23,330 matches
-
partidelor opoziției democratice să creadă că armistițiul politic în privința integrării în NATO ar fi tot una cu un armistițiu în care Opoziția ar înceta să-și mai exercite rolul. Citind în această ofertă o propunere de armistițiu total, partidele opoziției democratice au refuzat-o, fără a uita să afirme că doresc și sprijină integrarea României în NATO. Refuzul a fost formulat de PD într-o manieră agresivă, reamintind faptul că pe vremea cînd se afla în opoziție, actualul partid de guvernămînt
Scandalul candidaturii la NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15914_a_17239]
-
anume, partea cea mai odioasă, care nu s-a putut acomoda economiei de piață și suge în continuare la ugerul bugetului. Aici se află o primă cauză a improbabilității ca România să fie admisă în rândul țărilor civilizate. Prin vot democratic, o populație disperată și dezorientată, rasă pe creier de Ceaușescu exact cât să-i ofere lui Iliescu șansa unei materii cenușii virgine, tocmai potrivită pentru a-și planta propriile aberații ideologice, menține la putere putregaiul secretat de-o jumătate de
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
-mă din Finlanda cu vasul prin Suedia și Danemarca, ajunseserăm în RDG cu trenul. Cel dintâi redegist a fost un vameș bătrân și știrb, care ne-a făcut mizerii, crezând că sunteți agenți capitaliști. Împreună cu George Bălăiță vizitaserăm cele mai democratice țări din Europa, poate, Finlanda, Suedia, Danemarca. Studiasem cu folos împreună nordul continentului, iar dacă ni s-ar fi spus: "Cereți, dragii Moșului, că vă dă moșul orice, numai să fiți cu grijă", am fi făcut drepți înaintea Tatălui ceresc
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
o anume înclinație cam cîrcotașă. Dar noi să fim sănătoși și necîrcotași! Semnale de alarmă Un studiu al firmei internaționale de consultanță "Oxford Analytica" dezvăluie pentru cei interesați ceva ce românii au descoperit de la alegeri încoace. În țara noastră opoziția democratică există mai mult cu numele. Citat de ADEVĂRUL și COTIDIANUL in extenso, studiul mai arată că potrivit tuturor indiciilor partidele de stînga vor guverna încă multă vreme de aici încolo în România. Lipsa de control asupra guvernării PSD se mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
pe umerii presei mai spune "Oxford Analytica", întregind acest tablou. Cunoscute fiind însă dificultățile economice prin care trece presa, se naște pe bună dreptate întrebarea în ce măsură poate ea îndeplini serios și sistematic un asemenea rol? * Îngrijorător e faptul că opoziția democratică nu dă semne de întărire și că mesajele ei nu au ecou în rîndurile populației. Din acest punct de vedere, partidul de guvernămînt știe să țină scena ocupată cu propriile sale mesaje. Ar fi o prostie însă ca puterea să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
le poate prelua, la o adică, speranțele care i-au făcut să aleagă actualul partid de guvernămînt, oferindu-le soluții radicale, chiar dacă acestea sînt inaplicabile într-un stat de drept. * Presa cotidiană, care alocă spații ample prezentării conflictelor dintre opoziția democratică și partidul de guvernămînt, nu e la fel de generoasă în explicarea jocului făcut de PRM și a primejdiilor sale. Citim periodic cîte un editorial, cum a fost cel semnat de Cornel Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI, în care acesta cerea republicarea operei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
sprijinit independența și formarea statului național modern. Pentru aceasta s-a adoptat liberalismul, care n-a însemnat decît supunerea la interesele Europei de apus. Din această pricină, autorul amintitului studiu critică neîndurător momentul 1848, superficialitatea sa, exclusivismul identității liberale și democratice. În această carte din 1936 filosoful preferă o definiție a spațiului politic, bazată pe recursul la valori, o descriere politică a omului bazată pe recursul la identitate. E adevărat ceea ce observă dl Cristian Preda. Rădulescu-Motru a operat constant cu categoria
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
constructivism, naturism sau Neue Sachligkeit), alta ostilă modernizării industriale și sociale, frecvent "aristocratică" (Nietzsche, expresionism, estetism). După Frederic Jameson, postmodernismul aspiră, în lipsa unei "dominanțe culturale", la o sinteză a elementelor clasice și populare, a modernismului "înalt" (elitar) și a celui "democratic", uneori prin adaptarea și ambalarea unor creații valoroase în "produse de consum". Astfel sfîrșitul secolului XX ar învedera o ruptură de conglomeratul de fenomene pe care le desemnăm prin denumirea de modernism. Convergența doctrinelor științifice și estetice ar reprezenta o
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
