851 matches
-
Istoriei, a fost cândva numită sarcastic de Cioran (deloc străin el însuși de autoscopia națională și de de excesele ei) "teoria României". Pentru a o depăși, pentru a putea trece vreodată de la autocritică la construcție, nu există decât o posibilitate: deconstrucția critică a teoriei pe baza analizei istorice și rigorii conceptuale, în comparație cu alte culturi, vecine (și de regulă ignorate) ori depărtate (și de regulă imitate). Așa cum vorbim noi de românitate, alții vorbesc de germanitate, hispanitate, iudaitate etc., atribuind unui macrogrup etno-național-lingvistic-confesional
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Cartea de față se leagă însă de o tradiție ceva mai veche, inaugurată tot în epoca de mari schimbări ideologice, culturale, politice și societale, precum și de căutări spirituale neo-holiste a anilor hippie - având deci aceleași rădăcini ca toate iconoclasmele și deconstrucțiile anilor 1960-1980, dar reușind să iasă din logica acelora și să propună ceva cu adevărat nou fără a nega tot ce se știa până atunci, cuprinzător fără a fi totalizant, riguros fără a fi dogmatic. Această direcție este ilustrată în
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
ai gazetarului Eminescu, campanie de fapt concertată împotriva modelului cultural național. Cartea lui Theodor Codreanu nu este o simplă răfuială cu detractorii lui Eminescu. ci o nouă, pertinentă și energică demonstrație a tezei din Eminescu Dialectica stilului: modernitatea poetului despre "deconstrucția conceptului de adevăr", altfel spus despre adevărul Ființei. Demonstrația, absolut convingătoare dă la iveală contribuția lui Eminescu la redimensionarea gândirii poetice moderne. Această posibilitate s-a produs prin coroborarea cuvântului poetic cu adevărul. În cuvântul poetic "lumea cea gândită pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pornografiei, întoarcerii la semibarbarie. E condamnarea omului la depersonalizare, la încetarea dialogului cu D-zeu și cu lumea. E recunoașterea opacității contra transparenței. Văzând în tradiții, istorie, instituții, manifestări antiumane, cauza răului. Nu întâmplător soluția lui A. Touraine e postmodernistă, deconstrucția tuturor acestora și reconstrucția lumii pentru individ prin joc și amuzament. În consecință, zombificarea și mancurtizarea devin dorința "mântuitoare". Nu tehnica în sine poartă vinovăția nenumăratelor războaie și acte teroriste de pe glob, ci criza valorilor, echivocul libertății umane. Căci atunci când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
condamnă situarea în afara valorilor de altfel, ceea ce în acțiunea postmodernă înseamnă negarea de sine! adică acceptarea sfârșitului prin modernism forte și propune o raportare constantă la un sistem de valori care nu poate aluneca în degradare axiologică, chiar dacă cei dedați deconstrucției utilizează poate cel mai "dăunător" instrument al filosofiei, bisturiul. Să încercăm să privim cele trei valuri toffleriene prin prisma raportului omului cu potențialul punct de sprijin al întregului, indiferent de forma pe care o îmbracă. Vom face trimitere, așadar, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
degradării organice (adică ceea ce e perceput ca amuzament, joc și/ sau simulacru) este necesar în depășirea crizei de identitate (a schizoidului postmodern) și de luciditate. Cosmosul modernității pozitiviste, rigide (în termenii lui Vattimo) este înlocuit treptat de haosmos: "o perpetuă "deconstrucție", ca să mă exprim în jargonul postmodernist, adică eufemistic, iar de-a dreptul spus, e distrugere, descompunere, marș entropic către nimic" (p. 36-37). Numai că, la fel ca la Nietzsche, acel nimic este necesar reconstrucției. Este o firească supunere a naturalului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
totuși nu se poate abține să nu dedice trei capitole Postmodernismului înalt, cu referire adică la trăsăturile (pozitive, dacă ni se permite) acestei paradigme, evocate și invocate de diverse personalități precum Gianni Vattimo, Jacques Derrida ș. a. De la "gândirea slabă" la deconstrucția derridiană nu e decât un pas; pasul următor ține de transcendență, de numitul transmodernism. În acest punct trebuie să recurgem, odată cu scriitorul Codreanu, la autoritatea eminesciană, respirația filosofico-literară din opera de căpătâi Modelul ontologic eminescian regăsindu-se inevitabil și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din exterior (Soros & Co.) care, prin intermediul unui ideolog ca Silviu Brucan, a deturnat soarta poporului român, provocând o "nouă schimbare la față". Una extrem de periculoasă întrucât periclitează chiar nucleul dur al ideii naționale. Vorbind despre "ofensiva perifericilor", Theodor Codreanu răstoarnă deconstrucțiile și demitizările postmodern de tip Patapievici, Boia, Negrici subliniind că, de fapt, reacționarismul de care este acuzat tot mai insistent Eminescu înseamnă, de fapt, salvarea ideii naționale. Re(a)dus la intenția sa originară (pe care i-o atribuia poetul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prezentare a ideilor forță care au dominat națiunea română în epoca modernă), Puterea bicefală (puterea exercitată în epoca comunistă din