1,973 matches
-
camerei sale. Când m-a văzut, și-a acoperit ochii. Am făcut un pas spre el. A început atunci să-mi povestească, pe tonul cel mai liniștit, că el era un negustor cu frică de Dumnezeu, că fusese internat în urma denunțului unui concurent pizmaș și că familia sa nu izbutea să-l scoată de acolo, atât era de puternic și de bine văzut la palat adversarul lui. Povestea lui nu putea decât să mă înduioșeze. Am înaintat și mai mult spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ani în urmă. Oamenii nu mai cutează să-și dea la iveală dinarii, de teamă că vor fi acuzați că ascund niscaiva averi și că ar putea fi jecmăniți. Săptămâna trecută, o cântăreață a fost arestată pe baza unui simplu denunț. Sultanul în persoană a supus-o la chinuri, în vreme ce gărzile îi strângeau picioarele în fiare. I s-au sustras în felul ăsta o sută cincizeci de monezi de aur. Se corectă: Rețineți că înțeleg foarte bine pentru ce suveranul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nu erau prea diferite. Faptul că-l primisem cândva, într-o seară, pe sultanul mameluk sub acoperișul meu mă făcea și mai sensibil la vitejia lui. Și apoi, mai era și Bayazid. Mai devreme sau mai târziu, o bănuială, un denunț, o flecăreală l-ar putea da pe mâna otomanilor, împreună cu întreaga sa familie. Pentru siguranța copilului proscris, pentru siguranța noastră, trebuia ca Tumanbay să câștige victoria. Când, în cursul zilei de duminică, mi-am dat seama că el pierduse definitiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
îl menționa pe listă mai în coadă. La vremea potrivită, în școală Costică s-a dat drept „clasa muncitoare”. Deveni astfel secretar O.B., așa că, în fața sa, nici chiar directoarea nu îndrăznea să sufle. În calitate de secretar, își trimitea lui însuși denunțuri anonime care, invariabil, începeau cu propoziția: „Partid, privește la cetățeanul...” Depunîndu-le în biroul organizației comunale, căpătase bun renume. Prin el, celula de partid a școlii deveni una din cele menționate des în dările de seamă ale ședințelor comunale de partid
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
l știam. Fără să pară atins de lingușire și fără a renunța la expresia sa autoritară, șeful se interesă de reparațiile școlii (neterminate). Privind prin cataloage, o întrebă pe directoare cum stă cu școlarizarea. Evident vizita o făcea în urma unui denunț căci, descoperind o neregulă în catalog, izbi cu latul palmei în copertă. Toate filele documentului zburară pe jos. Singură între patru bărbați, dar fără ca expresia plină de rîvnă să-i dispară, directoarea se ghemui să le culeagă. Curajul mi se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
patru bărbați, dar fără ca expresia plină de rîvnă să-i dispară, directoarea se ghemui să le culeagă. Curajul mi se spulberă. Sclipea iar steaua lui Costică, unicul băgat cu bunăvoință în seamă de mărimi și care, cu siguranță, era autorul denunțului ce provoca acest control. Imaginea eroică în care de trei săptămîni mă complăceam se estompă. Cumințenia îmi arăta că trebuie să tac. Talgerul principiilor atîrna ușor, pe cînd cel plin de interese era cît un bolovan. Am înțeles mai bine
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
că, cu prilejul concursului de alergare ai cărui câștigători fuseseră răsplătiți cu permisii, caporalul trișase, se suise În singurul tramvai care străbătea orășelul de provincie, se clasase al treilea, ca nu cumva să bată la ochi, și căpătase nemeritata permisie. Denunțul, Însă, fusese făcut prea târziu, când nea Mitu plecase deja să-și pândească nevasta lăsată În grija părinților ei și a cărei nesmintită credință voise s-o verifice. Când s-a Întors În cazarmă, degeaba a Încercat comandantul să afle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
locul, fuseseră depozitate Într-o magazie, În așteptarea unor vremuri mai bune. Ghinionul a făcut ca acele groase și prețioase baloturi să fie atacate de o colonie nemaivăzută de șobolani care distruseseră totul. Scârboasele rozătoare nu picaseră din senin: În urma denunțurilor unui cumnat cu care nu se Înțelegea În privința Împărțirii averii rămase de pe urma socrilor, vecinul care stătea gard În gard cu magazia Marioarei fusese călcat de milițieni. Se găsiseră la el zeci de saci cu soia și floarea-soarelui ascunși după niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vremuri, fosta aristocrată și marea bogătașă și fosta soție a fostului mare avocat de drept internațional pe care, neputând rezista interogatoriilor, l-a denunțat, în hohote spasmodice de plâns, semnând aberațiilede care era acuzat, și despre care continuă să scrie denunțuri tot mai țicnite, deși nefericitul a murit de mult în închisoare. Iat-o și pe astălaltă: ochi somnoroși, imenși, cozi grele, negre, rochie de călugăriță. Florăreasă, dansatoare, filatoare, ce-o fi țigăncușa asta magnifică... Nicidecum, e ingineră! Șefă de promoție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
