926 matches
-
învățării (Bandura) Modelul sănătății publice Modelul social (Peele) Modelul dezvoltării sociale (Catalano, Hawkins) are la bază teoria controlului social, teoria învățării sociale și teoria asocierii diferențiate Teoriile învățării (Bandura, Goleman) Modelul etapelor motivaționale multicomponente Werch și DiClemente Teoria interacțională a delincvenței (Thornberry) Teoriile atitudinal comportamentale Modelul procesului de afirmare al tinerilor (Kim și colab.) bazat pe teoria controlului social, a modelului dezvoltării sociale, a comportamentului problemă și a învățării sociale) Teoria sub-culturilor deviante (Merton) Teoria acțiunii raționale (Fishbein și Ajzen) Modelul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
trei elemente principale: * comportamentul delincvent și cel al consumului de droguri într-un singur model; * existența unei perspective de dezvoltare, ceea ce conduce la submodele specifice pentru diferite vârste: preșcolar, școlar, liceal, superior; * factorii de risc și de protecție atât pentru delincvență cât și pentru consum de droguri (Olaio, A., 2001, pp. 24-36 apud Becona, 1999). Ipoteza principală a acestui model este aceea că: oamenii sunt în căutarea satisfacției, iar comportamentul uman depinde de interesul individului față de actele sale, aceasta semnificând faptul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
poate întrerupe ceea ce se consideră a fi procese cauzale care conduc la consum. Autorii modelului afirmă că este posibil să se intervină în fiecare dintre aceste etape, chiar dacăacțiunea implică intervenții multiple datorită includerii mai multor factori. Teoria interacțională a delincvenței. Thornberry (1996, pp. 210-214) condiționează comportamentul deviant de rezultatul unor legături slabe ale persoanei cu societatea și de un mediu sărac în care să poată fi învățat și consolidat un asemenea tip de comportament. Această teorie combină elemente din teoria
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a se implica în activități deviante. Pe de alta parte, dacă legăturile convenționale sunt slabe sau lipsesc și există un control social slab asupra comportamentului, posibilitatea pentru delicvență crește. Fără îndoială că, pentru a se produce un comportament stabil de delincvență este necesar un mediu social în care acesta să se poată învăța și în care să fie întărit. În acest fel a fi printre egali delincvenți, cu valori antisociale, este relevant pentru consolidarea acestui tip de comportament.Teoria insistă pe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
relevant pentru consolidarea acestui tip de comportament.Teoria insistă pe faptul că relația dintre variabile este dinamică, bidirecțională și cu potențial de modelare în decursul evoluției individului. Teoria sub-culturilor deviante preluată de la Merton și dezvoltată de cei care au studiat delincvența la vârsta adolescenței Cohen, Cloward, Ohlin, (Boncu, Șt., 2000, p. 120), include trei tipuri de subculturi. Subculturile se diferențiază după tipul de acces, la mijloace ilegitime, pe care grupul îl are și se manifestă sub următoarele forme: subcultura criminală, subcultura
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
arătat că,odată implicați în comportamente de risc, adolescenții vor căuta să repete aceste experiențe. (Jessor, R., Danovan, J. E., Costa, M. F., 1994, pp. 99-155). În seriile de studii longitudinale Jessor și Jessor (1977) demonstrează că abuzul de substanțe, delincvența juvenilă, comportamentele agresive și toate tipurile de comportamente de risc sunt foarte strâns intercorelate. Modelul stilurilor de viață (Olaio, A., 2001, pp. 24-36 apud. Calafat și colab. 1992) este unul dintre cele mai utilizate în cadrul campaniilor de prevenire și asistență
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pozitivă atât de individ, cât și de mediul, în care acesta trăiește, și este determinată de referințele grupului (grupul de prieteni consumatori, anturajul în care individul consumă droguri, cunoștințe despre stilul de viață al consumatorului). Capitolul 4 Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri 4.1. Factori determinanți ai delincvenței juvenile Studiul științific al delincvenței juvenile este important nu numai datorită măsurilor terapeutice imediate, ci și ca instrument prin care poate fi controlată manifestarea criminalității la adulți. Pentru a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
trăiește, și este determinată de referințele grupului (grupul de prieteni consumatori, anturajul în care individul consumă droguri, cunoștințe despre stilul de viață al consumatorului). Capitolul 4 Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri 4.1. Factori determinanți ai delincvenței juvenile Studiul științific al delincvenței juvenile este important nu numai datorită măsurilor terapeutice imediate, ci și ca instrument prin care poate fi controlată manifestarea criminalității la adulți. Pentru a înțelege mai bine fenomenul delincvenței juvenile este necesară cunoașterea minorului. Factorii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
