6,292 matches
-
sec. X). Un altul, Sabataï ben Abraham Donnolo din Otrant Salerno (sec. X) a studiat medicina 40 de ani a scris Cartea drogurilor și o farmacologie antidotică, botanică. Ghidul său va fi tradus în Padova — Italia în 1487. Principiile sale deontologice sunt judicioase și motivează și psihologic necesitatea onorariului. El a avut iluștri elevi. Renumiți și nu puțini medici iudei au funcționat în Cairo. Conștientizând trecutul lor medical fragil, și poziția lor stingheră între islamici și creștini, de intermediari, medicii evrei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
draci! Profesorul (entuziasmat): Cu draci. Zic zău lui Dumnezău!...Merji la loc! Bravo prostovane! (Către inspector, care e transportat): Că-z doară iaște un școler eminike!10 O altă categorie de schițe satirizează instituția gazetăriei. Goana după senzațional înlocuiește orice principiu deontologic, iar informațiile sunt distorsionate, umflate, înflorite în funcție de necesități tipografice sau de cerințe ideologice, adevărul fiind determinat prin calcul de către cei avizați, familiarizați cu manevrele gazetărești: Dar iată sosește un băiat cu gazetele. Lumea i le smulge. Iau și eu două
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
denumirii unei persoane juridice de interes public, înființată prin lege. Articolul 2 Atribuțiile Ordinului (1) Ordinul are următoarele atribuții: a) protejează și promovează calitatea produsului de arhitectură și urbanism; ... b) urmărește exercitarea competentă și calificată a profesiei, cu respectarea codului deontologic al acesteia; ... c) propune reglementări legislative și normative specifice, în vederea promovării lor; ... d) reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative, precum și în organismele profesionale internaționale; ... e) acordă arhitecților, arhitecților de interior și conductorilor arhitecți dreptul
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
în prezența majorității simple a membrilor delegați și adoptă hotărâri cu votul majorității simple a celor prezenți. Articolul 9 Atribuțiile Conferinței naționale (1) Conferința națională are următoarele atribuții: a) adoptă și modifică regulamentul de organizare și funcționare a Ordinului, Codul deontologic al profesiei de arhitect și Regulamentul-cadru privind înființarea, organizarea și funcționarea filialelor teritoriale ale Ordinului Arhitecților din România, denumit în continuare Regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale; ... b) adoptă organizarea aparatului administrativ al Ordinului; ... c) alege și, după caz, revocă președintele Ordinului
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
de semnătură Arhitectul, arhitectul de interior și conductorul arhitect cu drept de semnătură au următoarele obligații: a) să cunoască și să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect; ... b) să se conformeze și să respecte Codul deontologic al profesiei de arhitect și prezentul regulament; ... c) să facă cunoscută clientului obligația de a obține și de a respecta avizele, acordurile și autorizațiile necesare, prevăzute de lege; ... d) să se preocupe de perfecționarea calificării profesionale; ... e) să își asume
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
care se deschide pentru fiecare birou individual, asociere de birouri sau societate civilă profesională. Capitolul X Răspunderea disciplinară Secţiunea 1 Dispoziții generale Articolul 96 Răspunderea disciplinară (1) Membrii Ordinului răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului regulament, ale Codului deontologic al profesiei de arhitect, ale hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum și pentru orice abateri săvârșite în legătură cu profesia ori în afara acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului. (2) Constituie abateri săvârșite
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
face parte membrul și într-un ziar de circulație națională; ... f) păstrarea parafei în alt loc decât sediul profesional, în condițiile în care deținătorul nu o are asupra sa; ... g) practicarea semnăturii de complezență, așa cum este definită de Codul deontologic al profesiei de arhitect; ... h) neînregistrarea proiectelor de arhitectură elaborate, în vederea emiterii autorizației de construire/desființare sau organizare de șantier. ... (2) Pentru abaterile disciplinare pentru care se aplică sancțiunile disciplinare stabilite de art. 39 alin. (2) lit. c) și d
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
ani, dar nu mai mult de două mandate consecutive. Articolul 101 Organizarea și funcționarea comisiilor teritoriale de disciplină (1) Comisia teritorială de disciplină se organizează și își desfășoară activitatea în conformitate cu dispozițiile Legii, ale prezentului regulament și ale Codului deontologic al profesiei de arhitect. (2) Membrii comisiei teritoriale de disciplină se aleg de conferința teritorială dintre arhitecții cu o vechime de minimum 10 ani în profesie. (3) Comisia teritorială de disciplină se întrunește: a) pentru prima dată, în termen de
