211,541 matches
-
Fromm. Cumva prin înrudire cu problematica de mai sus, Marcuse le reproșează lui Karen Horney, Harry Stack Sullivan și, din motive lesne de înțeles, în primul rând lui Erich Fromm, falsificarea premiselor doctrinei freudiste (de unde și un sens peiorativ pentru denumirea echivalentă de "revizionism neofreudian"), încurajarea "dezvoltării individualității" printr-o adaptare frustrantă și mutilatoare, conformistă, la cadrul social și politic existent (contrar teoriei critice a societății), în locul clasicei exigențe de întărire a eului în raporturile sale cu sinele și cu supraeul
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
și Tuoder Kranga. Autorul comentînd originea acestui nume, de astă dată mai limpede și mai apropiat celui presupus a fi la origine, Cranga, dacă nu chiar Creanga sau Creangă, observă: "Creangă putea, ca nume, să fie un toponimic, să fie denumirea unui loc, a unui cîmp, a unei păduri. În lipsa oricărei dovezi, în discuție rămîne substantivul "creangă", ceea ce înseamnă după dicționarul lingvistic "Ramură a unui copac", dar mai înseamnă și "Ramură a unei familii de oameni"." Autorul adaugă că numele celor
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
sau cu epitetele insultătoare Paranoicul, Pelticul, Piticul, Cizmarul. Formulele retorice vehiculate în decembrie 1989 au produs desemnări efemere - Dictatorul, Tiranul - precum și stabila substantivizare ironică a adjectivului celui mai frecvent, Odiosul, redusă în glumă, prin anii 1992-1993, la hipocoristicul Odi (Ody). Denumiri parodice, preluînd discursul adulator din timpul vieții, au fost Cîrmaciul, Dibaciul, Genialul; li se pot adăuga cele venite pe filieră străină, prin traducere: Danubiul gîndirii, Geniul Carpaților - formule care nu au circulat cu adevărat în cultul personalității de la noi, dar
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
didactice. O formă de abreviere a exprimării o reprezintă și folosirea, generalizatoare, a unui termen mai cuprinzător în locul celor care desemnează, în mod mai restrîns și specializat, domenii de cunoștințe subordonate celui dintîi. Limba română (sau româna), de pildă, ca denumire generică de disciplină didactică, este utilizată fără discriminare, atît de elevi cît și de cadrele didactice (inclusiv în cataloage și în inventarul de probe la diverse examene și concursuri), acoperind în egală măsură cunoștințele de literatură și de limbă (română
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
a avut ca element de bază al programului său electoral, ca promisiune fermă și ca preocupare majoră, demolarea lucrărilor amplasate în oraș în cadrul Simpozionului de sculptură în metal ,,Ion Vlad". (Pentru edificare, a se vedea Programul electoral ,,CĂLARAȘI - CASA NOASTRĂ" - denumire copiată transparent și sfidătoar după ,,CASA NOASTRĂ - RUSIA", al Filialei PDSR Călărași în care, la punctul 12, scrie negru pe alb, chiar dacă nițel eufemistic,: ,, Formarea unei Alei a statuilor din Metal Sudat în Parcul Dumbrava prin transferarea actualelor amplasamente din
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
de a contura un vast domeniu, din punct de vedere morfologic, și de a realiza un instrument, din punct de vedere metodologic, prin care să poată cuprinde și cerceta tot ceea ce fusese inclus la începutul secolului al XIX-lea sub denumirea generală de filologie, adică științele limbii, istoria și critica literară, folclorul, istoria culturală chiar, și se risipise ulterior între domenii din ce în ce mai specializate și mai greu de utilizat laolaltă. Intuiția acestui instrument și a acestui domeniu, cărora le spunem astăzi antropologie
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
dă pentru substantivul "căruță". Țărăniștii n-au fost în stare să se târguiască deștept și acum sunt gata să moară cu gâtul pe dicționar. E vorba despre un concept al lor și își închipuie că dacă arestează dicționarul, devin proprietarii denumirii".
