738 matches
-
a primelor principii) și apoi știința (care presupune adevărul desprins prin demonstrație din primele principii).73 Cum principiile sunt de natură "generală", aici apare o problemă. Generalul se constituie, chiar și după Aristotel, prin demers inductiv sau printr-unul demonstrativ (deductiv), adică prin știință; e drept, se pornește de la premise care au un anumit grad de generalitate și se ajunge la concluzii care au și ele un anumit grad de generalitate, fie acesta mai mic sau mai mare decât cel al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al treilea termen în silogism (primii doi fiind majorul și minorul). El are, de fapt, poziția de subiect sau pe cea de predicat în judecățile care alcătuiesc silogismul (am în vedere, prin termenul de silogism, înțelesul tradițional al acestuia: raționament deductiv alcătuit din trei judecăți de predicație), ceea ce înseamnă că funcțiile sale sunt de la început predeterminate judicativ, din punct de vedere formal. Dar, pe de altă parte, deși funcțiile proprii sunt predeterminate, el extinde spațiul funcțiilor judicative la nivelul silogismului; de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
falacioase). Rațiunea reprezintă etajul superior al facultății de cunoaștere și este gândită de Kant asemenea sensibilității și intelectului, adică într-un sens logic și, apoi, într-unul transcendental. Pe de o parte, rațiunea este facultatea raționării, a construcției de raționamente deductive, adică mijlocite, în înțelesul lui Kant (care au două premise, nu doar una); raționamentul deductiv categoric, cel deductiv ipotetic și cel deductiv disjunctiv sunt speciile posibile ale raționamentului din punct de vedere logic. Kant nu este interesat în primul rând
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensibilității și intelectului, adică într-un sens logic și, apoi, într-unul transcendental. Pe de o parte, rațiunea este facultatea raționării, a construcției de raționamente deductive, adică mijlocite, în înțelesul lui Kant (care au două premise, nu doar una); raționamentul deductiv categoric, cel deductiv ipotetic și cel deductiv disjunctiv sunt speciile posibile ale raționamentului din punct de vedere logic. Kant nu este interesat în primul rând de acest aspect al rațiunii, cât mai degrabă de posibilitatea folosirii pure a ei, iar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adică într-un sens logic și, apoi, într-unul transcendental. Pe de o parte, rațiunea este facultatea raționării, a construcției de raționamente deductive, adică mijlocite, în înțelesul lui Kant (care au două premise, nu doar una); raționamentul deductiv categoric, cel deductiv ipotetic și cel deductiv disjunctiv sunt speciile posibile ale raționamentului din punct de vedere logic. Kant nu este interesat în primul rând de acest aspect al rațiunii, cât mai degrabă de posibilitatea folosirii pure a ei, iar în această privință
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logic și, apoi, într-unul transcendental. Pe de o parte, rațiunea este facultatea raționării, a construcției de raționamente deductive, adică mijlocite, în înțelesul lui Kant (care au două premise, nu doar una); raționamentul deductiv categoric, cel deductiv ipotetic și cel deductiv disjunctiv sunt speciile posibile ale raționamentului din punct de vedere logic. Kant nu este interesat în primul rând de acest aspect al rațiunii, cât mai degrabă de posibilitatea folosirii pure a ei, iar în această privință, dacă rațiunea are propriile
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin unitatea sintetică a conceptului, către schema imaginativă, la intuiția sensibilă, la "obiect". În această coborâre nu se pierde, totuși, nimic din substrat ("subiect"): doar se câștigă în "obiectivitate", potrivit lui Kant. Discuția va fi reluată imediat, pentru a preciza sensurile deductive și, poate, reductive ale proiectului critic. Până atunci, însă, trebuie să observăm, încă o dată, că principalele sensuri judicativ-constitutive se află în funcțiune la Kant, cel puțin în orizontul constituirii cunoștinței veritabile, prefigurat până aici, dar a cărui dezvăluire (reconstrucție) reprezintă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din codul vamal Metodă comunitar ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 29 alineatul (1) Valoarea tranzacției mărfurilor importate ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 30 alineatul (2) litera (a) Valoarea tranzacției mărfurilor identice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 30 alineatul (2) litera (b) Valoarea tranzacției mărfurilor similare ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 30 alineatul (2) litera (c) Valoarea deductivă ───��─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5 30 alineatul (2) litera (d) Valoarea calculată ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6 31 Valoarea pe baza datelor disponibile (metoda "fall back") ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CASETA 44: Mențiuni speciale/Documente prezentate/Certificate și autorizații 1. Mențiuni speciale Mențiunile specifice care țin de domeniul vamal sunt codificate sub
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184153_a_185482]
-
și de rugăciuni care s-au transformat în păcat (rugăciunea fariseului - Luca 18, 11-12). Studiul de caz este metoda de cunoaștere a realității religioase care constă în analiza unui caz real, fiind suport al cunoașterii inductive și bază pentru cunoașterea deductivă. Această metodă are un pronunțat caracter activ participativ, formativ și euristic, contribuind la antrenarea și dezvoltarea capacităților intelectuale și profesioanale, oferind elevilor soluții de rezolvare eficiente a unor probleme. În alegerea cazului se urmărește: corespondența cu viața reală, corelarea cu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