sau în Facla lui Ion Vinea, unde N. Carandino fusese destui ani nu numai secretarul general de redacție, ci factotumul efectiv, scriind, adesea, cînd - ca de obicei - directorul era de negăsit, chiar editorialul directorului. Iar Facla era o gazetă știut democratică, cu largi simpatii printre intelectualii democrați ai vremii. Mi-aduc aminte că am fost aleși, împreună, într-un juriu de premiere al Asociației Scriitorilor din București. Cînd juriul s-a întrunit pentru a delibera și decide, dl N. Carandino a
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
a marei redresări naționale". Peste alte două zile adăuga: "Mai știm că în intențiile guvernului este și faptul de a suspenda toate gazetele care au servit dictaturii, autorizînd, de la caz la caz, numai pe acelea care ar justifica serviciile lor democratice". La 13 septembrie 1944 revenea, scriind în același spirit: "Situarea pe o linie antifascistă externă, adică adoptarea poziției ocupate de Marea Britanie, de Statele Unite și de Rusia Sovietică împreună, presupune ca o condiție sine qua non epurația aparatului de stat de
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
atunci, BND, se desființează, urmează al doilea guvern Sănătescu, demisionează și acesta și, la 6 decembrie 1944, e instalat guvernul generalului N. Rădescu. Viața politică era febrilă, agitată și controversată iar Dreptatea lui N. Carandino, mereu la post, prevenea lumea democratică de pericolele care o primejduiesc. Și primejdia a venit la 6 martie 1945 prin instalarea guvernului comunist Petru Groza. O vreme, Dreptatea (ca și alte gazete ale opoziției democrate) e interzisă. Dar în vara lui 1946 miniștrii de Externe ai
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
și directorul Dreptății însuși știau prea bine, din experiență, ce înseamnă, la noi, de fapt, alegeri libere. Dar occidentalii stăruiau să se creadă în decizia consultării electorale. E cazul să notez aici eroarea strategică a PNȚ și a întregii opoziții democratice de a investi speranță într-un posibil conflict militar între aliații occidentali și URSS, care se va solda, inevitabil prin victoria puterilor occidentale. În realitate, aceste visări treze erau lipsite de acoperire și deciziile de la conferințele tripartite de la Teheran (1943
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
1944) cedaseră, definitiv, România în spațiul de influență al sovieticilor. Și, de aceea, nimic nu îndreptățea speranța lui Iuliu Maniu (prin consecință, și a lui N. Carandino) că aici, finalmente, vor interveni americanii, restabilind harta politică a țării în mod democratic. A fost o gravă eroare strategică, democratică. Dar, întrebarea este ce anume tactică și strategie putea adopta, atunci, PNȚ și Dreptatea? Una deschis defetistă, adică realistă, era mai potrivită? Așa, măcar, se ducea lupta încordată pînă la momentul final. N.
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
influență al sovieticilor. Și, de aceea, nimic nu îndreptățea speranța lui Iuliu Maniu (prin consecință, și a lui N. Carandino) că aici, finalmente, vor interveni americanii, restabilind harta politică a țării în mod democratic. A fost o gravă eroare strategică, democratică. Dar, întrebarea este ce anume tactică și strategie putea adopta, atunci, PNȚ și Dreptatea? Una deschis defetistă, adică realistă, era mai potrivită? Așa, măcar, se ducea lupta încordată pînă la momentul final. N. Carandino, ca editorialist, tot vorbea, din iunie
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
anilor '30, un text despte Patologiile politice și altul despre Enigmele Balcanilor și, în primul rând, o analiză a rolului intelectualilor în Europa post-comunistă. Tismăneanu vorbește și scrie foarte bine, argumentațiile sunt foarte inteligente, iar Bătălia pentru sfera publică. Intelectualii democratici în perioada postcomunistă discută rolul foștilor disidenți după căderea Cortinei de Fier, șansele lor de a se transforma din intelectuali democratici (Irena Talaban îi numea les arracheurs de masques) în intelectuali critici, vorbind despre cazul lui Vaclav Havel și Adam
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
în Europa post-comunistă. Tismăneanu vorbește și scrie foarte bine, argumentațiile sunt foarte inteligente, iar Bătălia pentru sfera publică. Intelectualii democratici în perioada postcomunistă discută rolul foștilor disidenți după căderea Cortinei de Fier, șansele lor de a se transforma din intelectuali democratici (Irena Talaban îi numea les arracheurs de masques) în intelectuali critici, vorbind despre cazul lui Vaclav Havel și Adam Michnik (ale căror evoluții în democrație au făcut și subiectul unor discuții din celelalte seminare - sunt cazuri deja clasice). Perspectiva în
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
