24,528 matches
-
au crescut în urma acestui eveniment cultural de răsunet. Spre surprinderea mea, ambasadorul român a răspuns: Da, au crescut. Pakistanezii sunt foarte sensibili la acest mod de a dialoga. România a devenit interesantă pentru diferiți oameni de afaceri pakistanezi și datorită descoperirii pe care au făcut-o, citind cartea, că există similitudini între Mihai Eminescu și Allama Iqbal, poet pentru care ei au un adevărat cult." Emil Ghițulescu nu este la prima lui întreprindere de acest fel. Succese similare a repurtat în
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
perioada de renovare culturală care se produce în Europa secolelor al XV-lea și al XVI-lea, în domeniile literare, artistice și științifice, pe de-o parte, și în sferele economiei și acțiunilor sociale, pe de altă parte, odată cu marile descoperiri... Așadar, Shakespeare s-a mutat pe Tamisa, la Londra, printre altele frecventînd lumea teatrului, funcționînd ca sufler (coincidență emoționantă cu Eminescu), ocupîndu-se aici și de adaptarea unor piese, interpretînd diferite roluri, scriind sonete... Cît despre Hamlet este știut că s-
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
lui Quignard stă de altfel în modul în care umanizează și relativizează un discurs în sine foarte pretențios. Pascal Quignard, Sexul și spaima, trad. Nicolae Iliescu, col. "Sinteze", Editura Univers, București, 2000, 189 pag. Filosofia la ora digestiilor inspirate Dacă descoperirea inconștientului a consacrat, printre altele, teza impurificării spiritului prin recunoașterea unei relații speciale cu zonele întunecate, pulsionale ale sufletului, Michel Onfray va merge chiar mai departe o dată cu Pântecele filozofilor, redefinind întreaga problemă în termeni alimentari. El se integrează astfel unei
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
această "inimă" lipsită de "spirit" e vizibilă. Nici creștinismul, care, uneori, pune problematica de cunoaștere pe primul plan, de exemplu de către Sfîntul Augustin, nu i-ar putea îmbunătăți calitatea: "Și apoi - tocmai pe linia lui idealist-augustiniană -, creștinismul a dus la descoperirea spiritului, la accentuarea unei lumi a subiectului față de obiectivismul antic; în timp ce aici spiritul lipsește". Relația românească cu lumea, continuă Noica, nu e bizuită pe bunătatea rațională, ci pe milă. Această milă e doar "faptă a exilatului", adică o stare umorală
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
ales etnice, a cărei natură hibridă e resimțită intens de sașii ardeleni (germani puri pentru comunitatea lor, însă români pentru cuplul venit din Reich), și cea a relațiilor dintre grupurile etnice, maghiari, evrei, nemți, români, armeni, un proces permanent de descoperire a unui Celălalt a cărui lipsă va deveni dureroasă mai tîrziu. Eginald Schlattner, Cocoșul decapitat, trad. Nora Iuga, prefață de Rodica Binder, București, Humanitas, 2001, 472 pag., f.p. Despre o identitate pierdută Autorul e polonez, cartea e una central-europeană. Obsesia
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
a lipsit, din moment ce ne-au lipsit și astfel de cercetări. Cartea scrisă de Dolores Toma e un studiu de început de drum. Căzute în desuetudine în țările vestice, după momente de inflație, analizele de acest fel promit pentru cultura română descoperiri extrem de interesante; dar sîntem, cred, departe de orice inflație în domeniu, atît timp cît, mai întîi, e nevoie de recuperarea și reconstiturea datelor ce compun materia primă a cărților de acest fel. Și dacă recentul studiu al lui Andrei Oișteanu
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
sau absența mereu incriminatelor (,,nenorocitelor") croșete (care ,,sluțesc textele"). Cronica edițiilor pe care a scris-o Z. Ornea atîta vreme nu este însă o ,,cronică" propriu-zisă, ci un articol de istorie literară; în cîteva asemenea ,,cronici", Z. Ornea face spectaculoase descoperiri de arhivă (autobiografia lui Maiorescu, de pildă), comentează fapte aparținînd unor domenii de mare interes cultural, face să răzbată chiar și nostalgii (,,Apuse vremi de început, cînd un tînăr - ce-i drept, extraordinar dotat - putea deveni profesor universitar la 22
