoritar pentru noi. - Ce-i, Mihai? Nu mai poți urca? - Nu știu ce am, nu mai pot urca deloc!... - Nici eu nu mai pot! Totuși, hai, să mai încercăm un pic! Oare mai este mult până sus? Cam așa urcam la deal, eu și fratele meu mai mic, Mihai, spre poiana cea mare, Tomnatic, situată tocmai sus pe un munte unde erau mai multe stâne. Toată săptămâna am lucrat în pădure, la descopleșiri (operație forestieră de tăiere de iarbă din jurul puieților de
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1401074444.html [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
-ți ceri certificatul de naștere sau măcar vreo adeverință. - La școală cui să-i cer? Adică lasă, m-oi descurca eu. - Bun. Noaptea asta dormi tot la mine, mâine dimineață mergi la ,,Vasile Lupu''. Dimineața următoare urcă tot pe jos dealul Copoului, efectiv înfiorat la vederea zidurilor masive ale Universității. Privea copacii grădinii Copou, în care poposise cândva Eminescu, apoi casele boierești de mâna întâi. N-avea nici un zor și-și mișca încet picioarele deprinse cu mersul pe jos; însă nu
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
senator, zâmbi primărița, până obținem aprobările se scufundă satul! Aici nu ajunge nici un mijloc de transport pentru muncitori. Cei care lucrează pe șantiere, când revin o dată pe lună în sânul familiei, merg pe jos câte zece-cincisprezece kilometri traversând pădurea peste dealul de la răsărit. - Vom solicita primului ministru o ordonanță de urgență prin care să fie alocate imediat fonduri pentru infrastructură. - Nu-nțelegem ce structură urmăriți dumneavoastră, dar noi muritorii de rând, țăranii acestei zone, știm concret ce ne lipsește. - Domnul Fieraru
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415171822.html [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
să-și râspândească pe cer razele jucăușe și calde. Și se revărsau pe munții măreți și înverziți de unde alunecau pe meleagurile Țării Lalelelor și de unde izvoare bogate de apă curgeau la vale și se răspândeau peste tot. Pe câmpii și dealuri se înălțau spre cer copaci înalți. Vârfurile lor ce păreau una cu cerul se unduiau mândre în adierea ușoară a vântului și erau falnici nevoie mare, atunci când crengile lor lungi și noduroase se alintau în balans. Erau în fiecare zi
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
s-a scris istorie, o istorie a unui neam plin de glorie și de dârzenie. De aceea sunt mândră de țară, o țară cum nu e alta pe lume. Din negura timpului, aceste plaiuri sunt izvorâte din rai. Codrii seculari, dealurile line și râurile cu ape curate precum cristalul sunt tot atâtea motive de mândrie și bucurie pentru acest neam care a cunoscut în vatră străbună supunere doar în fața lui Dumnezeu, în rest au știut să plece capul ca paloșul să
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_umbrita_de_veacuri_.html [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
după aceea în jos. Asta se cheamă conservarea de energie. Acest fenomen al conservării de energie se numește prima lege a termodinamicii în fizică. Un alt fenomen este observația că orice lucru care curge, curge de sus în jos: de la deal la vale, de la firebinte la rece, de la mare presiune la mică presiune. E o curgere în sens unic. Această tendință se cheamă ireversibilitate și propoziția din fizică care îi face sumar este legea a doua a termodinamicii. Iar mie mi-
Adrian Bejan, inginerul român care a formulat o nouă lege a fizicii. „Eu am ales să fiu fericit. Nu are sens să privești înainte altfel decât cu speranță” by https://republica.ro/adrian-bejan-inginerul-roman-care-a-formulat-o-noua-lege-a-fizicii-zeu-am-ales-sa-fiu-fericit-nu-are-sens [Corola-blog/BlogPost/338401_a_339730]
-
a mai fost numit și Logodnicul Păsărilor. În această zi, fetele și flăcăii, îmbrăcați de sărbătoare, se întâlneau fie în mijlocul satului, fie în fața bisericii, ca loc sacru de săvârșire a unei împliniri, iar de acolo, în tinereasca veselie porneau pe dealuri să caute, prin păduri și lunci, flori de primăvară. Florile de început ale primăverii constituiau în credința oamenilor de la sate mijlocirea înfăptuirii iubirii dorite. Dacă fragii erau înfloriți erau adunați de fete în buchete pe care le puneau în lăutoarea
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
și le păstrau pănă la venirea verii, de sărbătoarea Sânzienelelor pe care le aruncau în ape curgătoare, rostind descântece pentru ursit învățate de la femeile în vârstă ale satului. După acest ritual al jocului iubirii se aprindea un foc mare pe dealurile golașe din preajma satelor. În jurul acestuia fetele și băieții discutau, glumeau și cochetau. Spre prânz, fetele coborau în fugă spre sat. Fuga, fiind denumită zburătorit, era o copie a jocului împerecherii la păsări, căci nu întâmplător împătimitorul Zburător a fost creat
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
cu acea ființă dragă. Nu îl legam. Nici atunci, nici acum nu sunt de acord cu priponirea animalelor, cu legarea lor. Fiecare ființă trebuie să aibă libertatea sa. Libertatea câinelui meu, a lui Ursei, erau curtea, satul, Valea Șasei, pădurile, dealurile. Ursei nu seamănă cu niciun câine. Ursei al meu este unicat. (...) Îi dăruisem toată copilăria, el, mi-o purta peste tot. Când treceam prin păduri și îmi era așa..., cum se spune, urât, Ursei venea lângă mine, se lipea de
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]