dizidente, a babi-lor, care propovăduiau abolirea poligamiei, egalitatea absolută Între bărbați și femei și instituirea unui regim democratic. Condusă de șah și de cler, represiunea fusese sângeroasă, și, În afara zecilor de mii de babi, numeroși nevinovați fuseseră masacrați la simplul denunț al unui vecin. De atunci, rămasă singură cu două fiice de vârstă crudă, binefăcătoarea mea nu aștepta decât ceasul răzbunării. Cele trei femei se declarau onorate de faptul că eroicul răzbunător a ajuns În umila lor grădină. Când ești perceput
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și zgomotul Înalt, strident, pe care-l făcea barca spintecînd apa, simți În inimă un cîntec ciudat și adînc. Așa se simțea mereu cînd se-ntorcea acasă. „Sper să-mi repare brațul“, se gîndi. „Am mare nevoie de brațu’ Ăsta.“ Denunțul Mai demult, În Madrid, Chicote era un fel de The Stork, fărĂ muzică și debutante, sau semăna cu ce ar fi barul masculin Waldorf dacă ar primi și fete Înăuntru. Înțelegi, le lăsau să intre, dar era un loc pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
au recunoscut? — Ba cred că da. Da’ n-a zis nici unu’ nimic. E client vechi. — Și eu sînt un client vechi. — PĂi, poate că a trecut și el de partea noastră. — Nu, n-a trecut. — N-am făcut nici un denunț În viața mea. — Asta-i problema ta. Poate că-l denunță alt chelner. — Nu. Numai chelnerii bătrîni Îl cunosc și Ăia nu fac denunțuri. Mai adu-ne două ginuri și niște bitter, i-am spus. Mai e apă tonică În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
că a trecut și el de partea noastră. — Nu, n-a trecut. — N-am făcut nici un denunț În viața mea. — Asta-i problema ta. Poate că-l denunță alt chelner. — Nu. Numai chelnerii bătrîni Îl cunosc și Ăia nu fac denunțuri. Mai adu-ne două ginuri și niște bitter, i-am spus. Mai e apă tonică În sticlă. — Despre ce vorbit? Întrebă John. Eu Înțeleg puțin doar. E aici un bărbat pe care-l cunoaștem amîndoi de mai demult. Înainte era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
din Spur, ce mai Înălțaseră puțin mormanele de reviste care se strînseseră Într-unul din birourile de la ambasadă. — Te-nțeleg, i-am spus chelnerului. Serios. — Era un client vechi și bun. Pe lîngă asta, n-am mai făcut niciodată un denunț pîn-acum. Nu din plăcere l-am denunțat. — Iar eu n-ar fi trebuit să fiu agresiv sau cinic În ce ți-am zis. Spune-i că eu l-am denunțat. Deja mă urăște din cauza opțiunilor politice diferite. I-ar pica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
humanae dignitatis opprobrium, În fine, se dedau la Împreunări reciproce, unul cu altul, spune textul. Orgie. Apoi le era arătat capul unui idol bărbos, iar ei trebuiau să i se Închine. Acum, ce răspund acuzații când sunt puși În fața acestor denunțuri? Geoffroy de Charney, cel care mai apoi va muri pe rug Împreună cu Molay, zice că da, i s-a Întâmplat, l-a renegat pe Hristos, dar din gură, nu din inimă, și nu-și amintește dacă a scuipat pe crucifix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
vrut să renunțe ! Papa a trebuit să accepte și, de altfel, a și fost, foarte repede, luat ostatic de germani. Cine știe cine l-o fi denunțat că era prieten cu Jorj Athanasiu, ministrul liberal ! Când era foarte pornită, Muti spunea că denunțul trebuie să fi fost opera domnului Ialomițeanu. Pentru că Papa nu făcuse cu adevărat politică ! în schimb alții, care se bătuseră cu pumnul în piept, vrem Ardealul, vrem Ardealul, și scriseseră articole insultătoare la adresa nemților în gazete, acum declarau că dintotdeauna
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
