786 matches
-
fără putința de a mai zâmbi gratuit în fața unui adolescent. * De la un capăt la altul al vieților noastre, suntem manipulați de un Spirit care ne dă, cu porția, câte o linguriță de limpezime, atent clipă de clipă să nu se deconspire, cu disprețul atoateștiutorului. Am ajuns să ne învinovățim de lucruri care nu ne stau în putere, am ajuns să ne con damnăm pe noi înșine pentru minciuna în care ni se spune că suntem ținuți în viață prin grija pe
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
orice val de ceață devine curcubeu. În lumea artelor, insultele sunt preferabile tăcerii. Pentru a curta durabilul, arta trebuie să dialogheze cu esențialul. I - am savurat cartea ca pe o ciorbă de potroace. Sentimentul tragic dă profunzimi gândirii. Veleitarii se deconspiră în preajma acordării premiilor. În privința artei, piața poate asigura succesul, nu valoarea. Pragmatismul exacerbat este imun la cultură. Cărțile vin pe lume ca și autorii lor : neîntrebate. Filosofia revitalizează lucrurile grave, în timp ce poezia atribuie semnificații majore tuturor banalităților. Multe opere de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fi vrut să o strângă la piept și să o sărute. Precis l-au observat și părinții ei! Inima începu să-i bată din ce în ce mai tare și mai des. Încă puțin și o vor auzi cu toții. În acel moment va fi deconspirat. Toți din compartiment vor observa. Atunci va fi mai rău, rău de tot. Mama și tatăl ei ar fi primii care i-ar adresa întrebări la care nu ar ști ce să răspundă. Ar fi necesare explicații și justificări suplimentare
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
necenzurat care nu voia să facă predicții, să știe de consecințe. Înfometat, el voia să se hrănească din gloria clipei efemere a prezentului. Altfel nu pricep cum, deși-mi propusesem să joc rolul analfabetului, la orele de muzică, m-am deconspirat. Reușisem să-l fac pe profesorul ferentarist că habar n-am de notele muzicale, motiv pentru care, fără ranchiună, mi-a și zis: "Dac-ai cunoaște și notele muzicale, om ar ieși din tine; așa, riști să rămâi un urechist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
colb, care, încet, încet se liniștește. Cum conduc ăștia îți poți rupe gîtul, mormăie Gheorghe. Rămas singur, lăsat baltă de amicul său, Gheorghe chiar că avea o vagă dorință în chestia cu "ruptul gîtului". Calcă apăsat și un zîmbet răutăcios deconspiră gîndurile singuraticului drumeț. O să ajungă cu o oră mai devreme, ei și? Îl găsesc deja băut și fără cinci lei. Unde mai pui că se poate să și... Țîncul ăla știe să conducă? Treaba lui, eu n-am nici o vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
una, după ce a ezitat puțin, asemenea unui parașutist Înaintea saltului, și-a luat zborul În stradă. Am rupt-o la fugă pe culoar și am coborât scările mai rapid ca un amant profesionist surprins În exercițiul funcțiunii. Dacă tot mă deconspirasem ca ultimul amator, măcar să aflu la ce lucra. „Nu te poți scălda de două ori În același râu“, spunea Heraclit. Ba, asta-i simplu, mai greu e să poți traversa o șosea aglomerată. Când am ajuns dincolo, hârtia mea tocmai
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
răzuit tot după două zile. Dar nu conta, noi ne făceam mâna. Leac a lipit textul pe ferestrele tuturor vecinilor, unul chiar pe geamul Andreei. A fost reperat. Se știau oarecum, așa că Leac s-a temut că, tot oarecum, e deconspirat. Eram tare secretoși În vremea aceea. Am rămas așa și după, În definitiv am ajuns să avem și de ce. Însă atunci, la Început, grija lui Leac era un pic ridicolă. După cum s-a dovedit și ulterior, când Andreea l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
bun-gust. Provocatoare, macabre, ca la carnavalurile din Renaștere. Maniera florentinilor... — Ține seamă că aproape nu mai vede, după câte operații a suferit la ochi. A ajutat-o o studentă. Fata se întoarce brusc spre flautist, încordată, ca și cum ar fi fost deconspirată. — Dar a lucrat și dânsa, bineînțeles. Nepermis de mult, sfidând medicii. Neagu a mai găsit o sticlă și o ridică din frapieră, victorios. Sticla udă picură pe fața de masă mototolită, peste resturile sleite de carne și peste cioturile de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
fost răsplătiți cu un glonte în tâmplă. Încercările mele de a contura cât de cât dureroasa rană a legionarilor sunt doar o umbră pală, un trist dangăt de clopot, pentru a trezi pe cei ce nu cunosc drama noastră, a deconspira pe făptuitori și a despovăra pe cei resemnați. Cei ce nu cunosc și nu au auzit despre calvarul durerilor noastre de la Pitești, unic în lagărul comunist, țin umbră degeaba pământului. Mă refer la cei care au o viață publică, o