plăcerii derivate din idealul de frumusețe." Dacă lucrurile stau așa, și stau, atunci nu doar regimurile rigid ideologice și monologice, urmărind să facă din artă propagandă, "suferă" din cauza complexității ei contradictorii și o repudiază, dar suferă deopotrivă și societățile deschise, democratice, în care arta de consum înflorește iar criteriul precumpănitor nu este al valorii, ci al succesului. Suferința cu pricina se traduce într-un caz, prin condamnarea esteticului ca nociv pentru interesele doctrinare ale comunismului sau fascismului, iar în celălalt caz
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
și apoi, preluîndu-i ideea, Nicolae Manolescu au adus în discuție o nuanță ignorată pînă atunci de vorbitori: noi, cei din Est, am mai trăit o lungă globalizare impusă prin forță. Purta semnul ideologiei totalitare comuniste. Cea de acum, pluralistă și democratică, pare să aducă ceva mai bun și, în plus, e inevitabilă, fiindcă alternativa e lumea din care am scăpat în urmă cu 12 ani. Iar suspiciunile în ce privește globalizarea literaturii nu sînt întemeiate căci, tocmai afirmîndu-ne specificul, avem ce aduce culturii
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
este izolată și constrînsă la o prezență strict decorativă pînă în 1947 cînd, prin forță, prin abuz și prin șantaj, tînărul rege Mihai I este constrîns să abdice și să părăsescă țara. Odată dispărut și ultimul garant al vechiului sistem democratic, comunizarea României intră în linie dreaptă. în 1948 are loc naționalizarea, începe colectivizarea în agricultură, partidele politice sunt decapitate și apoi dizolvate, iar elitele românești, de la cele politice și pînă la cele militare, ecleziale și culturale sunt supuse unei adevărate
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
la concurs a acestui post ar putea fi justificată de dorința ministrului de a vedea ce alte proiecte mai sînt în lumea filmului autohton. Dar cînd la această soluție se renunță, deoarece Pintilie și-a anunțat intenția de a participa, democratic, la concurs, poate s-o găsi cineva prin guvern, mai la curent cu filmul autohton decît Răzvan Theodorescu, să-i explice că pe un Pintilie nu-l restructurezi fără să te faci de rîs.
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
Antohi. Cronicarul se îndoiește că dl Antohi a citit cu atenție tot ce se publică în România de azi. Un spirit acut și fin ca al d-sale nu putea rămîne impasibil, dacă citea, la coerența și consecvența unor atitudini democratice și educative existente într-o, cum s-ar zice, anumită parte a presei românești actuale. În cadrul aceleiași anchete, cu o privire, de data asta asupra trecutului cultural comunist, dar la fel de drastică, vine dl Al. Mușina. D-sa nu crede că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
o mai mare viteză de reacție în acceptarea candidaturii la președinție și ar fi încercat să fie mai convingător în campania electorală. Să mă ierte strategii tandemurilor, dar mai proastă campanie electorală decît au avut partidele aflate astăzi în opoziția democratică e greu de inventat. Marele ei merit e că poate fi dată de exemplu pentru cum nu trebuie făcută o campanie electorală. Cînd s-a aflat la Cotroceni, dl Constantinescu s-a străduit pe cît l-au ținut puterile să
Întoarcerea lui Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15668_a_16993]
-
în care scriitorul folosește rețeta discursului de registru științific. Modelul pare să fie același Vestibul, recondiționat cu orbitoarele descrieri anatomice de la Mircea Cărtărescu. Dar aceste descrieri nu au nici răceala de la Ivasiuc, și nici fastul baroc de la Cărtărescu. Sînt mai democratice, în sensul că personajul care le emite, așa savant cum este el, vorbește în același timp ca un băiat de cartier, cu "io" și "tipesă", în timp ce comentează în stil propriu informații de manual de zoologie. Să fie vorba despre un
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
inferioare, de adepți. Vorbind despre romane scrise în perioada comunistă, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că aceasta este o literatură care servește drept vehicul adevărului, moralei, și în general unei serii de valori pentru care, într-un regim democratic, se utilizează alte forme de exprimare. Discutăm, deci, despre o literatură care spune lucruri despre realitate, care înfruntă legile tăcerii și "scapă" publicului adevăruri grave, o literatură, într-un cuvînt, eroică. Sigur, acesta nu este un eroism hard, de deținut
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
o valoare pozitivă la începuturile literaturii românești moderne: în proza narativă ea e recomandată de estetica realistă, dar pentru celelalte genuri și specii mai importantă ar părea concepția comunicativă a literaturii. La nivel ideologic, se pot invoca ideile romantice și democratice, egalitariste, ale generației pașoptiste. în planul practic, oralitatea e coerentă (cum a arătat, de mult, Vianu) cu activitatea politică și pragmatică a primilor scriitori moderni din Moldova și Muntenia, dar și cu stilul aristocratic al conversației de salon al acelorași
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]