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
doi termeni produce o anume incertitudine, reflectată și în tratarea lor lexicografică (ca sinonime parțiale sau ca entități total diferite). În Dicționarul de sinonime (DSR, 1982) de Luiza și Mircea Seche, strigoi este "tradus", în sensul său restrîns, prin numeroase denumiri, majoritatea populare - stafie, moroi, pricolici, vîrcolac, șișcoi; într-un sens mai larg, listei i se adaugă și alți termeni, care nu fac decît să aproximeze natura fantastică a apariției: arătare, duh, fantasmă, năzărire, vedenie etc. Informațiile etnografice dovedesc însă că
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
și a mărturiilor despre credințele "mortului-viu" în Europa Centrală și de Est, atestate mai ales la sîrbi și la români. Legende mai vechi sau mai noi despre vampiri și despre strigoi ar instaura, din perspectiva folcloristică, o sinonimie perfectă între denumiri. Termenul vampir a fost însă încărcat ulterior de alte conotații culturale, datorită tratării ficționale ale motivului, în primul rînd în varianta Dracula; vampirul modern e de aceea o imagine clișeizată care se suprapune doar parțial strigoiului tradițional. Cuvîntul vampir a
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
sintagmelor ar fi permis ca determinantul ultimei să gliseze spre prima, chiar dacă, din motive etimologice, nu-și avea locul acolo. Există cel puțin încă o evoluție semantico-lexicală foarte asemănătoare: cea ilustrată de perechea sinonimică bojoci - plămîni, alcătuită tot dintr-o denumire populară și dintr-una standard a unor organe interne. în acest caz, etimologia e mai puțin clară: pentru plămîn s-au propus surse din latină sau din greacă, iar originea lui bojoc (sau bojog) e incertă. Bojoc are o răspîndire
"Din toți rărunchii"; "din toți bojocii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16931_a_18256]
-
sucevean ca obîrșie, s-a impus, în ultimele două decenii ale veacului al XIX-lea, ca un folclorist și etnograf cu o putere de muncă impresionantă. După culegeri de folclor, se relevă, în 1884, prin monografia Ornitologia, propunînd sau găsind denumiri românești pentru păsăret, lucrare care și azi, prin noutatea ei, e stimată și citată. Repede, din 1890 începe publicarea trilogiei monografice (reeditată în 1990, prin grija devotată a d-lui Iordan Datcu), Nunta la români (apoi, reîntorcîndu-se, în 1892, Nașterea
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
îi comunicau scriptic ceea ce le cerea), monografiile sale sînt cu atît mai prețioase și, de fapt, de neînlocuit. Dl Iordan Datcu, bun specialist, care a publicat, în 1979, un neprețuit Dicționar al folcloriștilor, relativ recent reeditat (după remanieri utile, sub denumirea Dicționarul etnologilor), s-a ocupat cu grijă devotată de opera lui Simeon Florea Marian. După ce i-a reeditat, cum spuneam, Sărbătorile la români, s-a dăruit ostenelii de a scoate la lumină și trilogia monografică despre cele trei acte fundamentale
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
Z. Ornea Acel care va fi arhicunoscut în Muntenia, în al treilea pătrar al secolului al XIX-lea, sub denumirea "vestitul în Țara Românească", acel înțelept ce-și zicea Cilibi Moise, se născuse în 1812, la Focșani, sub numele de Froim Moise. Cum-necum, a ajuns la București, unde practica un ciudat comerț cu de toate mărunțișurile. Se pare că o
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
grup a cititorilor fideli. Exemplele de mai jos provin în mare parte din "Evenimentul zilei" (14 iunie, versiunea pe Internet), dar și din alte pagini sportive recente. Glosarul adus la zi al clișeelor fotbalistice ar trebui să cuprindă mai întîi denumirile metonimice pentru reprezentanții diverselor echipe naționale: desigur, "tricolorii" - "lista cu pricina a ajuns în mîinile fotbalistilor "tricolori""; "primul rezultat de egalitate obținut de "tricolori"" - care luptă cu ""panzerele" germane", cu "reprezentativa "panzerelor""; mai apar "ibericii" și "lusitanii", iar Anglia e
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
luptă cu ""panzerele" germane", cu "reprezentativa "panzerelor""; mai apar "ibericii" și "lusitanii", iar Anglia e mai ales Albionul: "gazetarii din Albion", "fani ai Albionului" (într-un alt context, jucătorii unei echipe engleze erau însă numiți și "protestanții"!). Clișeizate sînt și denumirile pentru diversele echipe locale - formate de la sursele instituționale de finanțare ale cluburilor ("bancari", "feroviari", "militari", "țapinari"), de la culorile purtate ("alb-roșii", "echipa alb-vișinie"), de la numele cartierului în care își au stadionul și publicul cel mai fidel ("giuleșteni"), de la clișeul de desemnare
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
ineficienței politice și economice din timpul comunismului. Inventivitatea colocvială a produs în acea perioadă titulaturi fictive de instituții tipice - "Fabrica de împachetat fum", "Cooperativa Munca în zadar" (""Opera de trei parale" sau cooperativa "munca în zadar"" - RL 2030, 1996, 2), denumiri de ocupații inutile - "ajutor de băgător de seamă" - și chiar proverbe și lozinci care pastișau îndemnurile oficiale la muncă ("Noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc"; "Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese"; Cine-i harnic