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
în lună și în stele! Dar silfidele aveau chef de ceartă, - Ia te uită, nu e plaja ta... doar marea! De acolo ați apărut! Laur deveni hotărât... deja i se făcuse frig și mai făcu doi pași. Deodată marea îl deconspiră și-i dezvălui echipamentul. Nimfele fugiră râzând, scuipând în sânii lor frumoși! A doua zi îi spun vesele, - Nu ne-a trecut prin minte să vă luăm hainele, ați fi fost la voia noastră! - Ai dreptate Ano de la șantier, păcat
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
le arătau cambule, calcani și limbi de mare cu nasturii gustoși și pălămida roz-vineție, rechinii promițători și răpitori cu pielea întunecoasă și aspră; ultima a apărut regina, robustă cu aripile înfoiate încingând lanțuri brune, roșcat-verzui pe spate; fâlfâindu-le, se deconspira arătându-și dorsala albăstruie-roză și burta gălbuie. Au tresărit recunoscând-o fără tăgadă, și-au rămas uimiți de frumusețea ei nefirească. Animalele prezente din folclor: corbi, scorpii, cai, vulpi și pisicile maronii completau tabloul viețuitoarelor mării din năvod, alături de vestiții
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ii”. Voi continua cu profilurile. Primiți salutările mele Maria N. de la Banca. În același număr redacția răspundea corespond entei că a primit materialele expediate și publica poezi a „M elancolii” din care redăm și noi ultima strofă care, probabi l, deconspira vârsta autoarei (care în realitate avea 24 de ani n. n.): „Duios privind în zarea albă Înspre trecut mă bate gândul Când știu că-n urma mea sburat-au Vreo șaptesprezece - ierni de-a rândul...” Totodată, ziarul publica și „Profilul” primit din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
politică, am făcut doar educație spirituală a omului.” De-asta au și murit atîția oameni, au fost educați prea violent. În același spirit, Baricada ne arată pe toată pagina Întîi o poză a lui Codreanu. Într-un splendid chenar negru. Deconspirînd faptul că-n spatele publicației stau șiruri de ciocli. Curînd Îl vom vedea pe Hitler ascultînd Wagner ca un copil. Făcîndu-i educație spirituală omului. Și uite așa, Într-o totală inconștiență, Guleș și Gugui Îi oferă președintelui argumente tipărite pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dar inspiratorul căruia pînă mai ieri i s-a văzut omușorul În zîmbet și-a fost terorizat la Moscova nu crede-n lacrimi, nu mai crede-n nimic. Și eu sînt agent KGB, după cum mi s-a semnalat că mă deconspiră Alex Mihai Stoenescu, istoric, analist politic, am observat că trec din unii-n alții ca prin pereți, se numește metamorfoză dublu helicoidală de nu se mai termină și nu se mai știe ce-s la bază, ingineri, horoscopiști, de la țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
păcatele de mititel. Cu pălmuța. La intrare, rezemat de ușă, un pachet. Pare un tablou, ambalat în cartoane ondulate. Sau o oglindă? Cordule, corduțule, nu mă da de sminteală! "E pentru tine. Sper să.ți placă". Punctul, în loc de liniuță, îl deconspiră pe Rusalin Titlul: Lumină în noiembrie. Nu de, ci în. Întîi o să aprind focul în soba din dormitor. Nu-s pregătită să dau cu ochii iarăși de mine. Tano s-a strecurat în casă. Vezi? Eu nu te pot convinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Ina. Sub diferite pretexte, o evita cât îi stătea în putință. Îi era teamă ca nu cumva, fiind în preajma ei, aceasta să-i audă chiar gândurile ce nu erau animate de sărbători, deși ea se ținea cu strășnicie să nu deconspire împovărările de care era încercată. Toate neliniștile Olgăi se aflau pe suportul acelei fapte care, deși nu fusese dată în vileag, întinase îndelungata lor prietenie. Aparent, relațiile lor erau decretate ca fiind reașezate pe făgașul normalului. Olga nu putu să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
întâlniră tocmai departe de tot, în vârful dealului la capătul viei, unde trona o buturugă mare, care avea în jur capete de bușteni drept scaune. - Uite-l, ne face cu mâna năzgâmbul. Ceea ce voiam să fie o surpriză, el a deconspirat-o mai devreme decât credeam. Hai să mergem la el. - Alex, eu nu pot să urc dealul acesta, mă dor picioarele! Trebuie să fie pe puțin o sută de trepte până acolo! - Nu, nu, sunt numai o sută două zeci
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
