1,118 matches
-
aspirânde la demnitatea esteticului, din moment ce la alt fel de demnitate nu au șansă. Un merit indenegabil al lui Angelo Mitchievici consistă în alcătuirea și explorarea unui corpus de texte convingător, pe un ton măsurat și plauzibil. Îi regăsim, aici, cu decupaje semnificative, pe Eminescu, Macedonski, Bacovia și Minulescu, dar și pe Mateiu Caragiale, Hortensia Papadat-Bengescu, Mircea Eliade sau Ion Vinea. În totul, o carte de referință.
Crize cu rezolvări estetice by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4727_a_6052]
-
vedere, asemănătoare cu jocurile de cuvinte ale copiilor. Dacă ar fi să scriu textele cu mîna, nu aș recurge niciodată la aceste rime și potriviri. Pentru mine, materialul existent este singurul care "dă tonul" și totul este posibil doar datorită decupajelor de litere și cuvinte. În aceste colaje se conturează desigur și ceva "biografic", ele ating și un alt nivel, dobîndesc o oarecare ușurință, o imponderabilitate, unele dintre ele au chiar ceva foarte "vesel", dar la fel de des ele au și subînțelesuri
Herta Müller by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13697_a_15022]
-
Cătălin Constantin Cei care anul trecut au vizitat expoziția de la Muzeul Național de Artă, dedicată decupajelor realizate de regina Margareta a II-a a Danemarcei, după basmele lui Andersen, își amintesc, poate, de unde pornise ideea reginei. în muzeu se afla o copie a paravanului pe care Andersen construise o hartă în imagini a călătoriilor sale în
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
lecturi și relecturi (de la Nabokov și Saul Bellow până la Márquez și mai departe până la obscurii Enzo Siciliano, Ian Caldwell și Dustin Thomason). Numai că în nici unul din aceste cazuri scriitorul nu produce dovada asimilării lor. De cele mai multe ori, sunt simple decupaje. Fără, deci, comentarii marginale, fără reflecții interpretative. Nu un mare cititor ne întâmpină aici, ci un (foarte robust, altminteri) bricoleur. În consecință, nu i-aș mai da dreptate lui Paul Cernat atunci când consideră remarcabilă o sugestie, în definitiv, protocronistă: aceea
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
aibă surpriza că, sfidînd pensele lor de legiști ai hîrtiei, ea șiroia, afurisită, pe lîngă. Florina Ilis, unlike them, să spun așa, chiar își obține povestea acolo, în formele cu care îmbucătățește evenimentele. De aici, al doilea avantaj. Tăietura. Un decupaj ,agățat", ca și cum foarfeca s-ar opri într-o bandă de siguranță. Dacă prima parte a romanului se termină, într-un context oarecare, cînd un Cezar calculatorist trece un Rubicon virtual, cu alea jacta est, partea a doua, nu-i de
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
concrescența ideii cu expresie. Nimic care să țină de o cosmetică fonologică sau de vreo gesticulație fotogenică. Am spus anume dicțiunea ideilor (nu a cuvintelor) spre a sublinia că actul expresiei, așa cum îl concepem, implică și punerea în pagină, și decupajul de ansamblu. Nu simpla formulare ori reformulare, deci, dar construcția și reconstrucția, încatenarea ideilor, emergența lor captată și călăuzită. Dicțiunea ideilor și nu retorica lor pentru că dicțiunea implică organicitatea și, dacă termenul nu e, cumva, prezumțios, trăirea." (p. 257) În
Semnal de alarmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6164_a_7489]
-
Noul Roman devine așadar realitate abia după ce primește botezul unui critic genial ( în accepțiunea culturală a termenului), dar nu e mai puțin adevărat că descrierea mecanicistă, dezafectată, practicată în urma retragerii creditului pneumatologic acordat personajului, alături de predilecția pentru montajul cinematografic al decupajelor diegetice ( după ce literatura recunoștea noutatea artei filmice dinainte de 1920) nasc un cu totul alt orizont de așteptare, deschis unui cititor nou, eminamente urban, alienat de un mult mai rapid ritm existențial, pentru care experiențele nu mai pot surveni decît de sub
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
Fool for love construcția era axată pe visceralitate și pe umori, aici, imaginea este grațioasă, ritmul poposește în gesturi calde, suave, detaliul este esența fiecărei replici, fiecărei situații. Nasul de regizor depistează cheia scenelor în doi. Nu numai ale îndrăgostiților. Decupajul este cinematografic. Ambalajul retro ne îmbie să descoperim, ca o surpriză plăcută, jocul modern al actorilor, de curînd absolvenți. Și într-o montare, și în cealăltă, spațiul, decorul, costumele, luminile, muzica nu sînt lăsate în plan secund sau la voia
Fețele iubirii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7551_a_8876]
-
La Pub manipule!”) și vandalizează toate panourile din metrou; am citit chiar și o poezioara tampițică scrisă pe pereți: „Oubliez qui vous êtes / Oubliez vos rêves / Soyez formatés / Suivez la Pub!” * pe panourile stradale din cartierele de margine, încadrat de decupaje cu articole pe teme sociale din L’Humanité, am citit „Rejoignez le părți communist! pcf@pcf.fr” și „Police partout, justice nulle part”; * de altfel, după chipul Monalisei, cel mai comercializat personaj (reprodus pe vederi, tricouri, insigne, căni etc.) e
