1,351 matches
-
nu aș vrea să știu răspunsul la întrebarea asta, mă sperie mai mult decăt orice altceva. Tot ce contează e că între noi era o iubire complicată. Eu eram personajul scris cu propriul sănge, pe hărtie creponată, iar ea era Demiurgul care îmi modela sufletul după cum îi șopteau trecătorii de pe stradă. Iubeam tăcerea cu care mă subjuga pe nesimțite. În tăcerea ei purficatoare, îmi care găseam tot adevărul nerostit. Noi trăiam o iubire de zămbete, ochi verzi și priviri contemplative, nu
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
modificare a opticii asupra rolului asistentului social în relația de ajutorare: dacă modelul medical insista asupra capacităților profesionale ale asistentului, considerat pionul principal al rezolvării problemelor sociale, modelul intervenției are la bază concepția potrivit căreia lucrătorul social nu este un demiurg care tratează sau previne crizele, ci doar un "agent al schimbării". În literatura de specialitate se întâlnesc diverse teorii ce propun modele ale proceselor de intevenție practică. Deși viziunile diferă de la un model la altul, în esență, toate au același
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
M.: Istoria și filosofia religiei, volumul I, Curs tipărit, Iași, 1990. 46. Roșca, D. D.: existența tragică, Editura Științifică, București, 1971. 47. Sergiu, Pavel Dan: Proza fantastică românească, Editura Minerva, 1975. 48. Simion, E.: M. Eliade, spirit al amplitudinii, Editura Demiurg, București, 1995. 49. Simion, E.: Scriitori români de azi, vol. II, editura Cartea Românească, București, 1977. 50. Simion, E.: Tristan și Isolda, În „România literară” 24, nr. 18, 2 mai 1991. 51. Simion, E.: Nivelele textului mitic, postfață la volumul
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
amintește ca prin vis că a fost călugar pe vremea lui Alexandru cel Bun. Treptat, secvențele narative se complică. Dionis este identic, în mod misterios, cu monarhul Dan, cu tatăl său, cu umbra sa, cu omenirea, cu Zoroastru și cu Demiurgul. Inițiator al fantasticului de expresie românească, Mihai Eminescu dezvoltă și în alte proze (Avatarii faraonului Tla, Cezara, Făt-Frumos din lacrimă), inserând o serie de teme fantastice: lumea ca vis, metempsihoza, substituirea diavolom, umbră, instrumentul miraculos, substituirea om arheu, călătoria miraculoasă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Kir Ianulea, devine un testament spiritual, alegoric formulat. Cu o suplețe narativă extraordinară, ce face și mai nedreaptă uitarea cu care este învăluită astăzi această carte, Revolta îngerilor oscilează între reducerea fantasticului la grotesc și deschiderea largă a răzvrătirii împotriva demiurgului precum și a ordinii prestabilite. Mitul rămâne astfel solar iar fantasticul nu e niciodată terifiant, dezmințind definițiile prea rectilinii, după care fantasticul ar fi inseparabil de spaimă. La polul celălalt, întâlnim, ca și la Caragiale, alianța comicului cu fantasticul. De exemplu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Prin urmare, am greși atribuind iraționalitățile subzistente în muzica actuală persistenței anumitor trăsături ale muzicii vechi: ele sunt, dimpotrivă, voite". Julien Freund, Sociologie de Max Weber, PUF, Paris, 1983, p. 242. Adevărata figură a oricărui artist este așadar cea de demiurg, nu de Dumnezeu, care, după expresia lui Leibniz, Dum calculat, fit mundus ("în timp ce El calculează, lumea devine"). • Consecință: concurența artă-religie Creatorul se definește printr-o violență a iruperii în real, al cărui monopol și-l dispută cu Dumnezeu, câteodată opunân-du-i-se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
voința divină a limitării. În preajma Creației, duhul lui Dumnezeu se purta peste ape. Apa însă nu este singurul element care premerge Creației. Mai există pământul și întunericul. Pământul, apa și întunericul sânt trei elemente ale indeterminării și ele îi stau Demiurgului în față ca o materie a modelării viitoare. Însă pământul, împreună cu marea, sânt fapte ale Facerii din ziua a treia. De ce atunci pământul apare încă de acum, când Dumnezeu nu face, ci cumpănește doar o faptă viitoare? Pământul care vine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lumină. Întunericul, indistincția pură ar anula opera creației, ar lăsa ca elementele ei să fie asemenea pământului primordial: aoratos, "ascuns privirii". Pentru ca delimitările create de volumetria divină să fie percepute este nevoie de lumină. Iată de ce în Marele Atelier al Demiurgului totul începe cu condiția oricărei forme, cu lumina deci. Însă până și această primă faptă, care e doar o condiție a delimitării, apare aici ca produs al ei: Dumnezeu desparte lumina de întuneric. El se comportă asemenea unui hotarnic: în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de formă. Și înainte de a fi un principiu stilistic în creativitatea umană, apolinicul este o forță artistică (künstlerische Macht) care intră în regimul de funcționare al Unului Originar (das Ur-Eine). Cu alte cuvinte, el reprezintă însăși norma de comportament a Demiurgului. Dar de ce ajunge Unul Originar să se comporte apolinic? Sau, în termenii Genezei, de ce creează Dumnezeu Lumea? De unde setea lui de formă? Demersul lui Nietzsche este, în expresia sa, de factură filozofic-culturală, însă în miezul ei explicația întîlnește, dacă nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