se calculează pornind de la veniturile și cheltuielile gestiunii curente susceptibile de a se transforma imediat sau la termen, În fluxuri de trezorerie. Evaluarea capacității de autofinanțare pornind de la contul de rezultate se poate realiza cu ajutorul a două metode echivalente: metoda deductivă și metoda adițională. O reprezentare schematică privind determinarea CAF pe baza contului de rezultate este prezentată În figura 4.5: 222 Dragotă N., Considerații privind modul de calcul al soldurilor intermediare de gestiune și al capacității de autofinanțare În România
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În România, Revista Finanțe. Bănci. Asigurări, nr. 6, iunie 2001, p. 23 326 Figura nr. 4.5 Determinarea capacității de autofinanțare Sursa: Vintilă G., Gestiunea financiară a Întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, p. 94 În cazul aplicării metodei deductivă, capacitatea de autofinanțare este calculată ca diferență Între veniturile Încasabile (corespunzătoare unor Încasări efective sau viitoare) și cheltuieli plătibile (corespunzătoare unor plăți efective sau viitoare). Această metodă pornește de la definiția logică a capacității de autofinanțare a firmei, obținută pe baza
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
EBE se adaugă toate veniturile susceptibile de a fi Încasate (de exploatare, financiare, excepționale) și se scad toate cheltuielile susceptibile a fi plătite. CAF = EBE + Alte venituri Încasate (fără venituri din cesiuni) - Alte cheltuieli plătibile (4.40) Prin urmare, metoda deductivă, denumită și „diferențială” sau „substractivă”223, arată modalitatea de constituire a capacității de autofinanțare. Pornind tot de la modul de calcul, unii autori mai denumesc această metodă „descendentă” sau „metoda scăderii”224. Într-un sistem bazat pe cascada SIG, capacitatea de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
EBE, deoarece este influențată de amortizare, provizioane și impozitul pe profit. Din procedura de calcul se observă că aceste elemente sunt deductibile, iar ultimul care se scade este tocmai impozitul pe profit. În compensare, Însă, se poate spune că metoda deductivă cuprinde În calcul toate elementele care generează fluxurile de lichidități ale Întreprinderii. Prin limitele și avantajele lor, aceste două noțiuni (EBE și CAF) devin complementare și nicidecum exclusive. Astfel, pentru ca indicatorul calculat să aibă relevanță din punct de vedere al
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
pol stimulându-l pe celălalt. Introducerea cognitivismului, a modelului autoeficienței sau a controlului stresului constituie exemple evidente în susținerea acestei afirmații. Tabel 1.Comparație sintetică a privind abordările diagnostice Abordare medicală Abordare psihodinamică Abordare cognitiv-comportamentală Bază epistemologică Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Raționament hermeneutic: intuitiv, interpretativ, convingere intimă Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Model teoretic de referință Modelul fiziopatologic al bolii acute Explicație științifică a disfuncțiilor Relație de schimb între teorie și practică Modelul unui aparat psihic Ințelegerea individului în totalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a controlului stresului constituie exemple evidente în susținerea acestei afirmații. Tabel 1.Comparație sintetică a privind abordările diagnostice Abordare medicală Abordare psihodinamică Abordare cognitiv-comportamentală Bază epistemologică Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Raționament hermeneutic: intuitiv, interpretativ, convingere intimă Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Model teoretic de referință Modelul fiziopatologic al bolii acute Explicație științifică a disfuncțiilor Relație de schimb între teorie și practică Modelul unui aparat psihic Ințelegerea individului în totalitatea sa (Gestalt) și în unicitatea sa Relație directă între teorie și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
externe și istorice Empatică, puțin sau deloc directă Interpretarea sensului simptomelor Explorarea factorilor interni și ai istoriei Neglijarea factorilor externi Binevoitoare, paternală, adaptată Descriere precisă a comportamentului problemă Identificarea variabilelor actuale, interne și externe Explorarea istoriei Ipoteză(e) explicativă(e) Deductivă, nomologică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ/sistem (fiziopatologie) ← factor biologic (etiologie) Istorică-psihogenetică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ virtual (conflict intrapsihic) ← factori inconștienți Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
interne și externe Explorarea istoriei Ipoteză(e) explicativă(e) Deductivă, nomologică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ/sistem (fiziopatologie) ← factor biologic (etiologie) Istorică-psihogenetică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ virtual (conflict intrapsihic) ← factori inconștienți Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante Comportament problemă Determinanți biologici, psihologici și sociali Tratament Mai ales unimodal (medicamente) Simptomatic, fiziopatologic sau etiologic Valoare terapeutică intrinsecă Validare empirică In mod esențial unimodal (regulă fundamentală) Conștientizarea factorilor inconștienți
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
