749 matches
-
1992, p. 197. 552 Cu privire la sensurile ce se acordă noțiunilor de drept subiectiv și de drept material la acțiune, a se vedea A. Hilsenrad, I. Stoenescu, Procesul civil în România, București, Editura Științifică, 1957, p. 142; M. Eliescu, Răspunderea civilă delictuală, București, Editura Academiei, 1972, pp. 441-442; D. Radu, Acțiunea în procesul civil, Editura Junimea, Iași, 1974, pp. 75-79; Al. Bocaci, Unele considerații cu privire la raportul dintre dreptul substanțial și acțiunea civilă, în S.C.J. nr. 3/1984, p. 221. 553 Gh. Beleiu
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
condițiile de mai sus atrag și răspunderea personală a celui care le-a săvârșit, atât față de persoana juridică cât și față de terți. Cel prejudiciat în orice mod de o societate comercială poate solicita de la aceasta daune-interese pe temeiul dispozițiilor răspunderii delictuale sau a răspunderii contractuale. În ceea ce privește răspunderea penală a societății comerciale, ea este reglementată în aceleași condiții care sunt prevăzute în cazul săvârșirii de către orice persoană juridică a uneia dintre infracțiunile incriminate de Codul penal sau prin legi speciale. Art. 59
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
societății comerciale. Potrivit legii, răspunderea se angajează pentru orice neregularitate, adică pentru absența unei clauze din actul constitutiv ori încălcarea unei cerințe legale pentru constituirea societății. În consecință răspunderea civilă (comercială) pentru prejudiciile cauzate prin neregularități poate fi contractuală sau delictuală, urmând să se antreneze în condițiile specifice ale fiecărui tip de răspundere. De asemenea, nu interesează dacă prejudiciul a fost cauzat de o neregularitate constatată, înainte sau după înmatricularea societății legea arătând expres că răspunderea se angajează pentru prejudiciile cauzate
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
au o răspundere civilă contractuală dar răspund și pentru neexecutarea obligațiilor care sunt stabilite de lege în sarcina lor. Având în vedere că este vorba de o obligație legală și nu contractuală și răspunderea administratorului poate fi o răspundere civilă delictuală sau răspundere penală. În concepția potrivit căreia administratorul societății este reprezentantul legal al societății, un organ societar, răspunderea administratorului poate fi doar delictuală 237. A fost exprimată și opinia potrivit căreia răspunderea administratorilor constituie un tip distinct de răspundere, alta
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
este vorba de o obligație legală și nu contractuală și răspunderea administratorului poate fi o răspundere civilă delictuală sau răspundere penală. În concepția potrivit căreia administratorul societății este reprezentantul legal al societății, un organ societar, răspunderea administratorului poate fi doar delictuală 237. A fost exprimată și opinia potrivit căreia răspunderea administratorilor constituie un tip distinct de răspundere, alta decât contractuală sau delictuală. Ne-am afla în prezența unei răspunderi de tip nou răspunderea societară, o răspundere specifică de drept comercial 238
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
În concepția potrivit căreia administratorul societății este reprezentantul legal al societății, un organ societar, răspunderea administratorului poate fi doar delictuală 237. A fost exprimată și opinia potrivit căreia răspunderea administratorilor constituie un tip distinct de răspundere, alta decât contractuală sau delictuală. Ne-am afla în prezența unei răspunderi de tip nou răspunderea societară, o răspundere specifică de drept comercial 238. În ceea ce ne privește considerăm că răspunderea civilă a administratorului (față de societate și nu față de terți) este guvernată de dispozițiile legii
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
o răspundere specifică de drept comercial 238. În ceea ce ne privește considerăm că răspunderea civilă a administratorului (față de societate și nu față de terți) este guvernată de dispozițiile legii societăților comerciale dar și de principiile și normele răspunderii civile, contractuale sau delictuale, după caz. În privința raporturilor cu terții, în principiu, obișnuit, nu există o răspundere a administratorului față de aceștia deoarece administratorul în raporturile cu terții este reprezentantul societății. În consecință, actele încheiate de acesta, în limita puterilor conferite, angajează societatea și antrenează
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
restricțiile arătate în actul constitutiv; • sunt obligați să ia parte la toate adunările societății, la consiliile de administrație și la organele de conducere similare acestora. Răspunderea civilă a administratorului nu este o răspundere unitară. În funcție de persoana prejudiciată răspunderea contractuală sau delictuală ce incumbă administratorului poate îmbrăca trei forme, în toate una din părți fiind administratorul autorul faptului prejudiciabil. a) Răspunderea obișnuită a administratorului, consacrată de dispozițiile art. 72 și art. 73 din L.S.C. în care persoana prejudicată este societatea comercială. b