divine, și fiecare zi a ei este o treaptă de sănătate în plus. Când Dumnezeu, la capătul fiecărei zile, își admiră opera și o declară bună, el afirmă în primul rând o bunăstare psihică. Iar când în ziua a șasea Demiurgul îl face pe om "după chipul său", ceea ce se obține nu este vulgara tranzitivitate "somatică" a divinului, ci obiectivarea potențialului apolinic care a făcut cu putință Creația și, deci, o certitudine de echilibru prin crearea eliberatoare a formei. Cu facerea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Ion T. SION d Umbrărești - vatră milenară de istorieIon T. SION UMBRĂREȘTI - VATRĂ MILENARĂ DE ISTORIE Ediția a II-a Casa Editorială Demiurg® Iași ô 2012 Casa Editorială Demiurg® (acreditată de CNCSIS în 2003, reacreditată 2006 și în 2010) * Șoseaua Păcurari nr. 68, bl. 550, sc. B, et. 4, ap. 16, 700547 - Iași, România ' 0745/ 37.81.50; 0727/840.275 E-mail: ceddemiurg
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ion T. SION d Umbrărești - vatră milenară de istorieIon T. SION UMBRĂREȘTI - VATRĂ MILENARĂ DE ISTORIE Ediția a II-a Casa Editorială Demiurg® Iași ô 2012 Casa Editorială Demiurg® (acreditată de CNCSIS în 2003, reacreditată 2006 și în 2010) * Șoseaua Păcurari nr. 68, bl. 550, sc. B, et. 4, ap. 16, 700547 - Iași, România ' 0745/ 37.81.50; 0727/840.275 E-mail: ceddemiurg@gmail.com; ceddemiurg@yahoo.fr www
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
0745/ 37.81.50; 0727/840.275 E-mail: ceddemiurg@gmail.com; ceddemiurg@yahoo.fr www.librariademiurg.com Consilier editorial: dr. Alexandrina Ioniță Director Marketing: Irina Croitoru (( 0740/08.20.05). Editura răspunde la comenzi în limita tirajului disponibil. © Casa Editorială Demiurg Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei publicații nu poate fi reprodusă sau transmisă, în nici o formă, fără acordul scris al editurii, fără a intra sub incidența legii drepturilor de autor. Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SION, ION
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
publicații nu poate fi reprodusă sau transmisă, în nici o formă, fără acordul scris al editurii, fără a intra sub incidența legii drepturilor de autor. Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SION, ION T. / Ion T. Sion. - Iași : Casa Editorială Demiurg, 2012ISBN : 978-973-152-229-6 908(498 Umbrărești) CUPRINS Cuvânt înainte ........................................................................................ 7 CAPITOLUL I ....................................................................................... 11 1. Așezarea geografică și condițiile naturale ..................................... 11 2. Perimetrul umbrăreștean în perioada preistorică ........................... 13 Epoca pietrei ................................................................................ 13 Epoca metalelor ............................................................................ 17 3. Urme ale civilizației geto-dacice și daco-romane ......................... 19
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a unui instrument constă În (C) a se adapta cât mai bine posibil cu resursele care Îi sunt proprii la solicitarea agentului care-l folosește; În a realiza opera din gândirea șagentuluiț, dar nu Întocmai cum se găsește În mintea demiurgului - și anume, pură, impecabilă și fără de greș, ci impregnată de elemente proprii naturii sale. Gândirea lui În forma ei originară ne este nouă necunoscută. Când se manifestăîn altă ființă șdecât În cea a Zeuluiț, Îmbracă În totalitate natura acestei ființe
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
București, 2008. Bruja, Alina Ștefania, Sărbătorirea zilei de 10 Mai în școala românească haretistă, în Cliveti, Gh., Ceobanu, Adrian-Bogdan, Nistor, Ionuț (coord.), Cultură, politică și societate în timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la proclamarea Regatului României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011. Căpiță, Laura, Plesciuc, Mona, Istoria în învățământul gimnazial. Probleme deschise și soluții, în "Revista de Pedagogie", nr. 1-2/1993, pp. 77-86. Choppin, Alain, Les manuels scolaires: histoire et actualité, Hachette, Paris, 1992. Clit, Costin, Liceul teoretic "Cuza Vodă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
