895 matches
-
cantitativul și calitativul. Fără să intrăm prea mult în bucătăria metodologică, să spunem că problema științifică este aici de a estima care factori influențează ceea ce jargonul statistic numește varianța între unitățile școlare, adică variabilele care explică diferențele de victimizare și delincvență între aceste unități. În acest scop, orice studiu serios despre efectul școlii asupra problemelor de delincvență sau a comportamentului la școală încearcă să țină seama de factorii legați de contextul comunitar (factori socio-economici, demografici, context urban, context cultural etc.) și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este aici de a estima care factori influențează ceea ce jargonul statistic numește varianța între unitățile școlare, adică variabilele care explică diferențele de victimizare și delincvență între aceste unități. În acest scop, orice studiu serios despre efectul școlii asupra problemelor de delincvență sau a comportamentului la școală încearcă să țină seama de factorii legați de contextul comunitar (factori socio-economici, demografici, context urban, context cultural etc.) și de factorii școlari propriu-ziși, cuprinzând, de exemplu, factori pedagogici (claritatea regulilor, cooperarea) sau organizaționali. Factorii externi
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
îndreptățiți să considerăm, alături de Denise C. Gottfredson, în concluzia propriei analize a subiectului (Gottfredson, 2001, p. 64), că: "Sărăcia și inegalitatea veniturilor, reușita școlară, mobilitatea populației, componența etnică, densitatea populației și proporțiile ridicate ale mamelor monoparentale sunt corelate cu proporția delincvenței". Pe scurt, sociologia violenței în școală, cel puțin în țările din Nord, este o sociologie a excluziunii sociale. Ceea ce nu înseamnă că ea nu există în școlile din cartierele mijlocii sau favorizate, ci doar că acolo este mai rară. Urgența
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cartierelor defavorizate. • Efectele contextului comunitar Cercetarea arată că factorii comunitari pot fi atât factori de risc, cât și de protecție. De exemplu, disponibilitatea armelor de foc este la fel de bine documentată ca și impactul rasismului ambiant asupra conduitelor agresive și a delincvenței (Hellmann și Beaton, 1986; Hawkins et al., 2000) sau sărăcia globală a unei comunități. În afară de variabilele economice și demografice, legate de excluziunea socială, o altă tentativă interesantă este aceea de a măsura ponderea asupra victimizării sau delincvenței a instituțiilor sociale
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
agresive și a delincvenței (Hellmann și Beaton, 1986; Hawkins et al., 2000) sau sărăcia globală a unei comunități. În afară de variabilele economice și demografice, legate de excluziunea socială, o altă tentativă interesantă este aceea de a măsura ponderea asupra victimizării sau delincvenței a instituțiilor sociale exterioare școlii, din comunitate. "Capitalul social" pe care-l reprezintă dotările sociale, sportive și culturale ale unei comunități este și el corelat cu aceste diferențe de performanță între unitățile școlare în fața delincvenței, potrivit unor cercetări recente realizate
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
măsura ponderea asupra victimizării sau delincvenței a instituțiilor sociale exterioare școlii, din comunitate. "Capitalul social" pe care-l reprezintă dotările sociale, sportive și culturale ale unei comunități este și el corelat cu aceste diferențe de performanță între unitățile școlare în fața delincvenței, potrivit unor cercetări recente realizate de The Urban Institute (Gouvis Roman și Moore, 2003) în jurul a trei sute treizeci și patru de organizații din douăzeci și nouă de cartiere din Washington DC. Ceea ce, fie zis în treacăt, justifică pe deplin importanța asociațiilor și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
diferită din țările Europei de Nord, unde a lucrat el în principal. Totuși, ni se pare că Olweus are, în parte, dreptate: efectivul global al unei școli nu este, în medie, un predictor puternic al tulburărilor de comportament sau al delincvenței. Mărimea efectivului este însă un factor important în cazul școlilor cu o populație cu un nivel economic redus și în special cu populații din rândul minorităților etnice (Rutter, 1985; Gottfredson și Gottfredson, 1985; Waxman et al., 1992; Witte și Walsh
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
gimnazii defavorizate -, fiind acum mai mare decât numărul victimelor. 9,8% dintre elevi se autodeclară extorcatori în 1999, față de 8,7% în 1995. Studii mai detaliate (Lagrange, 2000; Debarbieux et al., 2002) au arătat că în Franța a apărut o "delincvență de excluziune" (Garapon și Salas, 1998), caracterizată în principal prin faptul că este orientată împotriva instituțiilor și că este mai frecvent săvârșită în grup. De unde două consecințe: apariția unei violențe mai puternice împotriva cadrelor didactice și apariția agresivității în grup