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de garanție și înlocuiește răspunderea persoanei care a cauzat prejudiciul. În consecință administratorii vor răspunde numai dacă societatea nu a putut recupera prejudiciul de la persoana vinovată. Răspunderea civilă se angajează în condițiile dreptului comun al răspunderii civile. Răspunderea, contractuală sau delictuală, are întotdeauna ca temei culpa administratorului ce trebuie dovedită de cel care are interes în cazul răspunderii civile delictuale în timp ce în cazul răspunderii contractuale ea este prezumată. În ceea ce privește cauzele exoneratoare de răspundere pe lângă cele din dreptul comun L.S.C. conține anumite
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
a putut recupera prejudiciul de la persoana vinovată. Răspunderea civilă se angajează în condițiile dreptului comun al răspunderii civile. Răspunderea, contractuală sau delictuală, are întotdeauna ca temei culpa administratorului ce trebuie dovedită de cel care are interes în cazul răspunderii civile delictuale în timp ce în cazul răspunderii contractuale ea este prezumată. În ceea ce privește cauzele exoneratoare de răspundere pe lângă cele din dreptul comun L.S.C. conține anumite dispoziții specifice. Potrivit art. 148 din L.S.C. în societățile care au mai mulți administratori răspunderea pentru actele săvârșite sau
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
art. 1551. Acțiunea în răspundere este o acțiune socială, interesul condiție de exercitarea a acțiunii civile fiind un interes al societății și nu interesul personal al acționarilor. Dacă se dovedește un interes personal, acționarul poate introduce o acțiune în răspundere delictuală împotriva administratorului, prejudiciul invocat fiind distinct de prejudiciul cauzat societății. Un astfel de asociat, prejudiciat prin fapta administratorului are poziția terțului, fapt pentru care îi sunt aplicabile toate regulile regimului juridic al acțiunii în răspundere a terților contra administratorului. Acțiunea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
juridică excluderea este apreciată fie ca o reziliere parțială a contractului de societate 265 (dar părțile nu sunt repuse în situația anterioară, nu se produce efectul retroactiv) fie, în anumite cazuri, ca o formă de răspundere de natură extracontractuală sau delictuală. În majoritatea cazurilor are caracterul unei sancțiuni societare; nu întotdeauna însă, existând și situații în care excluderea nu prezintă această trăsătură, cum este cazul excluderii asociatului cu răspundere nelimitată pentru incapacitate. 8.2. Condițiile excluderii unui asociat din societatea comercială
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
prin orice mijloc de probă necesară consemnarea lui într-un înscris. Încălcarea prohibiției de nonconcurență atrage mai multe tipuri de sancțiuni pentru asociatul culpabil. Astfel, societatea are un drept de opțiune între a solicita despăgubiri dovedind îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale și a decide că acesta a lucrat în contul ei, adică a se subroga în drepturile asociatului culpabil însușindu-și beneficiile rezultate în cadrul operațiunii respective. Acest drept se stinge după trecerea a 3 luni din ziua când societatea a avut
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
etc. că Situațiile antisociale sunt cazurile extreme ca gravitate, care necesită o atenție sporită, instituirea unor măsuri de siguranță și protecție socială, asistența lor În instituții specializate. Din această categorie fac parte: delincvenții sociopați, grupurile marginale cu potențial infracțional (bandele delictuale de tineri adolescențiă, precum și o categorie specială de persoane reprezentată prin deportați, exilați, prizonieri etc. 26 RELAȚIILE INTERPERSONALE ȘI CONFLICTELE UMANE Cadrul general Psihologia Morală este o psihologie a Întâlnirii și comunicării dintre două sau mai multe persoane, este o
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
psihanalitice care sunt legate de psihologia fenomenului de frudtrație (cum ar fi, de exemplu, acelea asupra „agresiunii”, a relațiilor dintre „emoții” și „instincte”, deci a „complexelor” sau a altor aspecte referitoare la rolul „conflictelor emoționale” în generarea comportamentelor patologice și delictuale). „Freudismul”, născut mai mult ca metodă psihoterapeutică, și-a lărgit treptat semnificația, dobândind tot mai mult - prin „explorările” pe care S. Freud le-a întreprins în domeniile obscure ale activității și motivației inconștiente - un caracter bologizat și reductivist, în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
refuzată, comportamentul individului ajunge să fie tot mai mult guvernat de un alt principiu, cel al „realității”, modificare a precedentului: dacă rezoluția conflictelor este incompletă sau dacă ea trebuie să uyeye de mecanisme anormale, se constată apariția comportamentelor patologice și delictuale. În descrierii mecanismelor diferitelor fenomene conflictuale, S. Freud recurge la o viziune „topografică” asupra personalității. Prima „topică psihică”, realizată în perioada de până la 1920, cuprinde o teorie a „locurilor” din „aparatul psihic”. Cea de-a doua topică, mai complexă, elaborată
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de educație (ex. frustrare afectivă; nu i s-a dezvoltat copilului în suficientă măsură sentimentele sociale; nu a fost obișnuit să suporte, treptat, asperitățile și dificultățile, pentru a-și dezvolta „toleranța individuală” la situații de frustrare etc.). Comportamentele patologice, cele delictuale, deficiențele și perversiunile sexuale, își au, la rândul lor, rădăcina - afirmă A. Adler - fie în sentimente sau complexe de ineferioritate, fie în greșeli de educație. Cu toate aceste diferențe, Steluța Teodorescu are dreptate atunci când arată că între concepția lui S.