d.; vezi Alina Ștefania Bruja, Sărbătorirea zilei de 10 Mai în școala românească haretistă, în Gh. Cliveti, Adrian-Bogdan Ceobanu, Ionuț Nistor (coord.), Cultură, politică și societate în timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la proclamarea Regatului României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011, p. 296. 147 Biografia lui Spiru Haret, în Operele lui Spiru Haret..., vol. I, p. XLII. 148 Vezi "Circulara ministerială nr. 61431 din 13 septembrie 1908 către directorii de școli primare și secundare pentru serbarea zilei de 24
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Marguerite Yourcenar, de la morale à l'écriture, Fides, Iași, 2000, p. 480. 7 Cecilia Latiș, Arhitecturi paralele: Marguerite Yourcenar Vintilă Horia, Editura Universității din Suceava, 2003, p. 226. 8 Florian Bratu, Marguerite Yourcenar. Memoria identității: viziune și destin, Casa editorială Demiurg, Iași, 2007, p. 190. 9 Geo Vasile, "Biografismul, baza de date a ficțiunii", Contemporanul Ideea europeană, nr. 5-8, 2003, p.61. 10 Magda Cărneci, "Petru Creția -Marguerite Yourcenar, Nuvele orientale", Luceafărul, nr. 7, 1994, p. 11. V. și Cătălin Constantin
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Paris, 1994. 294 Urmuz, Pagini bizare, Editura Cartier, Chișinău, 1999, p. 19. 295 Cacofonia voluntară este, aici, un semn al văditei ironii auctoriale. 296 "Sterilitatea și opera comprimată", în Nicolae Balotă, op. cit., p. 293. 297 Irina Petraș, Curente literare, Editura Demiurg, București, 1992. 298 Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, Editura Univers, București, 1995, pp. 233 și urm. 299 Ibidem. 300 Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
comme par exemple la liberté, la dignité humaine et le sens de la vie. Mots-clés: Alexandre Soljénitsyne, Goulag, littérature concentrationnaire, document littéraire În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Comicul, Jean-Marc Defays Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake, Cătălin Ghiță Fantasticul în literatură, George Bădărău Genul SF, Roger Bozzetto Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
trad. de Y. N. Filipov, Moscow, "Nauka" Publishing House Platon (1986), Opere V, trad. de Andrei Cornea, București, Editura Științifică și Enciclopedica Poruciuc, Norbert. A. (2005), The Status of Anthroponyms în 20th Century Romanian and English Fiction, Iași, Casa Editiorială "Demiurg" Pottier, Bernard (1992), Sémantique générale, Paris, Presses Universitaires de France Prince, Gerald ([1987] 2004), Dicționar de naratologie, trad. de Sorin Pârvu, Iași, "Institutul European" Radden, Günter; Dirven, René (2007), Cognitive English Grammar, Amsterdam, Philadelphia, John Benjamins Publishing Company Rebreanu, Liviu
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Luceafărului, la geneza căruia îmi propun să asist)"218. Ca atare, pentru Lovinescu geneza Luceafărului ar avea la bază o experiență concretă de viață ("trăită", și nu "visată"), experiență la care criticul își propusese să "asiste" doar, ca un alt "Demiurg", fără a se (mai) implica efectiv în "poveste". M-a frapat faptul că la fel vede lucrurile, peste timp, și un "eminescolog" reputat din zilele noastre precum Caius Dobrescu, care apropie poemul eminescian mai curând de genul nuvelei realist-naturaliste decât
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
haos, / Și din repaos mam născut, /Mie sete de repaos. (M. Eminescu) - epanadiploză - cuvântul recurent este plasat la sfârșitul unui vers/unei strofe/unui enunț și la începutul versului/enunțului următor/al strofei următoare: Veșnic este numai râul, /Râul este demiurg. (M. Eminescu); Și tot nu searată cetatea din vise. //Cetatea din vise departe e încă... (Al. Macedonski) - chiasm (repetarea a doi termeni cu schimbarea ordinii): Când prin această lume să trecem ne e scris / Ca visul unei umbre și umbra
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Din umbra falnicelor bolți, umbra negrului castel). Contrastiv, planul cosmicuniversal este figurat prin imagini ce închipuie infinitul celest, spațiu al unei geneze continue, al lumilor ce izvorăsc din haosul primo rdial și pier în miezul de increat în care sălășluiesc Demiurgul și Hyperion. În antiteză cu lumea măruntă a fetei de împărat, lumile nepământene ale luceafărului sunt reprezentate prin simbolul sferei, ca imagine a unui univers total, armonios, integrator. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
chaosului văi / Jur împrejur de sine / Vedea, can ziua cea dentâi, / Cum izvorau lumine. În acest „adânc“ originar, Luceafărul redevine spirit pur, formă paradig matică, inalterabilă și eternă, redevine Hyperion - „cel care merge deasupra“. El adre sează o rugă pătimașă Demiurgului, cerândui săl dezlege de greul negrei vecinicii, în schim bul mistuirii până la cenușă în vremelnicia unei clipe de iubire. Răspunsul Demiurgului îi revelează lui Hyperion faptul că nici în lumea de jos nu există repaos, că moartea e și ea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]