32,003 matches
-
dintre atributele spectacolului Să zbori spre paradis. O oră și mai bine stăm față-n față cu noi înșine, cu cel de lîngă noi, cu cei care alcătuim o societate brutală, dezechilibrată, maladiva, neiertătoare. O societate dirijata de legea junglei. Demersul artistic al actriței Dana Voicu naște un mic spectacol incomod. Ni se pune în față o oglindă. Și n-avem încotro. Trebuie să ne privim chipul în ea. În orice caz, curajul tinerei actrițe de a aborda formulă one-whomen-show, atît
Să zbori spre Paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17700_a_19025]
-
ne revendicam mai gălăgios sau mai tăcut procentul personal de nemurire. Este, atunci, de condamnat un autor care își face, pe orice cale, publicitate? Nu știu cât rău face prin această și nici măcar nu cred că face vreun rău printr-un asemenea demers. În condițiile unei critici mute, cel putin el spune cu voce tare ceea ce alții păstrează în rezervele lor de suferință înăbușita. Mai degrabă se impune întrebarea dacă în felul acesta scriitorul își găsește alinarea. (Că principial nu e nimic malefic
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
dintre construcție și dezagregare organică și implicațiile lor logice, psihologice, biotehnologice și narative, dar și ca explicație tehno-culturală a unui clișeu critic pe cît de autoritar, pe atît de ineficient, aplicat literaturii lui Rebreanu: acela de "naturalism". Principalul argument al demersului ține de conceperea corpului uman că mașina. De la pionieratul filosofic aristotelian al ideii (oricum nuanțata prin afirmația că sufletul e principiul mișcării) și pînă la demonstrațiile logice din ultimele două decenii ale psihologilor și neuro-cercetătorilor cognitivi, teoria mecanicista a corpului
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
că e admirabil - deși inconștient - exprimat. Iar atunci cînd el însuși descrie "reciclarea ironică și tandra a stilurilor istoricizate ale poeziei românești", noua nu ne rămîne decît să rememoram rezultatele prodigioase ale unei asemenea inițiative în Levantul. Competența care inspiră demersurile acestei lucrări aparține cuiva care a meditat asupra temei nu numai în chip abstract și livresc, ci și din interiorul unui angajament creator. Observațiile, explicațiile și concluziile lucrării pentru care adesea autorul nu se mai acoperă cu citate reprezintă formularea
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
adoptă. E destul să notez încercarea să de a evidenția - împotriva ipotezei moderniste a evoluției interne, a "biologismului spiritual" -, "interrelațiile pe orizontală între curentele și autorii unei epoci". Deși Mircea Cărtărescu face din doctrina postmodernista un criteriu de unitate a demersului sau investigativ și chiar a generației optzeciste, nu le confundă, nu le egalizează, dimpotrivă, se grăbește să observe neconcordantele și raporturile ambigue. El ține să precizeze că "stilul optzecist e fixat înainte de apariția la optzeciști a unei conștiințe postmoderne". În
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
concert, în Elveția, se realizează în limitele unor conveniente acceptate, quasi imuabile. Acceptate de public, de muzicieni, de organizatorii vieții de concert. Gustul cel mediu nu trebuie șocat. Repertoriul este cel tradițional. Postromantismul, neoclasicismul sunt cele mai avansate redute ale demersului componistic contemporan întâlnit în sălile de concert. Un creator de talia lui György Ligeti, originar din România, dar stabilit actualmente la Hamburg, își găsește, totuși, loc în programele concertelor de la Victoria Hall, la Geneva. Dar și în programele Orchestrei Simfonice
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
atât în domeniul limbajului, a formei, dar inclusiv al căutărilor de sine. Muzică lucrării dezvolta un caracter incantatoriu cu efect quasi-hipnotic, este o muzică-ritual în care elemente ritmicomelodice arhaice cunosc o agregare antrenantă la proporții nebănuite, iar aceasta într-un demers spiritual ce lărgește universul muzicii pe un drum care pornește de la Bartok, continuă la Messiaen, si care, din fericire, continuă. Lucrarea a fost realizată în condițiile de excepție ale studiourilor Radiodifuziunii de la Frankfurt, instituția care a făcut comandă acestei compoziții
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
al socialismului, contestatar al burgheziei, pe de altă parte. ăEroareaă criticului literar (compensație în plan artistic a nerealizarii în ordine politică) e decisă de promovarea unei literaturi tributara tendenționismului social (metodă taineiană a mediului). Imposibilitatea de a lansa un talent, demersul explicativ exclusiv în jurul unor scriitori impuși anterior, vădesc, susține Aderca, ineficientă acțiunii critice a lui Gherea. În ce priveste ăeroareaă teoriei social-politice gheriste, Aderca denunță optică temporizării cultivata de Gherea, pe care o subsumează tacticii reformiste a Internaționalei a II
