1,109 matches
-
specialitatea Statistică economică, Academia de Științe Economice București, obținând titlul de doctor în Economie în 1973, sub îndrumarea prof.dr.doc. Ion Ivănescu. Din anul 1991 a devenit conducător de doctorat. Cu profesionalism și dăruire a susținut cursuri la disciplinele Statistică, Demografie, Demografie economică, Organizare și planificare în agricultură. Prof.univ.dr. Mihai Țarcă a continuat perfecționarea profesional-științifică cu specializări în străinătate: SUA, Germania, Franța, Marea Britanie, Olanda. În domeniul cercetării științifice a elaborat și publicat, individual sau în colaborare, 15 cărți (din care 11 ca
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în calitate de autor sau coautor se constituie într-o valoroasă sinteză a rezultatelor obținute în cele peste patru decenii de activitate științifică. Menționăm: Introducere în prognoza demografică, 1974; Statistică, vol. I și II, 1979; Tratat de statistică aplicată, 1998; Tratat de demografie, 2008; Mic dicționar de demografie multilingv (în colaborare), 2009. Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice pe plan național și internațional în domeniile statisticii și demografiei, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a fost numit membru ale mai multor asociații, societăți științifice naționale
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
constituie într-o valoroasă sinteză a rezultatelor obținute în cele peste patru decenii de activitate științifică. Menționăm: Introducere în prognoza demografică, 1974; Statistică, vol. I și II, 1979; Tratat de statistică aplicată, 1998; Tratat de demografie, 2008; Mic dicționar de demografie multilingv (în colaborare), 2009. Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice pe plan național și internațional în domeniile statisticii și demografiei, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a fost numit membru ale mai multor asociații, societăți științifice naționale și internaționale, precum: Asociația Oamenilor
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
1974; Statistică, vol. I și II, 1979; Tratat de statistică aplicată, 1998; Tratat de demografie, 2008; Mic dicționar de demografie multilingv (în colaborare), 2009. Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice pe plan național și internațional în domeniile statisticii și demografiei, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a fost numit membru ale mai multor asociații, societăți științifice naționale și internaționale, precum: Asociația Oamenilor de Știință din România, Societatea de Științe Geografice din România, World Population Society, Institutul Internațional de Statistică (Woorburg - Olanda), International Union
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Geografice din România, World Population Society, Institutul Internațional de Statistică (Woorburg - Olanda), International Union for the Scientific Study of Population (Liege - Belgia, din 1975), European Association for Population Studies. Pentru meritele științifice în activitatea depusă în domeniul statisticii economice și demografiei, a fost distins, în anul 1999, cu premiul Virgil Madgearu al Academiei Oamenilor de Știință din România. Ca urmare a activității didactice și științifice desfășurate, a muncii și a perseverenței, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a îndeplinit funcțiile de: șef al colectivului
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
and its Jews in the Early Modern Period, New Haven, Yale, 1991. 633. Carol Bines, Din istoria imigrărilor În Israel (1882-1995), Editura Hasefer, București, 1998. Originar din București, Carol Bines a fost În anii ’70 director adjunct al secției de demografie din cadrul Biroului Central de Statistică din Ierusalim. În această calitate, el a efectuat studii sociologice și a elaborat lucrări referitoare la evoluția populației din Israel. 634. Traian Romanescu, Marea conspirație evreiască, Editura Logos, București, 1997. Ample fragmente din această carte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
plini de curaj care o combăteau chiar și În plină putere ceaușistă când o opinie de acest fel te putea trimite măcar la un spital de nebuni. Poate simptomatic a fost faptul că intervenția unui „...cercetător privind problemele actuale ale demografiei În țara noastră” fusese „prinsă” Într-o emisiune În limba maghiară din 21 februarie când omul a provocat deranjul mental al cenzorului astfel: „...acesta considera că popularizarea prin mijloacele de propagandă a familiilor cu zece și mai mulți copii este
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1945-1951, a fost student al Facultății de Igienă a Institutului de Medicină și Farmacie Iași, terminând studiile cu diplomă de merit. A început activitatea didactică în anul 1950 (anul V de facultate), inițial ca preparator la Catedra de Biostatistică și Demografie a Institutului de Medicină și Farmacie Iași (prof.dr. D.A. Cornelson și Paul Pruteanu), apoi treptat, timp de 40 de ani, a parcurs succesiv, toate etapele: asistent (1955), șef de lucrări (1967), conferențiar (1974), profesor (1990) la disciplina de Medicină Socială
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