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
superioare, de ordin social, și o mare varietate de conflicte de tip intra și inter personal, dintre care menționăm câteva: a) conflictul între motivația lucidă, conștinetă, și motivația subconștientă (conflict mult dezvoltat de „psihanaliză”, care vedea în el sursa actelor delictuale și a nervozelor - produse, bineînțeles, în grade diferite, în funcție de persistența și complexitatea conflictului); b) conflictul intre normele sociale și aspirațiile individului, între „statut” și „rol” (când persoana, aflându-se în contradicție cu sine însăși sau cu cerințele exterioare, recurge la
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și sociale, - facilitatea, adesea, de insuficienta lor supraveghere, de libertățile prea mari care li se acordă sau, dimpotrivă, de o încorsetare datorată unui regim de viață plictisitor și rigid, - pot duce la dezvoltarea unor forme de comportament agresive, cu carcter delictual. Totuși, nu aceste forme de răspuns sunt cele mai răspândite în perioada preadolescenței și adolescenței, ci manifectările predelictuale (ex. refuzul, nesupunerea, izolarea, obrăznicia, minciuna, indolența, fuga etc.), care pot fi etichetate drept tulburări de conduită numai în situați în care
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
afective conflictuale sunt mult mai frecvente la subiecții delicvenți (75%), față de nedelicvenți (23%), iar modalitățile de exprimare a acestor conflicte cunosc o întreagă gamă de manifestări: de la nesemnificative acte de izolare, nesupunere și negativism, până la reacții de violență, cu caracter delictual. Prin funcția sa informațională, o „stare afectivă” determină, se știe, direcția activității, orientarea conduitei (deci un anumit mod de acțiune), și contribuie la reglarea „cantitativă” a conduitei, prin „semnalizarea” și „anticiparea intelectuală” a gradului de energie/de efort, solicitat în
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în sfera caracterului. Numai dacă vom lua în considerare specificul cauzalității în „psihologie”, vom putea explica de ce anume între doi indivizi, aflați în condiții de mediu relativ identice, numai unul comite la un moment dat acte cu caracter predelictual sau delictual. A devenit banală aserțiunea că între „cauză” și „efect” intervine un factor deosebit, factorul „personalității”, care condiționează și mijlocește producerea efectului. Orice cauză (influențare) se răsfrânge, deci, prin intermediul condițiilor interne (psihice, ale personalității) ale individului. În considerarea „fenomenului culpabilității” este
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sau post-abortum. Peritonita de origine genitală poate fi: - generalizată și se datorează perforației unei colecții purulente (chist ovarian infectat, piosalpinx rupt, abces ovarian, flegmon pelvin);localizată (pelviperitonita). Peritonita post-partum este o infecție puerperală streptococică, iar peritonita post-abortum este consecința avortului delictual efectuat de persoane neautorizate și în condiții improprii prin care se perforează uterul și uneori și intestinul. Sanjay Gupta, preocupat de incidența, evoluția și mortalitatea peritonitelor secundare din India și Orientul Îndepărtat, a studiat literatura medicală din aceste regiuni, remarcând
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
a) personalitatea nevrotică caracterizată de inadaptare prin instabilitate, intoleranță sau contracție. Prezintă conduite agresive, fiindu-i teamă de propria violență și dorință; b) personalitatea dizarmonică sau psihopatică cu următoarele particularități: comportament delincvent prin inadaptări sociale; mare potențial de asocialitate; comportament delictual polivalent; spontaneitate în acțiunile delictuale care decurg nu din incapacitatea de deliberare, ci din cea de satisfacere imediată a pulsiunilor instinctiv-emoționale și imaturitate afectivă. Acest tip de personalitate este caracterizat printr-o agresivitate exacerbată, un rol de inductor negativ, activ
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
inadaptare prin instabilitate, intoleranță sau contracție. Prezintă conduite agresive, fiindu-i teamă de propria violență și dorință; b) personalitatea dizarmonică sau psihopatică cu următoarele particularități: comportament delincvent prin inadaptări sociale; mare potențial de asocialitate; comportament delictual polivalent; spontaneitate în acțiunile delictuale care decurg nu din incapacitatea de deliberare, ci din cea de satisfacere imediată a pulsiunilor instinctiv-emoționale și imaturitate afectivă. Acest tip de personalitate este caracterizat printr-o agresivitate exacerbată, un rol de inductor negativ, activ, sociopatic, tendința de bravare și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fapta intenționată și fără drept de a cauza un prejudiciu patrimonial unei alte persoane prin orice introducere, alterare, ștergere sau suprimare a datelor informatice sau prin orice altă formă care aduce atingere funcționării unui sistem informatic, cu intenția frauduloasă sau delictuală a individului de a obține fără drept un beneficiu economic pentru el însuși sau pentru o altă persoană). Sunt incriminate și: • pornografia infantilă; • atingerile aduse proprietății intelectuale și drepturilor conexe. Fiecare stat semnatar al Convenției are obligația de a adopta
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]