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
că expresii virtuale ale desăvârsirii, că fiecare om este creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și se cuvine să fie, prin întreaga lui viața, cu adevarat chip al lui Dumnezeu, întrupare a firii lui Dumnezeu, aceasta Doctrina, temelie a demersurilor ideatice și pragmatice care dau personalitate distinctă Centrului Internațional Ecumenic, nu poate fi desprinsa de rigorile moralei determinate de conștiință că toți oamenii fiind fiii lui Dumnezeu, șunt astfel și frați (...) Iată de ce Doctrina pe care se întemeiază Centrul Internațional
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
de un istoric cu simțul nuanțelor, precaut cu judecățile, dispus să explice și să informeze, să lumineze aspecte mai puțin cercetate fără a face parada de descoperirile sale. Le las istoricilor de specialitate misiunea de a se pronunța asupra acurateții demersului, rezumîndu-mă la o observa că, alături de eseul lui Paul Valéry, studiul lui Grosser propune discutarea unei chestiuni care pe noi, la porțile Orientului, pare să ne frămînte tot mai mult în ultima vreme: cea a europenității. Mă tem însă că
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
va urma, vor gestiona manifestările naționaliste ale perioadei imediat următoare. În opinia mea, ele pot fi limitate sau chiar evitate prin aplicarea următoarelor strategii: 1. Accelerarea implicării României în procesul politic și economic al cooperării regionale central-europene, dublată de întărirea demersurilor necesare pentru aderarea ei la sistemul de instituții euro-atlantice. 2. Înlocuirea patriotismului demagogic și a relațiilor inter-etnice bazate pe criterii de sub- si supraordonare cu un patriomoniu constituțional și civic substanțial, precum și cu legitimarea statului prin caracterul sau democratic. 3
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
generalului Stănculescu și a generalului Chitac, asta ar fi o dovadă că acuzațiile de slujire a unor interese politice oculte nu stau în picioare, ba mai mult, asta ar putea arunca o lumină nu tocmai favorabilă asupra ziarelor care fac demersuri de apărătoare ale generalului Stănculescu. Dar asta depinde tot de onestitatea cu care Justiția își face datoria și de probele sale că, pur și simplu, își vede de treabă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
u-nor teme și subteme recurente), care, de multe ori nu produce nimic, decît o mare plictiseală, sau în cel mai bun caz timorează vag cititorul prea puțin inițiat în asemenea metode. Vreau să spun, cînd e pusă în slujba altor demersuri decît cel din cartea de față. Mitul lui Don Juan este una dintre cele mai impresionante aplicații structuraliste, într-atît de reușită, prin rigoare și șarm speculativ, totodată, încît da un mai bun renume metodei. Sinceră să fiu, mi-aș fi
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
mai putin sofisticate (precum majoritatea celor cuprinse în repertoriile de concert), lucrări (neo)clasice din secolul 20 (Stravinski, Vaughan-Williams) și partituri actuale, declarat accesibile - folclorice sau tonale (semnate bunăoară de Ionel Petroi sau Felicia Donceanu). În schimb, poate fi valorizat demersul (ne)profesionist al unui compozitor, indiferent de opțiunea să estetică. Criteriul geografic devine, la rându-i, generator de comparații sau ierarhii: compozitori români (George Balint, Adrian Iorgulescu, Octavian Nemescu, Tiberiu Olah, Fred Popovici, Doina Rotaru, Petru Stoianov, Aurel Stroe, Cornel
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
mai e prețuita nici cît o ceapă degerata" (exagerează; vezi aglomerația de la tîrgurile de carte), iar poezia "se dă pe gratis între camarazi de infantilism" (doar fiindcă iubitorii de poezie sînt strîmtorați, iar nu din lipsă de prețuire) - își continua demersul gratuit: Încă un gest inutil în miezul unei societăți aflate la apogeul declinului sau. Încă o năluca iese din găoace pentru a-și dezvălui fragilitatea și inoportunitatea. Dacă spunem că sîntem optimiști, se înțelege de la sine că mințim. Că exageram
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
pleda pentru o universalizare a problemei răului, în sensul unei exemplarități în virtutea căreia un eveniment tragic și oribil să coabiteze, paradigmatic, cu altele de același tip, oricît de diferite circumstanțele istorice producătoare. Nu am impresia că aceeași ar fi miza demersului lui Besançon. Dilemă de la care pornește autorul este următoarea: cum de e posibil că principalele evenimente malefice ale acestui secol, Holocaustul și Gulagul, să fie, primul sfredelit de o hipermnezie veșnic alertă, frenetic căutătoare de noi documente, mărturii, descoperiri ale
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