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unde violența este mai intensă, prin efectele antrenării și anonimatului. Violența din mediul școlar se exercită mai ales în cartierele dificile. Aici găsim un număr mai mare de agresori și de victime, iar victimizările sunt mai violente. Desigur, anchetele de delincvență autodeclarată arată că delincvenții pot fi numeroși și în medii favorizate, dar nu vom confunda aici violența cu delincvența. Totuși cercetătorul francez Sebastian Roché, prea puțin înclinat să privilegieze cauzele socio-economice, arată într-un studiu recent că delincvența tinerilor din
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cartierele dificile. Aici găsim un număr mai mare de agresori și de victime, iar victimizările sunt mai violente. Desigur, anchetele de delincvență autodeclarată arată că delincvenții pot fi numeroși și în medii favorizate, dar nu vom confunda aici violența cu delincvența. Totuși cercetătorul francez Sebastian Roché, prea puțin înclinat să privilegieze cauzele socio-economice, arată într-un studiu recent că delincvența tinerilor din cartierele dificile se distinge în special prin faptul că este mai violentă (Roché, 2001). Unul dintre studiile noastre (Debarbieux
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
anchetele de delincvență autodeclarată arată că delincvenții pot fi numeroși și în medii favorizate, dar nu vom confunda aici violența cu delincvența. Totuși cercetătorul francez Sebastian Roché, prea puțin înclinat să privilegieze cauzele socio-economice, arată într-un studiu recent că delincvența tinerilor din cartierele dificile se distinge în special prin faptul că este mai violentă (Roché, 2001). Unul dintre studiile noastre (Debarbieux et al., 2002) arată că numărul extorcatorilor variază în funcție de componența socială a școlilor; 10,7% dintre elevi se declară
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dintre elevi se declară extorcatori în cartierele foarte defavorizate, 6,8% în cartiere defavorizate, 5,4% în cartierele claselor mijlocii și 3,3% în cartierele favorizate. În plus, nu trebuie să uităm că una dintre principalele critici aduse anchetelor de delincvență autodeclarată este că antrenează adesea o declarare sub nivelul real în cartierele populare. Însă tinerii din cartierele dificile nu trebuie să se privească mai întâi ca agresori, ci ca victime. Ne amintim că, în acest sens, copiii din minoritățile etnice
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pedeapsa corporală împotriva violenței în școală. Să trimitem parașutiștii! Sâmbătă dimineața, pe France Culture se difuzează o emisiune foarte urmărită, moderată cu talent de filosoful și polemistul Alain Finkielkraut. Am avut onoarea să fiu invitat aici, pentru o dezbatere asupra delincvenței juvenile, în compania unui alt autor, Jean-Claude Barreau; acesta tocmai își lansase cartea Bandes à part, cu subtitlul cel puțin ambițios Pour en finir avec la violence [Ca să terminăm cu violența] (Barreau, 2003). Jean-Claude Barreau a publicat peste treizeci de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din 29 septembrie 2001, cu titlul plin de umor: "Bătaia franțuzească ar putea primi o palmă serioasă". Cităm principalele pasaje, chiar dacă nu se referă la școală, este destul de reprezentativ pentru acest tip de opinie: "În momentul în care violența explodează, delincvența se extinde, iar amenințarea teroristă ne pândește, suntem îndreptățiți să ne gândim la întărirea arsenalului nostru represiv. Asta propun asociațiile care intenționează să introducă un nou delict în Codul nostru penal. Acesta nu vizează bandiții, hoții, escrocii, ci pe niște
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al pedepsirii excesive nu stă doar în consecințele psihologice individuale, ci și într-una dintre consecințele ei sociale, inegalitatea în fața pedepsei, care contribuie la "crearea unui nucleu dur", adică a unor grupuri de elevi revoltați, aflați pe calea spre o delincvență mai gravă. Pedeapsă, excluziune și formarea "nucleelor dure" Potrivit surselor oficiale americane (US Department of Education, Office for Civil Rights, 2000 Elementary and Secondary School Civil Rights Compliance Report), elevii negri din SUA sunt loviți cu o rată care este
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
simpliste. Ea se bazează totuși pe teoria "științifică" a celor "cinci la sută", care postulează că în orice grup uman regăsim un asemenea procentaj de indivizi aflați în afara normei. Potrivit autorilor de infracțiuni înșiși, răspunzând la o anchetă franceză de delincvență autodeclarată (Roché, 2001), proporția acestor delincvenți minori "superactivi" în rândul gimnaziștilor și liceenilor este chiar de acest ordin. Teoria celor "cinci la sută" pare deci verificată (vezi Wolfgang et al., 1972). Se presupune în general că expulzarea acestui grup restrâns
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
afirmarea unei cauzalități culturale și etnice alimentează uneori dezbaterea (Lorcerie, 1996). Semnificativă în această privință este cartea publicată de Academia de Științe Morale și Politice sub titlul Violența în mediul școlar (Dupâquier, 1999), care împinge la extrem calificarea etnică a delincvenței, între altele într-un capitol intitulat " Un exemplu de nuclee dure în Mureaux". Astfel, un profesor chestionat (și aprobat) de membrii acestei auguste adunări nu ezită să diferențieze și să ierarhizeze "imigranții" buni și răi: În ce-i privește pe