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
artiști, de unde fuge, însă, în repetate rânduri, aproape cu temere, ca și când n-ar dori să bagatelizeze sensurile fabulatorii. Și, totuși, nu le-am putea așeza nici într-un bestiariu, în sensul consacrat al termenului, pentru că lucrările sale par mai degrabă decupaje, secvențe ala unor basme ce au fost amendate de realitate. Când vorbim despre hiperrealism la Diana Serghiuță, avem în vedere o lucrare pe care o putem povesti așa: Într-un câmp de iarbă proaspătă au năvălit hamsterii albi să o
Vara în care am intrat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5454_a_6779]
-
încurcat, fiindcă regionalizarea fusese deja amânată până după intrarea în vigoare a Constituției". Teamă și mulțumire Cristian Preda a scris că pe de-o parte lui Liviu Dragnea îi este teamă de amânare pentru că ar putea absenta "cei nemulțumiți de decupajul administrativ, în primul rând de capitalele regionale. Amânarea nu-i mai îngăduie ministrului să trișeze". Pe de altă parte, spune că Victor Ponta ar fi mulțumit de amânare "întrucât Crin Antonescu rămâne astfel în plan secund. Primul ministru poate trișa
Preda despre referendum: De ce Ponta e mulțumit și Dragnea se teme by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36663_a_37988]
-
cercetări pe această temă, ci au fost blocate și recuperările sau reeditările operelor unor cercetători mai vechi. Nici chiar marele Iorga, oficial acceptat de regimul comunist (mai ales după adoptarea liniei naționaliste de către ideologii lui Ceaușescu), nu a scăpat de „decupajul” cenzurii, care a oprit reeditarea critică a unor lucrări de referință ale savantului, cum ar fi Sate și preoți din Ardeal (1902) ori Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a românilor (2 vol., 1908-1909). Pe de altă parte, profesorii
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
urcat pe Dunăre. A petrecut mai multe zile în Orșova, la granița dintre imperii, stație menită să prevină pericolul izbucnirii unor epidemii. Aici a desenat clădiri, peisaje, siluete de femei și copii." O altă pasiune a lui Andersen a fost decupajele din hîrtie. Pe vremuri „scrierile cu foarfeca" se numeau dantelării, tăieturi sau filigrane din hîrtie. Astăzi li se spune „kirigami", termen oarecum pompos și artificial, modelat după cuvîntul care desemnează împăturirile de hîrtie: origami. Andersen, cu o imaginație debordantă și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6267_a_7592]
-
aprofundeze istoria vieții private feminine și, de asemenea, să jaloneze cu mărturii incontestabile evoluția statutului femeii în societatea românească, din Evul Mediu și până în epoca modernă. Antologia lui Nicolae Iorga nu impresionează prin cantitate, căci savantul a operat pe baza decupajului, ci prin perfecta articulare istorică a textelor, ce ilustrează convingător etapele devenirii conștiinței de gen la români. Atât de clar a văzut istoricul operațiunea de „defrișare” a domeniului studiilor de gen, încât antologia sa conține și un rafinament la care
Iorga, feminist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4878_a_6203]
-
Și totuși nu se întâmplă asta, în mare măsură și din cauza faptului că autoarea este întâi de toate jurnalistă și abia apoi scriitoare. Textul rece, distant și tăios se regăsește mai cu seamă în pasajele eminamente politice, care par adevărate decupaje din publicații ale vremii. Nimic spectaculos, doar o relatare plată al cărei unic merit pare a fi acela de a spori cultura generală a unora dintre cititorii interesați de diferite bucăți din istoria amurgului Imperiului Otoman: „În palatul Dolmabahce, noul
Cronica destrămării Imperiului by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3928_a_5253]
-
explicative, centrate pe sensurile de adâncime ale montărilor de teatru și operă, veritabilele jaloane ale fabuloasei sale cariere. Există, firește, suficiente informații pentru a creiona portretul personajului care stă ascuns, majoritatea timpului, sub masca unui creator obsedat doar de texte, decupaje, decoruri și puneri în scenă. Îndeosebi episoadele românești de după 1990 - pe care mi le-aș fi dorit mai extinse - sunt contribuții de primă mână la înțelegerea mecanismelor resentimentare care au făcut din România țara înapoiată care este. Direcția Teatrului Național
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
decît pretexte pentru un interminabil haz. Asemenea Creatorului însuși, care însemnează cu aceeași grijă la răboj faptele bune și pe cele rele, Jiquidi își plimbă privirea pe deasupra personajelor sale și sancționează sau mîngîie cu o neascunsă iubire părintească. Privirea fermă, decupajul spațiului prin linie și prin valoare, îi dezvăluie înțelepciunea și luciditatea, imaginea compusă din planuri care se intersectează și se succed conservă o vagă memorie cubistă - și acest inventar s-ar purtea continua și în alte registre stilistice -, dar structura