Oglindă din oglindă - Studiu despre opera lui I.L.Caragiale", divizată în două sub-metafore, "Lumea în fața oglinzii" și "Dincolo de oglindă", care reprezintă cele două capitole ale cărții. Structura binara ia drept criteriu de selecție genul literar, anume dramaturgia, respectiv proza literară. Demersul declarat este însă "recuperarea unui traiect evolutiv de la forme literare dominate de o componentă mimetica, spre experimentele narative guvernate de logică pluralismului și a ambiguității, traseu ce se confundă cu drumul căutării de sine a stilului caragialian." (op. cît. pag
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
Cesereanu "Ziarul de Cluj" a încheiat nu de multă vreme o amplă anchetă, vizînd întreaga spiritualitate și entitate românească, intitulată "Românul mileniului, românul secolului" (inițiativa anchetei i-a aparținut redactorului-sef adjunct, Mîhnea Măruța). Cum am asistat îndeaproape la acest demers, mi se pare potrivit să desprind cîteva concluzii, cu atît mai mult cu cît anchetă respectivă reflectă mituri, clișee și destule curiozități în mentalitatea oamenilor de cultură de la noi. Au fost solicitate 100 de personalități din toată țara (40 de
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
rapiditatea ori lentoarea desfășurării anchetei (din dorința celor solicitați de a nu mai fi plictisiți de omul de la capătul firului, din politețea de a răspunde adecvat sau din dorința de a fi originali/ ironici/ șugubeți/ altfel decît ceilalți, într-un demers cu aparentă patriotarda etc.). La urma urmei, o anchetă este ca o haină mai nouă sau mai ponosita, mai largă sau, dimpotrivă, intrată la apă, care nu se știe cît îi este de potrivită celui care o îmbracă, mai cu
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
școli ruse, moscovite, a instrumentului sau. Pe de altă parte, nu poți să nu admiri pianistica de spectaculoasă desfășurare pe care o susține tânără pianista japoneză Naoko Anzai în Concertul nr. 5, în fă major de C. Saint-Saëns; este un demers painistic ce probează o temeinică implicare în cânt, o râvna demnă de cauze dintre cele mai nobile. A colaborat în acest concert cu tânărul dirijor Nicolae Moldoveanu, stabilit actualmente în Anglia. Cu același prilej am putut audia pagini simfonice rar
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
problematicii sunt inca incerte. Spre deosebire de poezie și arte plastice, în domeniul muzicii, ne spune autoarea, conceptul de manierism are o istorie mult mai scurtă, el fiind integrat abia recent în terminologia specifică. De aceea ea simte nevoia să-și înceapă demersul cu o încercare de a clarifica ceea ce nu este încă suficient de clar, neexistând până acum în literatura de specialitate un punct de vedere unitar. Ni se propune, în primul rând, o sistematizare delimitând două accepții ale termenului 1. perioadă
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
simbolică cifrica înscrisă în muzică să. Deși admite că în creația celor trei mari Haydn, Mozart, Beethoven "se pot găsi numeroase mostre de manierism" autoarea preferă să-și urmărească analiza în "momentele ne-clasice", rezervându-se, spune, pentru un eventual demers viitor. O justificare mai detaliată a acestei omisiuni ar fi necesară cititorului, în plus este păcat că o cercetare atât de atentă să fie incompletă. Bineînțeles, romantismul este un teren bogat, iar Schumann cu aluziile sale culturale, cu fantezia, ingeniozitatea
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
curățare a instituției de strigoii Securității, dacă încercăm să-l mânjim, pe el și colaboratorii săi, cu materia urât mirositoare a fricii de străinătate, a mentalității mereu asediata de fantasmele naționalismului, xenofobiei și miturilor salvationiste? În mod clar, promotorii acestui demers provin din rândurile păturii de profitori conștienți că tocmai diplomația, serviciile secrete și politica au rămas ultimele bastioane ale ciumei comuniste, în apele tulburi ale căreia se poate înota atât de avantajos. Unde dai și unde crapă: după ce, cu eforturi
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
click este chiar poezia practicată de acest poet, o poezie indiferentă la tendințele literare actuale, adresată unui cititor mai mult prieten decît cunoscător. Această ultimă apreciere poate fi interpretată ca un reproș și prefer să păstrez ambiguitatea. În astfel de demersuri poetice asincronice este foarte greu de dat un verdict. O poezie frumoasă, inteligentă însă fără pulsul noului, nevitalizată de inovație sau de vreun mesaj deosebit, intră, după părerea mea, într-o categorie aparte a literaturii. Prima parte intitulată "Vremea comparațiilor
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
Luminița Marcu Cartea Sorinei Sorescu despre I.D. Sîrbu este o monografie specială din toate punctele de vedere, mult deosebită de orice demers omagial așa cum apar nenumărate în urbea în care scriitorul și-a petrecut ultima parte a vieții. Deși cartea a apărut la sfîrșitul anului trecut, ecourile au întîrziat să apară și asta din motive exterioare conținutului cărții, care este, după cum voi
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]