stradă ! Vezi că așa ceva se petrece în toate timpurile ! Papa, care, din cauza bolii, din cauza firii, nu se manifestase aproape nici într-un fel... — Pe el a căzut măgăreața ! — Din acest motiv îți spun că eu cred că a fost un denunț. însă cine să i-l fi făcut... — Lumea rea, cine ? Ca ăia de l-a pârât pe Spală-Varză, cum ar veni, fratele lu tăticu. A venit nemții, ș-uite-așa s-a dus, întins, tocma unde-avea el un șopron. A dat la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe care a mers să le răstoarne în mijlocul camerei. Uite, a spus la sfârșit, arătând cu vârful cizmei mormanul de hârtii de toate calitățile, umplute de cele mai diverse scrisuri. Uite, i-a spus lui Papa, toate hârtiile acestea sunt denunțuri ! Cum să nu vă fi luat ostatici, cu atâtea denunțuri primite, tot de la dumneavoastră, tot de la români ? Și, de fapt, pe cele mai multe dintre ele nici nu le-am luat în seamă ! Asta i-a spus ofițerul german lui Papa. Papa
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a spus la sfârșit, arătând cu vârful cizmei mormanul de hârtii de toate calitățile, umplute de cele mai diverse scrisuri. Uite, i-a spus lui Papa, toate hârtiile acestea sunt denunțuri ! Cum să nu vă fi luat ostatici, cu atâtea denunțuri primite, tot de la dumneavoastră, tot de la români ? Și, de fapt, pe cele mai multe dintre ele nici nu le-am luat în seamă ! Asta i-a spus ofițerul german lui Papa. Papa nu a mai trăit destul ca să vadă că domnul Ialomițeanu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
scutece ale soarelui care urma să se nască. Totul părea împrospătat și voios, se auzeau păsări, iar Ghazal se-ntrebă, cu fruntea în pumni: „Doamne, cum mă lași să mor astăzi?“. Așa cum se așteptase, nu fusese vreo judecată, ci doar denunțul presupușilor martori și un interogatoriu formal, cu un judecător al districtului Teheran și un veghetor al moralității. După execuția Shahlei Jahed, aștepta să fie împușcată, de aceea, când, cu noaptea în cap, o înghesuiră într-o dubă, îi mai licări
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
sufere, această tulburare fiind considerată mai mult o boală a caracterului decât a psihicului. Acești indivizi, instabili și excesivi de iritabili, comit fapte antisociale în deplin discernământ, cu luciditate și interes, orientându-se cu precădere spre furt, escrocherii, înșelăciune, agresiuni, denunțuri calomniale etc. O categorie aparte a psihopaților o reprezintă perverșii sexuali, care pot varia în diferite forme și grade: de la exhibiționism și fetișism, până la acte sadice, crime și mutilarea cadavrului, necrofilie etc. * Alcoolismul reprezintă o caracteristică frecventă a societății actuale
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
manechinul era, cel puțin, o bună ocazie ca să mă împac cu Moașa. L-am încropit la loc cum am putut și m-am dus s-o anunț. Ea m-a ascultat cu atenție, dar am simțit din privirea ei că denunțul meu nu-mi mai era de mare folos. "Bine, domnule sculptor, mi-a zis politicoasă. Îți mulțumesc că m-ai anunțat". Și m-a lăsat să înțeleg că avea treabă. Nici un semn care să-mi îngăduie să sper în revenirea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
sine pedepse cum ar fi exilul, munca silnică și pierderea drepturilor civile. Bineînțeles că, în spatele ușilor închise și între adulți care consimt, interzicerea acestui act este greu de indeplinit. Acuzarea cu succes în asemenea cazuri este posibilă doar în urma unor denunțuri. L-ați amenințat cu așa ceva. ă și unde este el acum? A confirmat asta? Dacă a făcut-o, este un mincinos. ă Încă nu am dat de Rataziaiev. ă Acest fapt este pentru dumneavoastră deopotrivă convenabil și neconvenabil. Convenabil, fiincă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
manechinul era, cel puțin, o bună ocazie ca să mă împac cu Moașa. L-am încropit la loc cum am putut și m-am dus s-o anunț. Ea m-a ascultat cu atenție, dar am simțit din privirea ei că denunțul meu nu-mi mai era de mare folos. „Bine, domnule sculptor, mi-a zis politicoasă. Îți mulțumesc că m-ai anunțat”. Și m-a lăsat să înțeleg că avea treabă. Nici un semn care să-mi îngăduie să sper în revenirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
și Const. Emilian (...) au prezentat raportul „Dadaismul în literatură și psihiatrie” sau, cum au scris ziarele, „Psihoza literară modernă”. Textul a apărut apoi în Buletinul medico-terapeutic, o revistă pseudomedicală editată de farmacistul Iteanu (...) Autorii lui se lăudau că prin asemenea „denunțuri” împiedică „procesul de dizolvare a societății contimporane” și dau „directive de viață spirituală, normală și sănătoasă”. Liderul avangardist își nuanțează totuși, retrospectiv, vehemența: „În aprilie al acelui an, (Emilian) tipărise o carte intitulată Anarhismul poetic despre care, la rubrica «Represalii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]