altele. Referinduse la dificultatea realizării unei asemenea cercetări, Romulus Vulcănescu scria: „Studiile de folclor arhaic sau de paleofolclor sunt mai dificile decât cele de folclor contemporan. Ele apelează la izvoare documentare care coboară adânc în timp și spațiu (la arheologie, demografie istorică, istorie economico culturală, la psihologia comunitară de grup etnic sau de etnie, la imagologia magico-mitologicăă și la metode și procedee ce antrenează, dincolo de fapte și evenimente, descoperirea de idei, valori și simboluri arhaice. Paleofolclorul își extinde cercetările din perioada
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
coloneilor egipteni și, În mod cert, a determinat populația egiptean), care acum Îi asocia pe evrei vechilor imperialiști, s) devin) ostil) Israelului. Potrivit lui Lamm, dup) „r)zboiul de șase zile”, autismul a Început s) domine realismul. Brusc, israelienii discutau despre demografie, despre necesitatea de a-i determina pe arabi s) emigreze, „despre Împiedicarea arabilor care ar r)mane s)-și ia cet)tenie israelian)”, despre reconstruirea Templului. Dar ce au spus ei despre pace? Unii spuneau, menționeaz) profesorul Lamm, c) „În schimbul
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
tratament aplicat cazului de referință Dic?... S-a apucat să trăiască în neștire, ba, și mai rău, a căzut pradă unor instincte rușinoase care, la urma urmei, cam tot acolo duc, dacă luăm în considerare elementul de bază, adică tot demografia. Nu-s bune nici aceste politețuri, trebuie să recunoaștem... Ce se întâmplă, la urma urmei, dacă bunul simț popular tratează ceva mai aspru pe acei încurcă-lume care se ivesc la tot pasul, adică personagiile acelea denumite vârstnice? Moare vreun bătrân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
common future”, prin care a stabilit următoarele obiective de politică economică și socială [Prelipcean, G., 2001, p.18,19]: redimensionarea creșterii economice în funcție de resursele naturale existente; creșterea calității procesului de dezvoltare; asigurarea unui nivel de trai decent pentru toți locuitorii; demografia durabilă; restructurarea tehnologică și punerea sub control a riscurilor acesteia; înțelegerea deciziilor privind economia și mediul înconjurător; asigurarea bazei de resurse și pentru generațiile viitoare. În anul 1992, Conferința Mondială de la Rio, intitulată ‘Earth Summit’, a decis că mediul înconjurător
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
strategii și politici de dezvoltare regională. Indicele Global al Dezvoltării Indicele Global al Dezvoltării (IGD) este un indicator statistic de analiză în profil regional care are capacitatea de a măsura o multitudine de aspecte ale dezvoltării, vizând: economia, infrastructura, urbanizarea, demografia, educația, sănătatea, condițiile de locuit, standardul vieții de familie, etc.. La nivelul unei unitați administrativ - teritoriale se pot determina ierarhii specific, ce permit analiza diferențelor în dezvoltarea sectorială și de ansamblu. În determinarea IGD se pornește de la identificarea indicatorilor și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
finanțare adecvate profilului de devoltare intraregională Identificarea profilului de dezvoltare regională folosind ACP a permis evidențierea unor grupuri de județe care au caracteristici asemănătoare atât din prisma factorului economic (prima axă), cât și din cea a factorului de infrastructură și demografie (a doua axă). Evidențierea grupurilor de județe a fost validată cu ajutorul regulii 3 sigma. Analiza poziționării județelor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate județe în raport cu fiecare axă
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în fond și muncit de probleme. Cunoștea neamul său ca puțini alții nu numai din generația sa. Știa calitățile și defectele poporului românesc și îl preocupau cu patimă toate rănile lăsate de stăpânirea străină în carnea și sufletul neamului nostru. Demografia Țării Românești era o artă pe care o cultiva cu toate mijloacele de care dispunea. La el găseai tot felul de cărți, broșuri, hărți, care se ocupau și indicau răspândirea neamului românesc în granițele României Mari cât și în afara lor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Basic Books. Golopenția, A. (1999) [1936]. Informarea conducerii statului și sociologia tradițională. În Opere complete, vol. I, Sociologie. București: Editura Enciclopedică. Golopenția, A. (2002a) [1939]. Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică. În Opere complete, vol. II, Statistică, demografie și geopolitică. București: Editura Enciclopedică și Editura Univers Enciclopedic. Golopenția, S. (2002b). Cronologie. În Opere complete, vol. I București: Editura Enciclopedică. Gross, M. (2004). Human geography and ecological sociology: The unfolding of a human ecology, 1890 to 1930 and beyond