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
de interior din cadrul comisiei de disciplină. (4) Prezența membrilor completului, precum și respectarea orei de începere a ședinței sunt obligatorii. (5) Din completurile de judecată nu pot face parte arhitecții aflați în situațiile prevăzute de art. 63 din Codul deontologic al profesiei de arhitect, aprobat prin Hotărârea Conferinței naționale extraordinare a Ordinului Arhitecților din România nr. 724/2025, și art. 41 și 42 din Codul de procedură civilă. (6) Președintele completului de judecată poate solicita consultarea unui jurist. Articolul 105 Statutul
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
un arhitect nu pot fi desemnați membri ai completului conductori arhitecți sau arhitecți de interior din cadrul Comisiei naționale de disciplină. (6) Din completurile de judecată nu pot face parte arhitecții aflați în situațiile prevăzute de art. 63 din Codul deontologic, aprobat prin Hotărârea Conferinței naționale extraordinare a Ordinului Arhitecților din România nr. 724/2025 și art. 41 și 42 din Codul de procedură civilă. Articolul 117 Atribuțiile președintelui completului de judecată Președintele de ședință are următoarele atribuții: a) se asigură că
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
Române de Televiziune. O altă categorie de legislatori poate fi constituită din asociații ale jurnaliștilor, care, prin acordul comun, pot reglementa standardele profesionale. În țara noastră, unul dintre organismele autoregulatorii ale jurnaliștilor este Clubul Român de Presă, care, în Codul Deontologic al Ziaristului, a fixat următoarele norme: "ART. 1 Ziaristul are datoria primordială de a relata adevărul, indiferent de consecințele ce le-ar putea avea asupra sa, obligație ce decurge din dreptul constituțional al publicului de a fi corect informat. ART.
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
fotografii sau imagini tv și surse ori calomniază săvârșește abateri profesionale de maxima gravitate. ART. 10 Ziaristul și redacția au datoria de a face corecțiile necesare în cazul în care, din vina lor, vor fi date publicității informații inexacte. (...)" (Codul Deontologic al Ziaristului, Clubul român de Presă, www.pressclub.ro) Astfel de exigențe stabilesc limitele de rol autoasumate ale jurnaliștilor. Deși ele se regăsesc, de multe ori, și în legislație, acestea au o importanță deosebită, pentru că vorbesc despre felul în care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
De aici numeroasele dileme privind etica activității medicale și Întrebarea: ce este etic sau nu din punctul de vedere al umanului sau socialului? Iată de ce de-a lungul timpului s-au emis numeroase reglementări sub formă de coduri etice și deontologice cu scopul de a reglementa relația medic pacient, medic profesie medicală, medic sistem medical și nu În ultimul rând medic societate. Deși aceste reglementări s-au modificat de-a lungul timpului, cu diferențe mici de la țară la țară păstrând În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
morale ale credinței și În cele din urmă În tradiția Îngrijirilor pentru semenii aflați În suferință. Din această realitate avea sa se nască și relația medic-pacient care de la Începuturi avea să Îmbrace un caracter paternalist susținut și de diversele coduri deontologice care s-au succedat de-a lungul timpurilor. O notă particulară În acest context avea să reprezinte relația medic-copil care cunoaște de-a lungul istoriei o evoluție aparte. Considerată la Începuturi ca o patologie nesemnificativă În comparație cu patologia adultului, Însuși copilul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care medicul decide și pacientul execută, avea să se modifice profund. Deși din totdeauna medicina a fost guvernată de principii morale și etice, consfințite chiar de la Începuturi prin angajamente de tipul jurământului lui Hipocrate, Rugăciunea lui Maimonides și numeroase coduri deontologice, evoluția societății și Îndeosebi a științelor medicale din ultimul secol au făcut ca multe din aceste principii să fie reactualizate și adaptate noilor valori. Astfel cele două valori etice fundamentale, viața și libertatea, se transformă În două principii etice care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
apropie de durata medie de viață a populației comunității din care bolnavul face parte. Dezbaterile În cadrul fiecărei teme au avut un caracter interactiv, ceea ce a crescut mult valoarea conferinței. În abordarea principiilor etice s-a avut În vedere unele controverse deontologice existente Încă, atât În percepția publică, dar mai ales În percepția la nivelul factorilor decizionali din domeniul sănătății publice. Între acestea cele mai viu dezbătute au fost: inserția socială a hemofilicului; etica alocării resurselor financiare necesare (chiar dacă prevalența bolii În comparație cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că În complexitatea multiculturală și multireligioasă a zilelor noastre, Într-o societate din ce În ce mai dependentă de tehnică, aplicarea conceptului „ajută, sau cel puțin nu fă rău” sau „principiul nonvătămării” devine din ce În ce mai dificil de aplicat, deși toate acestea nu sunt decât comandamente deontologice care se referă la viață și la calitatea ei. În acest context, de exemplu, nici descoperirile În domeniul geneticii nu justifică suprimarea sau limitarea dreptului la viață, ci din contra, obligă societatea la asigurarea unui standard de viață cât mai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