interior/națională și din exterior/puterea Moscovei), Cleptocrația (procesul de înlocuire a unui sistem politic cu altul prin procesul de "deconstrucție"), Principiul lui Adolf și demonizarea românismului (sloganul marxist-leninist conform căruia "cine nu e cu noi e împotriva noastră"), Europa bicefală (expresia luptei dintre mondialiști/globaliști și periferici/națiunile; "Cei ce nu iubesc națiunile nu pot fi decât susținători demagogi ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este conștient de acest adevăr, N. Manolescu acceptă condiția de ideolog mascat al Școlii Resentimentului, cea care și-a făcut un titlu de glorie din distrugerea canonului, urmându-l fidel pe Z. Ornea, cel care a fost unul dintre campionii "deconstrucției" canonului național românesc. Împreună cu alți resentimentari, ei și-au propus în faimosul nr. 265 al "Dilemei" din 1998 să distrugă ceea ce au numit mitul poetului național. "Argumentul" distrugătorilor de canon, precizează Th. Codreanu este că "noțiunea de "poet național" (...) nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Gr. Vieru " De avem sau nu dreptate / Eminescu să ne judece". Atitudinea lui N. Manolescu, însă, de respingere a basarabenilor pare să fie alimentată și de niște surse și concepte ideologizate. După cum observă Th. Codreanu în eseul său (capitolul Deconstrucția canonului, p. 51) "reacția de respingere a specificului național este cea mai trainică sechelă moștenită de N. Manolescu din anii "canonului" comunist". Precum pe timpul regimului ceaușist în România, din anumite interese kominterniste, despre Basarabia nici nu se pomenea, în actuala
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unul din multele exemple pe care le dă Theodor Codreanu). Dar nu acesta este neajunsul cel mai mare al Istoriei..., ci faptul că totul se structurează pe ideea distrugerii, compromiterii canonului național, în ciuda faptului că istoria este definită drept canonică: "Deconstrucția canonului la Nicolae Manolescu este oarecum involuntară, în virtutea scrierii "la două mâini" a Istoriei, fiindcă el își organizează întregul demers critic tocmai cu intenția mărturisită de a apăra canonul occidental (...) el recunoaște o canonicitate de rangul al doilea, subminându-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
socială a raiului comunist, proletariatul trebuia, utilizând o cacofonie consacrată, "să lichideze burghezia ca clasă". Astăzi, miza "revoluționară" a "corecților politici", hotărâți să întroneze alături de "paradisul material, insuficient pentru Occident (și)... paradisul senzual erotic", nu e mai mică. Soluția e deconstrucția acestei ordini culturale "nedrepte". Trebuie deconstruit orice text al culturii tradiționale spre introducerea sensului corect". Sensul corect înseamnă "dărâmarea până în temelii" (acesta era un vers-refren și al "Internaționalei" comuniste, "do osnovania"!) a tot ce ține de tradiție, de națiune, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
autocronii" corectitudinii politice. În ultimă instanță, ca să anticipăm, ținta acestui reducționism cultural sunt națiunile (ca majorități "asupritoare" sau, în terminologia "corecților politici", ca factori de putere și dominație, ca sursă de inechitate socială). Criteriul diferenței urmează o știută cutumă totalitară, "deconstrucția" vizează tot ce se referă la axul lor arheic. De aceea, ține să dovedească Theodor Codreanu, asaltul asupra centrului canonic occidental și atacurile asupra centralității canonului literar românesc trebuiesc interpretate ca o încercare de scoatere a literaturii din ecuația adevărului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Iuda, ca diferență specifică, și semnul unanim al lui Iona, ca gen proxim? (...) Ce este aceea "românul" este o chestiune mai degrabă tenebroasă. Ea nu poate fi rezolvată elegant, pentru că problema însăși este dizgrațioasă". În acest moment fulminant al "deconstrucției" "chestiunii" românului (devenit printr-o substituție gramaticală echivocă "aceea"), intervine Theodor Codreanu cu o constatare. "Patapievici este doar un Neceaev în delir "spiritual", cum se recunoaște. El, personal, nefiind capabil de violență, rămâne să-i îndemne pe alții la asemenea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Istorie și mit în conștiința istorică românească, semnată de L. Boia (1997). Pregătită la rândul ei de o altă lucrare cu rulaj tipografic redus coordonată de același autor (Mituri istorice românești, 1995), Istorie și mit... a lansat paradigma critică, a deconstrucției mitologiei naționale românești edificată laborios în ultimul secol și jumătate de existență statală. Interpretată de detractorii săi, cantonați în pozițiile autohtonismului tradiționalist, ca iconoclastă și ireverențioasă la adresa ființei naționale românești, analiza tăioasă și ireverențioasă întreprinsă de L. Boia nu este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unei masive prefaceri a ordinii discursive a memoriei publice românești. În avangarda reflecției istoriografice, debutul acestui moment tranzitoriu este ilustrat de publicarea provocatoarei cărți semnate de L. Boia, Istorie și mit în conștiința românească (1997), lucrare care a dat startul deconstrucției mitologice a memoriei naționale. Imediat în trena lucrării lui Boia, noul Curriculum Național redefinea coordonatele centrale pe care era construită memoria publică în literatura didactică. Reintroducerea manualelor alternative după o jumătate de secol de monopol statal incontestabil asupra discursului oficial