referințele grupului (grupul de prieteni consumatori, anturajul în care individul consumă droguri, cunoștințe despre stilul de viață al consumatorului). Capitolul 4 Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri 4.1. Factori determinanți ai delincvenței juvenile Studiul științific al delincvenței juvenile este important nu numai datorită măsurilor terapeutice imediate, ci și ca instrument prin care poate fi controlată manifestarea criminalității la adulți. Pentru a înțelege mai bine fenomenul delincvenței juvenile este necesară cunoașterea minorului. Factorii care pot determina comportamentul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
droguri 4.1. Factori determinanți ai delincvenței juvenile Studiul științific al delincvenței juvenile este important nu numai datorită măsurilor terapeutice imediate, ci și ca instrument prin care poate fi controlată manifestarea criminalității la adulți. Pentru a înțelege mai bine fenomenul delincvenței juvenile este necesară cunoașterea minorului. Factorii care pot determina comportamentul de tip deviant pot fi: factori de ordin individual (ereditatea, factori psihologici, inteligența), factori de ordin micro și macro social (cadrul familial, mediul de contact, sărăcia și inegalitatea socială). "Factorii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
necesară cunoașterea minorului. Factorii care pot determina comportamentul de tip deviant pot fi: factori de ordin individual (ereditatea, factori psihologici, inteligența), factori de ordin micro și macro social (cadrul familial, mediul de contact, sărăcia și inegalitatea socială). "Factorii ce determină delincvența juvenilă pot fi împărțiți în două mari categorii: factori interni, individuali și factori externi, sociali. În prima categorie de factori sunt incluse particularitățile și structura neuropsihică, particularități ale personalității în formare. În a doua categorie sunt incluși factori socio-culturali, economici
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se află la baza incapacității de a-și controla și înfrâna tendințele și impulsurile ce-l împing la acte antisociale; * sugestibilitatea mărită. Inteligența scăzută este un alt factor care determină criminalitatea. Motivația dată de specialiști în argumentarea impactului inteligenței asupra delincvenței ar fi lipsa unuia din factorii inhibativi de prim ordin - individul nu poate prevedea consecințele infracțiuni.Anomaliile psihice care pot duce la infracțiune sunt cel mai des native, dar pot fi determinate și de boli, precum encefalita epidemică, care să
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
delincventă chiar la persoane cu o constituție psihică normală. Prezența concomitentă a factorilor de tip individual și a celor de tip social poate conduce, mai frecvent, la apariția comportamentului de tip deviant. 4.1.1. Analiza factorilor ereditari în studiul delincvenței juvenile În secolele XVII-XVIII, reprezentanții filosofiei engleze, Locke, Shaftersbury și Hutcheson, concepeau delincvența ca o abatere nativă de la regulile de conduită. În acest context moralitatea și imoralitatea erau considerate caracteristici native ale psihicului. Asemănătoare cu această concepție este și teoria
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de tip individual și a celor de tip social poate conduce, mai frecvent, la apariția comportamentului de tip deviant. 4.1.1. Analiza factorilor ereditari în studiul delincvenței juvenile În secolele XVII-XVIII, reprezentanții filosofiei engleze, Locke, Shaftersbury și Hutcheson, concepeau delincvența ca o abatere nativă de la regulile de conduită. În acest context moralitatea și imoralitatea erau considerate caracteristici native ale psihicului. Asemănătoare cu această concepție este și teoria lui Cesare Lombroso. După acesta, criminalul, caracterizat printr-un șir de stigmate de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
infractori, în cele mai multe cazuri, la atingerea vârstei pe care o aveau părinții lor când au fost închiși. El negă rolul mediului asupra criminalității, afirmând că o perioada lungă de timp, cât părintele a fost închis, nu a avut influențe asupra delincvenței minorului. Ca o măsura de prevenire, Goring propunea interzicerea reproducerii persoanelor delincvente. În 1921 apare lucrarea ,,Crima ca destin" al lui Johannes Lange. Acesta studia factorul eredității în delincvența gemenilor. Teoria complementelor cromozomiale xxy, xyy a fost determinată de studiul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
timp, cât părintele a fost închis, nu a avut influențe asupra delincvenței minorului. Ca o măsura de prevenire, Goring propunea interzicerea reproducerii persoanelor delincvente. În 1921 apare lucrarea ,,Crima ca destin" al lui Johannes Lange. Acesta studia factorul eredității în delincvența gemenilor. Teoria complementelor cromozomiale xxy, xyy a fost determinată de studiul lui Goring. Pornind de la teoria lui și profitând de evoluția geneticii unii criminologi au pus crima pe seama dezechilibrelor cromozomiale (Jacobs, P., Brunton, M., Melville, M., Brittain, R., McClemont, W
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
doar de la unul din părinți, dar o asemenea posibilitate este neglijabilă. Astfel posibilitatea ca un copil să primească exclusiv caracterele paterne ale unui tată criminal sunt de 1: 8.388.608 (Rostand, J., 1996). De aici rezultă o consecință importantă: delincvența nu implică prezența unei gene specifice, dar s-a demonstrat corelația dintre anumite accidente cromozomiale și delicvență. Ereditatea poate însemna doar o anomalie biochimică care perturbă relațiile individului cu mediul său. Comportamentul antisocial este o formă de manifestare a unei