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
Valerian Sava "Script"-ul care finalizează lucrul asupra textului are forme și funcții variabile în realizarea unui film, cu atît mai relativizate în cinematografiile profesioniste, cu cît intervine frecvent jocul denumirilor preliminare, alternative sau compartimentele: story, screenplay, based on, adapted by, dialogues additional dialogues. Pretutindeni unde a fost depășită faza artizanală și autarhică, fiecare școală de film și-a creat sau a adaptat, pre limba ei, cuvintele și sintagmele știute de
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
pansea există una dintre acele legături etimologice mai puțin prezente în conștiința comună a vorbitorilor. Dicționarele franceze, care înregistrează în genere separat omonimele produse de evoluții semantice divergente, au intrări separate pentru numele abstract pensée "gîndire; gînd; cugetare"și pentru denumirea, identică formal, a florii; legătura etimologică dintre ele, dată ca foarte probabilă, este comparată cu aceea care a produs termenul botanic nu-mă-uita. În română, adaptarea fonetică a vocalei finale accentuate din cuvîntul-sursă ar urma două tipare curente - care pot fi
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
explicativ (DEX), pansea ar fi pătruns în română printr-un intermediar neogrecesc, care ar explica relativa vechime și răspîndire a numelui florii. Solida fixare în limbă e dovedită de altfel și de existența unui derivat diminutival, care a devenit o denumire alternativă: panseluță. Oricum, diversificarea formală și încadrarea morfologică în genuri diferite au accentuat în română ceea ce în limba de origine (ca sursă directă sau mai îndepărtată) era doar o diferență de sens. Panseu aparține unui registru familiar care i-a
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
semantica lor e totuși cea a unor calificative, atribuind trăsături descriptive care nu s-ar fi potrivit cu neologismul în cauză, mai ales cu sensul său de "agent". Sufixul -iot s-a dovedit mai acceptabil din punct de vedere semantic (formînd denumiri de persoane), conotativ (prin valoarea ușor negativă, peiorativă), ba chiar și formal (pentru că se alipește la nume în -ia/-ie/-i). în incertitudinea adaptării, se pare că au existat totuși unele oscilații: așa se face că în Dicționarul limbii române
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
unul dintre ele să circule mai intens, pentru ca procesul analogic să intre în funcțiune. Deși nu se poate spune că ar fi devenit brusc foarte popular, sufixul -iot nu mai poate fi considerat, acum, nici neproductiv. Sufixul apare în cîteva denumiri neutre, de la nume (balcanice) de țară sau de oraș: cipriot ("un cineast de origine cipriotă a cucerit sufragiile criticilor" - "România liberă" = RL, 2030, 1996, 2) și sofiot ("au aflat din gura președintelui sofiot" - "Evenimentul zilei" = EZ 2316, 2000, 11). Cipriot
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
engleza americană, dar atestat în franceză din 1840) să fi venit la noi - și, sau mai ales - prin franceză: ca termen legat de jocul de cărți, în primul rînd de pocher. Dar jocul însuși e internațional, și de altfel tratarea denumirii sale în dicționarele noastre e, în ciuda principiului etimologiei multiple, derutantă. în DLRM, pentru pocher e indicată ca sursă franceza (cu precizarea că acolo vine din engl. poker), ceea ce nu se explică accentuarea cuvîntului românesc; în DEX 1975 și 1996, sursa
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
când se termină cu bine. Cutez a spune, ca în orice telenovelă. Recunosc eu însumi că, parcurgând rândurile tipărite pe o hârtie străveche a cărei compoziție o deține tehnica începutului de secol XIX, cu niște caractere deosebit de fine, a căror denumire nu o cunosc; ...recunosc, repet, că și subsemnatul, curios să afle mai repede soarta Interdicției, a sărit nerăbdător, cu bună știință, destule paragrafe teoretice, zicându-și, cu nerușinare, și cu impertinența secolului: Maestre, ajunge, la subiect!
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
clasice și populare, a modernismului "înalt" (elitar) și a celui "democratic", uneori prin adaptarea și ambalarea unor creații valoroase în "produse de consum". Astfel sfîrșitul secolului XX ar învedera o ruptură de conglomeratul de fenomene pe care le desemnăm prin denumirea de modernism. Convergența doctrinelor științifice și estetice ar reprezenta o mișcare menită a umple golul decretat de Kant între sferele "facultăților", cercetările de ordin psihologic relevînd cadrul rațional al percepției, reducînd ori suprimînd factorii subconștienți și atavismele. Ceea ce constituie, evident
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
e convins că există o "ostilitate implacabilă și o teamă față de artă și literatură" în toate criticile aduse formalismului estetic de-a lungul unui secol care a fost pe rînd, în multe țări, democrat, dictatorial și din nou democrat. Chiar denumirea de formalism estetic preferată de dl. Nemoianu și de exegeza americană indică deriziunea în care tot ce se leagă de frumosul din artă, de ordine, armonie sau seninătate, e privit prin opoziție cu un presupus fond serios și utilitar pe
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]