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întrepătrunsă de biografia colectivă a națiunii. Prin acest proces de alchimie identitară, copiii dezvoltă conștiința propriei sociobiografii istorice, pe măsură ce biografia lor personală le este încastrată în biografia colectivă a comunității naționale (Zerubavel, 1996). Sub aspect teoretic, analiza empirică asupra construcției, deconstrucției și reconstrucției discursive a memoriei istorice românești suportă, în general, ceea ce am numit a fi "modelul evoluționist al memoriei colective". Simplificat la extrem, acesta enunță că schimbările majore la nivelul ordinii socio-politice încetățenite (sub forma revoluțiilor politice de pildă) pun
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și făptuirii), în lumea vieții sale; dar dictatura judicativului constituie un blocaj formal, acutizat de formalism (oarecum firesc în logica actuală); pentru deblocarea non-judicativă dobândește sens reconstrucția logos-ului, care trebuie anticipată de o de-constituire (o destrucție, poate o deconstrucție) a înseși dictaturii judicativului; metoda acesteia este reducția judicativă, apoi cea non-judicativă, ambele ale dictaturii judicativului, cea dintâi la timp, cea de-a doua, la logos-ul însuși. Structura formală originară judicativă (S P) se află în aceeași măsură în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în discursul său de acceptare a Premiului Nobel războiul de independență sau cel civil, cu toate că s-a aflat la Stockholm la doar șapte luni de la sfîrăitul sîngeroasei confruntări civile. Nimeni nu înțelegea mai bine ca el legătură dintre construcția și deconstrucția instituțiilor statului, pe de o parte, si împotmolirea vieții culturale. Cu această ocazie a ales să vorbească despre mișcarea teatrală irlandeză. El a venit în Suedia să spună lumii că munca unor poeți și dramaturgi locali a fost la fel de importantă
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
și ocrotiți. Sentimentul de securitate în Occidentul de altădată (vol. I) 106. Plutarh - Despre oracolele delfice 107. Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir - Explorări în comunismul românesc (vol. I) 108. Seneca - Dialoguri (II) 109. Ruxandra Cesereanu - Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții 110. Plinius - Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate (vol. VI) 111. * * * - Întotdeauna Orientul : corespondență Mircea Eliade - Stig Wikander (1948-1977) 112. Monica Broșteanu - Numele lui Dumnezeu în Coran și în Biblie 113. Ruxandra Cesereanu - Gulagul în conștiința românească. Memorialistica
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Marta Petreu - Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian 155. Umberto Eco - De la arbore spre labirint. Studii istorice despre semn și interpretare 156. Mircea Mihăieș - Despre doliu. Un an din viața lui Leon W. 157. Ruxandra Cesereanu - Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (ediția a II-a) 158. Mihail Neamțu - Povara libertății. Antiteze, paradigme și biografii moderne 159. Aristotel - Despre generare și nimicire 160. Umberto Eco - Kant și ornitorincul (ediția a II- a) 161. Anca Vasiliu - Despre diafan. Imagine, mediu, lumină
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
exclusivismului lor și a ispitei de a face un top axiologic de tip misogin. Care ar fi criteriul după care am putea ști când apare o astfel de societate, sau când apare simbioza între cele două sisteme axiologice? Analiza critică, deconstrucția în feminism este foarte avansată, iar construcția este incipientă, are puțin peste douăzeci de ani. Deci, antifeminiști, nu vă speriați! Nu cred că ajungeți să trăiți într-o astfel de societate. Poți să o „trăiești” însă la nivel teoretic. La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
în Dumnezeu?”. Nu poți să-l întrebi decît cu suficiență stupidă: „De ce-l iubești pe X?”. Și cred că lucrurile acestea pe care le stabilim ca fiind dincolo de noi, de pildă dependența afectivă, nu fac obiectul unei teoretizări, demontări sau deconstrucții, ci fac parte din sensurile la care noi nu ne așteptăm, pe care nu ni le asumăm, în sensul deliberat de a le căuta. Ele fac parte din zona „nu m-ai căuta, dacă nu m-ai fi găsit”. Eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
care va fi abordat ceva mai departe, și anume problema segmentării enunțurilor minimale. În cele două versuri citate, Blaise Cendrars propune un decupaj al materiei verbale foarte diferit de cel din articolul din ziar. Principala consecință a acestei segmentări este deconstrucția povestirii. Analiza este confirmată de folosirea frecventă a construcțiilor detașate în presa scrisă, unde acestea permit introducerea unei cauzalități narative: T5 Scăpînd de sub supravegherea mamei [e1], un băiețel în vîrstă de 16 luni a căzut mortal vreo zece metri de la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]