774 matches
-
elemente lexicale, sufixe sau prefixe: a cânta, a descânta, a încânta etc. În același mod se poate modifica și clasa morfematică: a cânta, verb; cântăreață, substantiv etc. În cazul termenilor lexicali derivați, structura morfematică a verbului cuprinde Tema (lexicală) + flectivul: descântasem, încânt-am etc. Din perspectiva sistemului gramatical, rădăcina (tema lexicală) asigură verbului stabilitate lexical-semantică, indispensabilă flexiunii. O formă gramaticală poate funcționa ca unul din elementele de opoziție specifice unei categorii gramaticale, numai dacă își păstrează identitatea lexicală cu celălalt (celelalte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
procesul de actualizare a planului semantic al termenilor inerenți comunicării lingvistice depinde de apartenența lui la clasa verbelor predicative. În desfășurarea predicației, verbele predicative actualizează concomitent planul lor semantic, reprezentat de morfemul rădăcină (sau temă lexicală: a cânt-a/a descânt-a, a încânt-a), prin intermediul flectivului (complex de morfeme, purtător al sensurilor gramaticale implicate în predicație: cântase etc.) și planul semantic al termenului subiect, precum și al celorlalți termeni cu care intră în relații sintactice: Priveliștea l-a încântat. Verbele (locuțiunile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reprezintă o întâmplare din viața unui copil și consecințele morale ale acesteia. Poemul începe cu o confesiune marcată de inocență: „Eram mult mai prost pe-atunci...”. Acesta, plecat în pădure, găsește un melc și vrea să se joace cu el, descântându-l pentru a-l scoate din găoace: „Melc, melc Cotobelc Ghem vărgat Și ferecat Lasă noaptea din găoace, Melc nătâng, și fă-te-ncoace” Descântecul are un efect neașteptat, de proporții, cosmice, într-o viziune fabuloasă, a unei furtuni dezlanțuite
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
unui afon ireproșabil! Frânturi de coșmar nasc din putride călduțe, mucigaiuri un acut sentiment al infinitului, drept pentru care spectatorii așteaptă zile mai bune, sentimentali fermecători. "FELIX QUI POTUIT..." Mă fascinează, mă înspăimântă, mă obsedează, mă istovește, mă încântă, mă descântă, mă face să uit că m-am născut, mă face să-mi aduc aminte de câte-au fost și n-au fost, mă subjugă, mă chinuie, mă înaripează, mă îndeamnă la viață, mă răstignește, mă trezește la moarte, fericit și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de aceea oamenii le alungă de lângă casă punând un craniu de cal înfipt într-un par în fața porții. Cei care le văd și vor să rămână teferi, trebuie să se dea de trei ori peste cap și să li se descânte. Oamenii le gratifică pe Drăgaice cu apelative ca: zâne, domnițe, împărătesele văzduhului, fetele codrului, șoimane, mușate, vântoase etc. Tradiția le-a individualizat, dându-le nume ca: Ana, Rudeana, Ruxandra, Tiranda, Todosia, Trandafira ș.a., a stabilit și numărul lor 3, 7
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nu-mi mai fie Ănegru! Blestemul e rostit, s-a împlinit Când la răscruce timpul bate ora O clipă a rămas și s-a oprit Cu ruga mea și-a tuturora. Un înger cu aripa frântă Blestemul la mal se descântă Și vântul adie-n fuioare Șoptește în van: “DE CE OARE”?! ANATEMĂ Te blestem în gândul meu Și-n lacrimile răstignite Pe urma pașilor mereu Să calci în gânduri adormite. Și în amurgul rece să-Ți apar Cuvintele să-Ți strige
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
armonia falsului descântec. Mi-ai presărat o gamă inventată Un gând uitat în amintire Ai răvășit în mine o sonată Șoptită într-o clipă de iubire. Mi-ai născocit în suflet o altfel de durere M-am vindecat cu leacuri descântate Cu-n vis șoptit sau cu tăcereă Zâmbesc cu lacrimi plânse și uitate. AM Am un pui de bine-n palma dreaptă Și-un zbucium nefiresc mă împresoară Și-n suflet curcubeul ce așteaptă Să îmi răsară iară.a câta
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
cheamă «boscoane». Nu poți să-nveți descântece pe unu mai mare ca tine, mă asigură doamna Pașcu. Nu tot omu dioache. Numa cel întors de la țâță. Are ochi răi. Aaa! ce boboci frumoși ai!... Și bobocii mor dacă nu-i descânți. Dai drumu la nouă cărbuni în ulcica cu apă ne-ncepută și zici: «Stâng potca șî diochiu șî strigare pe Maria, pe Vasile...» Cine-i bolnav. Aveam un cățăl mândru și nu mai mânca. Cânele meu îi diochet! Cățălu nu mânca