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
puncte, în timp ce între frații obișnuiți este de 13,2 puncte, pentru a ajunge la 17 puncte între frații neînrudiți, crescuți în același mediu (Dobzhansky Th., 1999, p. 113). Metoda genealogică Unul din argumentele care plasează ereditatea printre factorii care determină delincvența la vârste fragede a fost studierea comportamentului copiilor (cu părinți infractori), care au fost scoși din acel mediu și plasați în familii nedelicvente. Alexandru Roșca menționa în lucrarea ,,Delicventul minor" (1932) experiența unui filantrop din Hamburg, care s-a hotărât
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
rolul unei atitudini hipersevere în manifestările delicvente ale minorilor. Glueck, Sh. și Glueck, E. în studiul "Unraveling Juvenile Delinquency", 1950 (Junger-Tas, J., Decker, H.S., (edit.), 2006, pp. 9-28) au construit Tabelul Predicției Sociale care reliefează legătura dintre mediul familial și delincvența juvenilă: Tabel 4: Tabelul Predicției Sociale Factori predictivi Scor de delincvență 1. Disciplina minorului asigurată de tată Severă, dar adecvată 9,3% Slabă 59,8% Prea severă sau intermitentă 72,5% 2. Supravegherea minorului de către mamă Corespunzătoare 9,9% Severă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și Glueck, E. în studiul "Unraveling Juvenile Delinquency", 1950 (Junger-Tas, J., Decker, H.S., (edit.), 2006, pp. 9-28) au construit Tabelul Predicției Sociale care reliefează legătura dintre mediul familial și delincvența juvenilă: Tabel 4: Tabelul Predicției Sociale Factori predictivi Scor de delincvență 1. Disciplina minorului asigurată de tată Severă, dar adecvată 9,3% Slabă 59,8% Prea severă sau intermitentă 72,5% 2. Supravegherea minorului de către mamă Corespunzătoare 9,9% Severă, dar adecvată 57,5% Necorespunzătoare 83,2% 3. Afecțiunea tatălui pentru
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
infracționalitate și anumite cartiere, în care locuiesc într-o suprafață restrânsă mai multe familii. Mediul urban creează premisele dezvoltării unui mediu viciat, în care minorii sunt victime. Marile orașe acordă cadrul de existență pentru mii de oameni. Din această perspectivă delincvența juvenilă apare ca un fenomen urban generat de procesele de dezvoltare socială ce-și au baza în: migrările de populație din mediu rural spre marile orașe, izolarea socială, caracterul impersonal al relațiilor interumane, slăbirea controlului social exercitat de familie. Teoria
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
3. Comportamentul electoral - preferințe pentru partidele minorității din care alegătorul face parte; - manipulare electorală 4. Clase sociale - statutul de membru al unei clase sociale trebuie realizat; - sunt bazate pe raționamente economice; - reprezintă un sistem impersonal de indivizi, fără originalitate. 5. Delincvență - indolența față de muncă; - criminalitate familială, inclusiv părinți condamnați sau frați delincvenți. 6. Cultura străzii - ghetoizarea culturii urbane. 7. Deșeurile și poluarea mediului urban - poluare atmosferică; - poluare fonică; - degradarea infrastructurii tehnico-edilitare. - gunoiul și alterarea resturilor alimentare; - alterarea surselor de alimentare cu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
viață din cartierele sărace, creează mari probleme de administrare pentru autoritățile urbane. De pildă, datorită lipsei educației și pregătirii profesionale, șomajului și "indolenței sau intoleranței muncii" (Giddens, 2009, p. 505) aici se înregistrează cel mai mare număr al actelor de delincvență, incluzând traficul și consumul de droguri. Unii cercetători au argumentat că în multe societăți urbane industrializate există legături strânse între comportamentul delincvent și excluziunea socială. După cum afirmă acești autori există o tendință, în societățile urbane moderne, de a promova excluderea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
oferă tânărului atât un sentiment de solidaritate cu cei ca el, cât și o identitate în numele căreia își poate procura o serie de satisfacții hedoniste imediate și se poate revolta împotriva sistemului social considerat inechitabil. Shaw și McKay (1942) susțin că delincvența juvenilă este o consecință a dificultăților materiale, că are o strânsă legătură cu mediul din care provine tânărul cu educația pe care o primește (în familie și mai ales în școală) și că majoritatea delincvenților minori provin din familii dezorganizate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
materiale, că are o strânsă legătură cu mediul din care provine tânărul cu educația pe care o primește (în familie și mai ales în școală) și că majoritatea delincvenților minori provin din familii dezorganizate. 4.1.6. Influența mass-media și delincvența juvenilă Influențarea modului de viață de catre mass-media, poate avea și efecte nocive, în special asupra adolescenților, aflați într-o continuă căutare de sine. Pericolul emisiunilor cu scene violente nu crează agresivitatea dar contribuie la transformarea ei în violență, acolo unde
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]