v] vor conduce la discuții asupra aspectelor etice ale uciderii în budism, hinduism și jainism, la distincția între a ucide și a l]să s] moar], la eutansie și uciderea în r]zboi, la analiza uciderii prin prisma teoriilor consecințialiste, deontologice, utilitariste și a teoriilor etice bazate pe conceptul de virtute, precum și la problema uciderii în societ]țile de mici dimensiuni. În plus, veți g]și trimiteri la subiectul pedepsei capitale și al crimei, care au într]ri separate în index
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etic, de a tr]i. În ciuda îndoielilor legate de considerarea egoismului drept o teorie etic], acesta ofer] un r]spuns provocator la întrebarea practic] fundametal] legat] de felul în care trebuie s] tr]im. Deontologia contemporan] NANCY (ANN) DAVIS Teoriile deontologice ale eticii susțin c] cele mai importante aspecte ale felului în care trebuie s] tr]im sunt guvernate de reguli morale care nu trebuie inc]lcate, chiar dac] inc]lcarea lor ar putea avea consecințe mai bune. Pentru evaluarea un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
facie JONATHAN DANCY O etic] a îndatoririlor prima facie se bazeaz] pe ceea ce înseamn] s] ai o îndatorire. Îndatoririle prima facie pot ceda, în anumite circumstanțe, în fața altor îndatoriri. Ele evit] astfel unele dintre consecințele mai severe ale unei etici deontologice mai rigide, dar se lovesc de alte obiecții. Consecințialismul PHILIP PETTIT Utilitarismul este un exemplu de teorie consecințialist], susținând c] trebuie f]cut ceea ce genereaz] cele mai bune consecințe. În cazul utilitarismului clasic, noțiunea de „cele mai bune consecințe” poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
desfac] leg]tură și opteaz] pentru abandonarea definitiv] a existenței ciclice (samsara). Ușor de spus, greu de f]cut. Într-adev]r, aceast] libertate este plasat] a patra și este scopul cel mai greu de atins în schema celor patru sfârșituri deontologice ale purusharthas, adic] „lucruri c]utate de ființele umane”. Purushartha (scopuri umane). Potrivit credinței hinduse, exist] patru c]ut]ri cu valoare intrinsec] pe parcursul vieții, si anume: artha, interesele materiale; kama, pl]cerea și împlinirea afectiv]; dharma, din nou, obligațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noțiunea de ordine social], moral] și politic], toate aceste elemente fiind menite s] asigure bazele etice ale societ]ții. Deși formarea moral], ca o cale spre eliberare, reprezint] de fapt un ideal consecințialist, etică socio-politic] a budismului are un caracter deontologic, fiind o etic] a drepturilor și a datoriilor, dar și parte integrant] a eticii sociale, în general. În cadrul eticii sociale budiste, familia constituie un element central. În interiorul familiei exist] datorii reciproce care îi leag] pe membrii acesteia. Noțiunea de reciprocitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
convenționale variaz] de la un domeniu la altul și de la o perioad] de timp la alta. Filosofii chinezi ai epocii și-au exprimat punctele de vedere diferite și asupra termenului i (moral]). În sens strict, termenul înseamn] corectitudine; într-o abordare deontologic], sensul este acela de obligație. Eu ins] evit acest sens din urm], întrucat gânditorii chinezi nu și-au împ]rțit modelele orientative în reguli cu caracter de sentinț]. Aceștia nu individualizeaz] obligațiile și datoriile în modul în care o facem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau subiect. La Kant, temeiul respectului moral îl constituie caracterul rațional al subiectului (persoanei) moral (capitolul 14, „Etică lui Kant”). În teoria etic] a lui Confucius, sentimentul meritului cunoaște o slab] manifestare. Acest lucru este valabil și în cazul atitudinilor deontologice obișnuite, cum ar fi condțiile categorice de a spune adev]rul sau de a respecta angajamentele f]cute, de a fi corect sau de a respecta libertatea celorlalți. Confucius s-a opus vehement conducerii pe baza legii. Pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
parte, Deng Xiaoping este reprezentativ pentru renașterea spiritului pragmatic. Toate celelalte teorii despre tao care s-au succedat au purtat amprenta tot mai evident] a influenței vestice, ins] gândirea chinez] nu le-a interpretat prin prisma modelului etic al individualismului deontologic; reformatorii chinezi ar fi putut foarte bine s] introduc] statul de drept (deci guvernarea legii), ins] la fel ca si gânditorii clasici în materie de filosofie politic], au preferat inocularea caracterului în locul sancțiunii. Referințe Toate citatele au fost traduse din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]