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fază recentă de populare a ținuturilor stepice de la răsărit de Carpați. Brașov: Tipografia Astra. Vâlsan, G. (1912). O fază în popularea Țărilor Românești, Buletinul Societății Române Regale de Geografie, XXXIII, București. ***, Istoria României, vol. I, București: Editura Academiei, 1960, 808. ***, Demografia. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1979; Demografia teritorială a României. București: Editura Academiei, 1986. Abstract The present research, concerning the socio-demographic developments of Fetești (Ialomița county), is focused on several dimensions: geographical, demographical, social, economical, cultural and even a historical
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la răsărit de Carpați. Brașov: Tipografia Astra. Vâlsan, G. (1912). O fază în popularea Țărilor Românești, Buletinul Societății Române Regale de Geografie, XXXIII, București. ***, Istoria României, vol. I, București: Editura Academiei, 1960, 808. ***, Demografia. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1979; Demografia teritorială a României. București: Editura Academiei, 1986. Abstract The present research, concerning the socio-demographic developments of Fetești (Ialomița county), is focused on several dimensions: geographical, demographical, social, economical, cultural and even a historical one. The study presents some of our
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
substratul autohton, sau asimilate de la cultele greco-romane și orientale, sau reprezentând creații autohtone. Cele 950 de articole ale dicționarului definesc succint fenomenele, le precizează repartizarea geografică, iar prin trimiteri încrucișate facilitează perceperea relațiilor dintre obiceiuri. SCRIERI: Popasuri etnografice, București, 1981; Demografie și etnografie (în colaborare cu Vladimir Trebici), București, 1986; Vârstele timpului, București, 1988; ed. 3 (Obiceiuri populare de peste an), București, 1997; Lumea de aici, lumea de dincolo. Ipostaze românești ale nemuririi, București, 1999; Zile și mituri. Calendarul țăranului român 2000
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
lumea de dincolo. Ipostaze românești ale nemuririi, București, 1999; Zile și mituri. Calendarul țăranului român 2000, București, 1999; Panteonul românesc. Dicționar, București, 2001; Sărbători și obiceiuri românești, București, 2002. Repere bibliografice: Gheorghiță Geană, Mărturia drumurilor, LCF, 1981, 35; George Muntean, Demografie, etnografie și literatură, RL, 1987, 18; Mihai Coman, Timp și temporalitate, RL, 1989, 20; Ovidiu Pecican, „Demografie și etnografie”, AAF, 1991; Iordan Datcu, Dicționarul obiceiurilor, RL, 1997, 30. I.D.
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
1999; Panteonul românesc. Dicționar, București, 2001; Sărbători și obiceiuri românești, București, 2002. Repere bibliografice: Gheorghiță Geană, Mărturia drumurilor, LCF, 1981, 35; George Muntean, Demografie, etnografie și literatură, RL, 1987, 18; Mihai Coman, Timp și temporalitate, RL, 1989, 20; Ovidiu Pecican, „Demografie și etnografie”, AAF, 1991; Iordan Datcu, Dicționarul obiceiurilor, RL, 1997, 30. I.D.
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
prin primele două linii superioare scade de la 65% din populația totală în 2005, la 50% în 2050 sau, pentru varianta 15-64 de ani, de la 70% la 59% (vezi și tabelul 2 pentru valorile exacte). Sursa datelor: Vasile Ghețău, Centrul de Demografie Vladimir Trebici. Graficul 1. Evoluția populației pe categorii de vârstă relevante, 2005-2050 În condițiile în care ponderea populației de copii aflați în familie și școală în populația totală va scădea cu aproape 4 procente, tendința de creștere a ratei de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
populație tânără și nu pentru că vârsnicii ar lucra până la vârste înaintate. Oricum și procentul actual al pensionarilor este mare, ca dovadă faptul că a crescut cu 13% (aproape s-a dublat) față de 1990. Sursa datelor primare: Vasile Ghețău, Centrul de Demografie Vladimir Trebici. Graficul 2. Evolutia numarului de pensionari 1990-2005 si proiectia daca se mentine raportul din anul 2006 intre pensionari si populatia de 60+(131%) Tabelul 3. Momentul critic, după care creșterea începe să fie foarte abruptă este anul 2025
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dacă am prezenta cazurile persoanelor pensionate anticipat la 40-50 de ani (extrem de numeroase) populația nu ar fi de acord cu ele. Dar vârstele evoluează și odată cu ele și semnificația lor la nivel social. Sursa datelor primare: Vasile Ghețău, Centrul de Demografie Vladimir Trebici Graficul 3. Evoluția vârstei mediane în populația României 2005-2050 În graficul 3 se observă cum vârsta mediană va crește cu 15 ani, de la 36,6% în 2005 la 51,6% în 2050. Cu alte cuvinte, dacă în 2005
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
rezidență, în decursul unei perioade de referință date, pentru a schimba domiciliul stabil și/sau locul de muncă obișnuit. O mulțime de evenimente de acest tip constituie un fenomen de migrație. Această distincție dintre eveniment și fenomen, clar statuată în demografie, ar mai putea fi completată prin termenul de proces de migrație. Migrația este deci o formă de „mobilitate teritorială” (Zelinsky, 1971) sau „geografică” (Shryock, 1971) ale cărei note specifice derivă din faptul că implică deplasări: în afara comunității locale de rezidență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]