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Dar ce înseamnă media aceasta? Este ea aceeași, indiferent de tipul social al școlilor? Sau este legată de dificultățile socio-economice trăite de populația școlară? Există în orice grup un nucleu incompresibil de devianți sau asistăm la o înăsprire generală a delincvenței, care ar fi semnul unei decăderi globale? Iar dacă variabilele sociale apar determinante înseamnă, cæteris paribus, adică în școli identice social, că respectivele nuclee dure sunt cantitativ aceleași? Altfel spus, există o "delincvență" diferențiată în funcție de organizarea internă a unităților școlare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sau asistăm la o înăsprire generală a delincvenței, care ar fi semnul unei decăderi globale? Iar dacă variabilele sociale apar determinante înseamnă, cæteris paribus, adică în școli identice social, că respectivele nuclee dure sunt cantitativ aceleași? Altfel spus, există o "delincvență" diferențiată în funcție de organizarea internă a unităților școlare, ceea ce n-ar însemna decât aplicarea la nivelul "nucleelor dure" a abordării contextuale pe care am dezvoltat-o în capitolul precedent? În gimnaziile incluse în cercetările noastre 38 putem izola cu ușurință un
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
calitățile didactice ale profesorilor. Acești elevi, care se declară extorcatori, declară de șase ori mai mult decât ceilalți (47%, față de 8%) că drogurile sunt prezente în școala lor. Mai apropiați de conduitele cu risc, ei au intrat totodată într-o delincvență cel puțin autodeclarată și într-o "microdelincvență" recunoscută printr-un ansamblu de încălcări ale regulamentului, adesea reprimate în mod curent (rețineri, teme în plus, exmatriculări temporare). Acești elevi declară într-o măsură mult mai mare decât ceilalți că au fost
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt alcătuite numai din "maghrebini și africani", altele numai din "francezi". Exmatriculările și pedepsele cad mereu în aceleași clase. În jurul acestei segregări interne și al unui puternic sentiment de nedreptate se cristalizează un grup de opozanți, care deviază treptat spre delincvență. În mult mai mare măsură decât alții, ei spun că locurile pe care le detestă cel mai mult sunt sălile de clasă. Mai întâi amestecat frecvent în încăierările din curte, refuzând munca școlară, acest grup se radicalizează încetul cu încetul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a acestora, care afectează adesea mult mai mulți elevi decât ne-ar lăsa să credem "teoria celor cinci la sută". Factorii socio-economici nu sunt explicativi în sine. De fapt, nu există nici o relație de echivalență între sărăcie sau șomaj și delincvență, așa cum nu există, în școli, nuclee dure în sine sau o fatalitate socială a creării lor. Violența și delincvența, chiar atunci când lovesc brutal, au întotdeauna o istorie. Ele trebuie situate într-o progresie adesea lentă, care pornește, fără îndoială, de la
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sută". Factorii socio-economici nu sunt explicativi în sine. De fapt, nu există nici o relație de echivalență între sărăcie sau șomaj și delincvență, așa cum nu există, în școli, nuclee dure în sine sau o fatalitate socială a creării lor. Violența și delincvența, chiar atunci când lovesc brutal, au întotdeauna o istorie. Ele trebuie situate într-o progresie adesea lentă, care pornește, fără îndoială, de la excluziunea socială, dar care se realizează prin interacțiuni de micro-excluziune evitabilă (repartizare în clase, pedepse inegale). Ele sunt adesea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
se dirijeze politicile publice și să se propună programe eficace? În prezent, în criminologia mondială suflă un vânt de identificare a "bunelor practici" (Wyvekens, 2003), curent numit adesea, în sens critic, "pragmatismul anglo-saxon" și care încearcă să evalueze, pentru prevenirea delincvenței, care sunt practicile eficace, ineficace sau promițătoare (de exemplu, Sherman et al., 2002). E drept că simpla introducere a referințelor americane ajunge uneori pentru ca un autor să fie etichetat drept "transmițătorul" reacționar al celor mai conservatoare idei de peste Atlantic (adesea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un "medicament" împotriva violenței în școală, iar meta-analizele nu sunt deloc blânde cu farmacopeea-miracol de genul Ritalin și alte droguri, ci de a atinge pe cât posibil aceste înalte standarde științifice în evaluarea programelor de prevenire și intervenție împotriva violenței și delincvenței. O evaluare de înaltă calitate a programelor de prevenire a violenței juvenile trebuie să arate, cu o înaltă semnificativitate statistică, reducerea prevalenței comportamentelor violente sau diminuarea victimizării (Tolan și Guerra, 1994). Ideal, eficacitatea programelor ar trebui testată pe termen lung
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]