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nr. 3 din Humulești. Am crezut doar că reminiscențele de manual au format imaginația copilei. O turmă de oi trece pe lângă mine, stârnind colbul de pe podul Ozanei. Apa cuibărește prin ochiuri de prund, acolo unde copilul bălai de altădată își descântă «aurașul» din urechi. Casa memorială e curată și îngrijită. Mai vin doar copii și bătrâni, fiindcă generația «pro» are alte priorități în chipaucă. «Dumneata știi că există oameni în Humulești, care n-au fost niciodată în casa lui Creangă», mă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și țară, dar și pe moșnean-moștean, țăranul liber, căruia în Moldova i s-a zis răzeș. Prin femininul moașă, nu mătușă, moșul asistă la naștere și binecuvântează urmașii. Moașa care moșește nu e tot una cu baba care, în principal, descântă și jelește morții. Activitatea babei este legată, printr-un scenariu magico-religios de vrăji, de alungarea spiritelor rele, de alungarea demonilor și a bolilor, dar și de moarte prin bocet și priveghi, despre care etnologii și folcloriștii spun că ar fi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
odăiei crâșmei pe un cuptor era o babă de la țară. Creangă auzind-o gemând... grozav, o întrebă ce are. Sânt bolnavă de năjit și nu am liniște deloc, mă doare trupul, vai de mine... Taci, mămucă dragă, lasă că te descânt eu și o să vezi cum are să-ți treacă îndată... Creangă repide înșfacă o ulcică, o umple cu apă, pune doi cărbuni aprinși și începe a freca pe bătrâna femeie pe la gât și tâmple, tot bolborosind: <<Sulică, mulică, tot în sus
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
maci înfloriți. Pe la amiază, se opresc să mănânce pe genunchi. Apoi Ghiță îi spune soției: De când, mândro, te-am luat, Adevărul nu mi-ai dat, Nici cântec nu mi-ai cântat. Acum, mândro, voi să-mi cânți, Inimioara să-mi descânți." Ca această cerință, Ana tresare. Ținutul unde se aflau era cel al copilăriei ei, iar când era mică ea fusese logodită cu un tâlhar turc, Arambașa; dar îl refuzase pe acesta, preferându-l pe Ghiță. Or, Arambașa era stăpân peste
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
au văzut pe cei doi bărbați, au luat-o la fugă prin pădure. Tânărul s-a luat după ele, dar n-a reușit să le ajungă. Acestea au dispărut în adâncul pădurii și duse au fost. Unele babe știau să descânte de speriat. Așa era mătușa Ileana lui Cantea din Fundoaia. De multe ori m-a descântat și pe mine cu păr de la un câine care era să mă rupă. Zoița lui Cantea descânta cu lumânări aprinse, dând drumul la stropii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
luat după ele, dar n-a reușit să le ajungă. Acestea au dispărut în adâncul pădurii și duse au fost. Unele babe știau să descânte de speriat. Așa era mătușa Ileana lui Cantea din Fundoaia. De multe ori m-a descântat și pe mine cu păr de la un câine care era să mă rupă. Zoița lui Cantea descânta cu lumânări aprinse, dând drumul la stropii de ceară întrun castron cu apă. învârtea apa apoi cu una din lumânări spunând fel de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
duse au fost. Unele babe știau să descânte de speriat. Așa era mătușa Ileana lui Cantea din Fundoaia. De multe ori m-a descântat și pe mine cu păr de la un câine care era să mă rupă. Zoița lui Cantea descânta cu lumânări aprinse, dând drumul la stropii de ceară întrun castron cu apă. învârtea apa apoi cu una din lumânări spunând fel de fel de lucruri și unele erau adevărate. Știa să spună și o serie de blesteme de care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Cu toate câte le știa mătușa Zoița, într-o noapte hoții i-au furat vaca. Nu mai știu dacă a aflat ceva, dar știu că vreo câteva zile a blestemat puternic pe toate drumurile din sat. Alte babe știau să descânte de deochi. Lucrul acesta se întâmpla când cineva care era rău de ochi se uita pieziș la altcineva și acesta din urmă se simțea din ce în ce mai rău. Mama mea, Olga Apătăchioae spunea că erau răi de ochi oamenii care în copilărie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