religios precis, în principal, acela de a comunica mesajul divin unui destinatar uman (Am 3,7); profetul poate fi definit drept cel care, simțindu-se inspirat de Dumnezeu și primind o revelație sau un mesaj divin fără ajutorul tehnicilor mantice deductive, transmite conștient acest mesaj unui destinatar uman (Weippert, 1988, pp. 289-290). Această definiție a profetului face distincție netă între inspirația profetică și activitatea divinatorie (tehnica deductivă); trebuie remarcat însă că avem aici o distincție modernă ce nu este prezentă nici
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de Dumnezeu și primind o revelație sau un mesaj divin fără ajutorul tehnicilor mantice deductive, transmite conștient acest mesaj unui destinatar uman (Weippert, 1988, pp. 289-290). Această definiție a profetului face distincție netă între inspirația profetică și activitatea divinatorie (tehnica deductivă); trebuie remarcat însă că avem aici o distincție modernă ce nu este prezentă nici în textele biblice, nici în cele din Orientul Antic în general, pentru că în aceste culturi antice, comunicarea voinței divine putea fi făcută de mulți specialiști în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
iminent. Divinația Studiile biblice disting, în general, două forme de comunicare între Dumnezeu și om: pe de o parte, profeția, înțeleasă ca o comunicare inspirată direct de Dumnezeu, iar pe de altă parte, divinația, văzută ca un proces de tip deductiv obținut prin tehnici specifice divinatorii, precum extispiciul, examinarea fumului, vărsarea uleiului etc. După cum am specificat aluziv puțin mai înainte, această distincție răspunde unor principii de clasificare moderne, deoarece în culturile din Orientul Antic vaticiniul divinatoriu, oracolul profetic, somnul etc., toate
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
din codul vamal Metodă comunitar ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 29 alineatul (1) Valoarea tranzacției mărfurilor importate ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 30 alineatul (2) litera (a) Valoarea tranzacției mărfurilor identice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 30 alineatul (2) litera (b) Valoarea tranzacției mărfurilor similare ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 30 alineatul (2) litera (c) Valoarea deductivă ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5 30 alineatul (2) litera (d) Valoarea calculată ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6 31 Valoarea pe baza datelor disponibile �� (metoda "fall back") ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CASETA 44: Mențiuni speciale/Documente prezentate/Certificate și autorizații 1. Mențiuni speciale Mențiunile specifice care țin de domeniul vamal sunt codificate sub
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214219_a_215548]
-
din codul vamal Metodă comunitar ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 29 alineatul (1) Valoarea tranzacției mărfurilor importate ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 30 alineatul (2) litera (a) Valoarea tranzacției mărfurilor identice ─��───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 30 alineatul (2) litera (b) Valoarea tranzacției mărfurilor similare ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 30 alineatul (2) litera (c) Valoarea deductivă ──────────────────────────────��──────────────────────────────────────────────── 5 30 alineatul (2) litera (d) Valoarea calculată ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6 31 Valoarea pe baza datelor disponibile (metoda "fall back") ───���─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CASETA 44: Mențiuni speciale/Documente prezentate/Certificate și autorizații 1. Mențiuni speciale Mențiunile specifice care țin de domeniul vamal sunt codificate sub
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214220_a_215549]
-
ale factorului uman, considerat nesemnificativ în cursul desfășurării faptelor mari la care toată media privește, de reprezentări și de interpretări diverse ale acestor fapte mari, aflate în centrul atenției. Istoria ca disciplină modernă este inclasabilă; ea nu poate fi nici deductivă, nici inductivă, cum spunea, foarte pertinent I. Berlin 212, gânditor pentru care "textura generală a experienței constituie fundamentul cunoașterii"213, urmând linia empirismului britanic. De asemenea, Ranke respingea ambele metode în scrierea istoriei: inducția și deducția. Istoria nu se situează
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
noțiunea. Aceasta se formează pe baza unor imagini concrete, ale observațiilor. Mimico-gesticulația și felul în care se manifestă deficientul de auz în cadrul activitățiilor conduc la concluzia că gândirea în imagini nu este lipsită de unele forme elementare de raționament inductiv, deductiv și analogic. Dacă inducția și deducția ar fi absente, nu s-ar putea forma nici imaginea generalizată. Totuși, gândirea în imagini a deficientului de auz permite prea puțin evoluția principalelor calități care se realizează la auzitor prin cuvânt ca: discernământ
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
și având, prin urmare, o putere explicativă insuficientă. Teoriile ce operează la primele două niveluri, realiste sau idealiste, sunt considerate astfel reducționiste și inductive și de aceea viciate explicativ, spre deosebire de teoria ce operează la al treilea nivel, considerată sistemică și deductivă. Al treilea nivel de analiză (sistemic) (internațional, global) se referă la sistemul internațional în ansamblul său și susține ca variabile independente, în funcție de autor și teoria îmbrățișată, structura sistemului (în special de către neorealiști), dinamica (procesele din sistem) și instituționalizarea sa (în
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]