făcea de obicei, să nu facă cunoștință cu jurnalul ei. - Îmi pare rău pentru tine, nu ți-ar fi stricat o oră de odihnă. În compătimirea ei era de fapt un însemn al satisfacției sale de a nu fi fost deconspirată. Și, pentru a încheia capitolul, veni cu îndemnul: acum, hai să mâncăm ceva și să ne așezăm în pat mai devreme, poate recuperăm timpul sortit odihnei. Mâine și eu am o zi grea. Alex fu de acord că propunerea Inei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
să te admire, să te scormonească avizi cu privirile lor curioase, să-și dea cu părerea, să te achiziționeze, să te conserve „așa“, În acea atitudine pe care diabolica mașină ți-a smuls-o, fără ca tu să fi vrut. Ești deconspirat, n-ai fi dorit ca cineva să-ți privească imaginea nemișcată; nu este plăcut să simți material această privire ce te caută, te bombardează cu un flux de neutroni porniți din energia vizuală ce se degajă În actul privitului, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
deznădejdea se metamorfoza perpetuu, avariind gândirea și limbajul, devin bagajul greu pe care cei plecați îl poartă cu sine în țări străine. Înainte de a muri de cancer, Tereza, deja deplin subordonată Securității, îi face prietenei sale o vizită în Germania. Deconspirată printr-o simplă deschidere a geamantanului de călătorie, Tereza este dusă imediat la gară. Întoarcerea acasă prin noapte, în mers împiedicat de rana trădării, adaugă spectrelor alienării un nou nivel. Exilul auster, generat de o exemplară condiție morală, a modelat
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
poate fi mai greu decât faptul de a Încerca să pătrunzi cât mai adânc În intimitatea trăirilor cuiva, pentru a Încerca să-l Înțelegi și să-l ajuți la nevoie, și ce este mai neplăcut decât Învingerea pudorii de a deconspira secretele acestei intimități? Dar acest fapt este compensat, adeseori, de satisfacția de a fi reușit să-l ajuți, de exemplu, pe cel care, dominat de contradicții și incertitudini interioare, se abandonează descurajării sau disperării. Μ Paradoxal, dar Îndrăgostitul este ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Ochii unui părinte obișnuit să fie moralizator exprimă mai mult porunci neverbalizate... Μ O problemă, cu cât mai mult ți-o pui, cu atât și dispui de ea (chiar și o maladie, organică sau psihică, poate fi pusă să se deconspire În tainele ei). În gândire nu trebuie să funcționeze deci legea minimului efort, care este fundamentală, În schimb, pentru perpetuarea vieții În regnul animal. Μ „Teama care se teme de sine produce curajul.” Adevărul acestui aforism este confirmat de comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
travestirii: unde voia ea la început să ajungă și unde a ajuns... Supraveghetorul sfârșește prin a se demasca și capitulează în fața unei forțe mai puternice decât el, forța supravegheatului. Supravegherea pusă la cale e alterată de învălmășeala sentimentelor, agenții sunt deconspirați, misiunea e compromisă. Să nu uităm însă că tocmai elaborarea unei supravegheri se află la originea acestei „încercări” ce duce, treptat, la revelația finală. Nimeni nu scapă neatins, neschimbat, nici din travestire, nici din supraveghere: laolaltă, ele conduc pe tărâmul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
dimpotrivă, reușita „capcanei”, cuvânt rostit deopotrivă de către Polonius și de către Hamlet. Supravegherea nu duce la aflarea spontană a adevărului, căci adevărul nu se dezvăluie „de la sine”: la Elsinor, oamenii sunt prea abili, prea versați în arta camuflajului. Ei nu se deconspiră niciodată, în ciuda spionilor ce roiesc pretutindeni. E nevoie de un dispozitiv, de stratageme, de trucuri secrete, de „măsluirea” unor texte; supravegherea generalizată provoacă, într-o țară asemuită cu o închisoare, reacții de apărare pe măsură, reacții pentru care se cheltuiesc
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
referințe livrești (uneori se și adresează, direct, unor personaje mitologice consacrate, Odin și Euridice) și mărturisiri liminare spovedaniei sau psihoterapiei. Din toate reiese, în tot cazul, umbra apăsătoare a unei mari melancolii și "fărădelegi de vis, dorinți incerte", doar parțial deconspirate în postumele sale, Confidența lui Julien Ospitalierul și Cruzimile lui Julien Ospitalierul. Întocmai ca și bunul său prieten, adâncimile neașteptate ale detectivului Arthur sunt finalmente marcate într-un poem construit în jurul unui topos arhicunoscut, descensus ad inferos: "Eram din ce în ce mai nestăpânit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]