timp, acesta era toată viața lui în putere să deoache pe alții. Pentru a evita deochiul, mamele legau la copii ceva de culoare roșie și în caz că se întâmpla să fie deocheați, îi duceau la o vrăjitoare care îndată îi și descânta și le trecea răul. Erau și babe care știau să facă diferite fierturi din plante și să vindece unele boli. Lumea fiind săracă, plantele erau cele mai convenabile leacuri și mulți își alinau durerile cu ele. O parte din cunoștințele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unui bogat tumult sufletesc: „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai Zbuciumat se plânge fluierul de fag. Inima mi-o strânge și-mi pătrunde-n sânge. Acest cântec dureros și drag. Stelele făclii, păsărele mii Jalea își descântă-n fluierul de os... Tainic își frământă cadențarea sfântă Acest cântec trist și luminos.” Moartea căprioarei este o elegie a purității fragile, un poem al pierderilor esențiale. Se cristalizează aici o opoziție între un strat candid, copilăresc al sensibilității și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Ca să-l visezi la masă șezând, Vin bun bând, Pâine albă mâncând, Iar în brațele lui eu șezând; Pe pernă culcat, Să-l aduci prin păduri după sine Și pe drum fără rușine Ca să mă ieie pe mine Rețeta: se descântă de trei ori cu cuțitul în vatra focului, adunând j ăratecul la un loc. Descântec ca să nu mai bea un om bețiv Cum nu bea și nu știe nimica (cutare) (numele celui din mormânt) așa să nu bea, să nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
unul de apă. A crăpat ochiul de apă Și l-a atins pe cel de foc. A șa să crape ochii Care l-au deochiat Pe(cutare). Iar capul celui deochiat Să rămână luminat Curat, de boală scăpat. Rețeta: se descântă în apă cu creangă de mătură și cu cuțitul, punând 9 cărbuni aprinși în apă și numărându- i îndărăt. Cu apa se spală pe trup bolnavul de deochi (mai ales copilul) de trei ori și apoi bea din ea tot
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
individ greoi, dar bine dotat pentru cele mai insolente activități. Credințe și superstiții despre frunte: Oameni cu fruntea lată și înaltă sunt foarte deștepți. De aici și expresia a fi cu șapte palme în frunte. - La deochi, după ce lecuitoarea a descântat, se suflă de trei ori peste fruntea bolnavului, ca să se vindece. - Tot la deochi, baba linge fruntea bolnavului (copilului). - Paza de același periculos deochi se asigură și așa: mama face un benghi pe fruntea copilului cu cenușă, noroi de pe talpă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
gătul copilului. - În unele locuri (Bucovina), fetele înșiră coarnele de rădașcă la mărgele sau le poartă în cozile părului. - În scufița copilului se coase o monedă de aur, iar la leagăn se pun obiecte din metal, precum și tămâie. Cum se descântă Baba Doftoroaia? Aduce apă neîncepută de la izvor ori fântână și o duce într-o ulcică ori pahar. Apoi scoate din sobă, cu vârful unui cuțit, 3,6 sau 9 cărbuni aprinși, îi aruncă apoi, cu mâna, în apa din ulcică
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
câine,deoarece diavolul se ascunde în părul lor și poate ca să trăsnească și pe oamenii din jur. Sf. Paraschiva: La 14 octombrie nu se coase nimic, fiind rău de trăsnet, grindină, boli de ochi. În seara ajunului Sf. Andrei, se descântă sare și se îngroapă în staule de vite, apoi a doua zi , de Sf. Andrei, se scoate sarea și se dă vitelor să lingă, ca să fie ferite de vrăjitoare. Se ung țâțânele ușilor cu usturoi, ca să nu se poată apropia
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ca să-l visezi la masă șezând, Vin bun bând, Pâine albă mâncând, Iar în brațele lui eu șezând; Pe pernă culcat, Să-l aduci prin păduri după sine Și pe drum fără rușine Ca să mă ieie pe mine Rețeta: se descântă de trei ori cu cuțitul în vatra focului, adunând j ăratecul la un loc. Descântec ca să nu mai bea un om bețiv Cum nu bea și nu știe nimica (cutare) (numele celui din mormânt) așa să nu bea, să nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
unul de apă. A crăpat ochiul de apă Și l-a atins pe cel de foc. A șa să crape ochii Care l-au deochiat Pe(cutare). Iar capul celui deochiat Să rămână luminat Curat, de boală scăpat. Rețeta: se descântă în apă cu creangă de mătură și cu cuțitul, punând 9 cărbuni aprinși în apă și numărându- i îndărăt. Cu apa se spală pe trup bolnavul de deochi (mai ales copilul) de trei ori și apoi bea din ea tot
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]