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
a le resemnifica printr-o altă punere în context și pentru a le trezi la un alt fel de viață. Chiar și formele mai puțin autoritare prin ele însele sau prin puterea de a declanșa mecanismele memoriei, cum ar fi decupajele de text, imaginile zoomorfe ori cîmpurile decorative, sînt valorificate în același sens; că surse ale unei expresivități ignorate sau, oricum, de o importanță secundară, dar și ca spații generoase pentru desfășurarea unui complex ceremonial artistic și simbolic. În spațiul vast
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
Pintilie, Dan Pița, Mircea Daneliuc, Mircea Veroiu, Stere Gulea, Andrei Blaier, Alexandru Tatos etc. Bujor T. Rîpeanu dovedește un echilibru remarcabil în a cântări, într-un spațiu inevitabil restrâns, contribuția acestor regizori la edificarea cinematografiei românești. Cu o lectură de decupaj atent, avem două dimensiuni distincte ale fenomenului cinematografic românesc care înscriu filmul în paradigme diferite. Între 1947 și 1989, cinematografia românească poartă marca idelebilă, cu excepții notabile, dar totuși excepții, a pertractărilor, constrângerilor, reglajelor și angajamentelor ideologice, a instrumentării propagandistice
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
acestor scriitori în fenomenul cinematografic, de la cronica de film la elaborarea și vehicularea unui imaginar particular. Autorul dicționarului realizează o fină orchestrare a nuanțelor în cazul unor regizori cu o operă metisată de cedări, constrângeri și angajamente ideologice apelând la decupaje critice din cronicile sau studiile celor mai importanți critici și istorici de film provenind din generații diferite. Și aici este vorba de discernă mânt în acest bricolaj al excerptelor diferitelor instanțe critice și trebuie să conced criticului și istoricului de
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
vârstei partenerilor. Intriga o declanșează un fapt divers ce naște suspiciuni și o anchetă. Ambele au un fundal politic: anul 1998 și scandalul Bill Clinton - Monica Lewinski, acțiunea se petrece pe coasta de Est, în orășele universitare (Athena, Aurora) ca decupaje ale Americii profunde. Amândoi mentorii trăiesc o mare pasiune pentru o femeie mult mai tânără, judecată sever de cei din jur. Perechea ucenic-maestru trăiește sub spectrul literaturii: scriitori care scriu despre alți scriitori. Maeștrii au aceleași trăsături: firi energice și
Adevărul despre „cazul Joël Dicker“ by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3278_a_4603]
-
legat de ticurile și problemele lui, incapabil să le mai sesizeze pe ale fiicei, membrii familiei îi întorc spatele fiecare în felul lui. Răzvan Rădulescu și Melissa de Raaf au reușit această performanță de a oferi o viață într-un decupaj minimalist, totul se petrece ca în teatrul clasicist pe parcursul unei zile, și chiar mai puțin. O poveste despre iluzoria căutare a paradisului pierdut al familiei, despre prea puțină dragoste față cu toată dragostea, spusă simplu, direct, fără efecte retorice, asta
Felicia, în cele din urmă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6232_a_7557]
-
distrugă, parcă ar vrea să ia cu el totul. Probabil că va reveni asupra lui Van Morrison într-o altă carte, așa cum a făcut și cu Bob Dylan, și cu Elvis. Deocamdată, ca pentru a-și marca teritoriul, oferă un decupaj dintr-un vast ansamblu, pe care probabil îl va cartografia sistematic cu alt prilej. Ce ne oferă acum e idiosincratic, de-o intensă subiectivitate, parcă à contre coeur, ca și cum subiectul i s-ar fi impus contra propriei voințe și nu
Van the Man (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5929_a_7254]
-
10-15; d., închis); Art Shop Carola’s: „Amintiri suprapuse“ - pictură Angella Tomaselli (București) (12-19; s., 11-15); Biblioteca Județeană: „Invitație la vis“ - Daniela Ciobotaru (9-18; s. -d. , închis); Casa „A. M. Guttenbrunn“: „Impresii din Banat“ (9-17; d., închis); Centrul Cultural German: Decupaje Wolfgang Müller (Germania) (10-20); „Galleria 28“: Furculițe solitare - Julien Longbray (Franța) (16-20; s. -d. , închis). presa la zi LINUX MAGAZIN. Revista ilustrată de 100 de pagini, ce apare lunar la Timișoara, fiind editată de Linux Press Center S.R.L. , este varianta
Agenda2003-40-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281542_a_282871]
-
vorba despre trupa Teatrului Național din Craiova. Decorurile îi aparțin lui Bartha Jozsef, costumele scenografei Kotoy Dobre Judith, cunoscuta colaboratoare a lui Tompa Gabor. Deși montarea avea aceste trei mize ea s-a situat, din păcate, mult sub pragul așteptării, decupajul regizoral și spațiul propus nefiind însă deloc lipsite de subtilități. A fost greu să înțelegem ce se spune, cuvintele, din cauza rostirii defectuoase. În fruntea listei, o tînără actriță, absolventă la București, care debutează acum pe o scenă profesionistă: Iulia Lazăr
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]