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
asimilate din Chaplin, dar în care, totodată, se reperează motive și teme ce au inspirat, printre alții, pe un Fellini sau pe un Spielberg (finalul din E.T. este calchiat, în mod evident, după finalul filmului lui De Sica). Bucuria (re)descoperirii acestei capodopere a filmului universal s-a completat în chip fericit cu plăcerea de a admira - grație Expoziției omagiale prilejuite de sărbătorirea a 100 de ani de la nașterea marelui cineast italian, - a multiplelor fațete ale talentului regizorului și actorului care
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
o pagină de calculator, link-urile necesare. Lumea contemporană este prezentă, nu doar prin citările de evenimente verificabile istoric (Holocaust, războiul din Vietnam, catastrofa nucleară de la Cernobîl) ci și prin ,,eroii" săi, amenințările ce o pîndesc sau cele mai recente descoperiri științifice. Astfel Sean propune un joc în care fiecare invitat este rugat să numească un element indezirabil al lumii reale, instaurînd un fel de ,,embargo" sui-generis. Unii participanți iau jocul în serios și aleg: Sean - internet, Katie - clonă, clonaj, Leonid
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
celei mai cinstite decât Heruvimii, se cere, Înainte de toată curăția, sfințenie. Pentru a vorbi despre cea care Însumează toată taina teologiei, este necesară o minte de teolog. Deci, singurii În măsură să ne Învețe despre Născătoarea de Dumnezeu, prin toate descoperirile minunilor celei mai mărite fără de asemănare decât Serafimii, sunt sfinții, care, prin curăția lor, au dobândit „mintea lui Hristos” (I Corinteni 2, 16). Acest lucru le cuprinde pe toate<footnote Teoclit Dionisiatul, Maica Domnului În teologia și imnografia Sfinților Părinți
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Noul Teolog, op. cit., p. 146 footnote>. Știm că Sfântul Grigorie Palama, teolog filocalic, mărturisește că de mic copil a avut Întotdeauna pe Maica Domnului ca apărătoare, căreia i-a Împletit cuvinte de laudă care sunt adevărate capodopere teologice, după nenumărate descoperiri ale ei În lumina dumnezeiască. Mai târziu, la Sfântul Munte, ca ascet, rugându-se Maicii Domnului În neîncetatele lui rugăciuni, În repetate rânduri a văzut-o În vedenie și, prin mijlocirea ei, a primit darul teologiei<footnote Teoclit Dionisiatul, op. cit
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
e o metaforă. Sau istoria e un fapt, o stare a minții. Sau istoria e istorie. Sau omul n-are nimic din toate astea. Sau istoria se reduce la un singur suspin. Sau istoria poate fi descifrată după cum dorim - mare descoperire". Și această serie de variațiuni tautologice și absolut banale pe aceeași temă ar putea fi o mise-en-abyme, între atîtea altele, ale textului. În rest, "cu cît mergi mai mult spre munte, cu atît te îndepărtezi mai mult de el". În
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
Jonathan trîntește ușa, își face valiza și pleacă de acasă. Cu percepția lumii exterioare brusc sensibilizată de ciudata întîlnire cu pasărea, Jonathan începe să-i vadă pe cei din jur. Madame Rocard portăreasa, Madame Topell croitoreasa sînt înregistrate cu aerul descoperirii umanității. Încep să-l preocupe motivațiile celor cu care, într-un fel sau altul, interacționează; dezbate în forul interior posibilitatea și prețul libertății; trece printr-o secvență bulversantă de pierdere/ regăsire a controlului asupra propriului trup. Refugiat într-un hotel
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
și temeinic despre critic, nu numai din epoca postbelică, dar dintotdeauna, fiindcă, se știe, rareori criticii se bucură în timpul vieții de acest tratament din partea confraților lor, iar Pompiliu Constantinescu a murit și prea tînăr ca să se considere că-l merita. Descoperirea a reprezentat, cel puțin pentru mine, o revelație. Publicam eu însumi de cîțiva ani cronici literare și mi-am identificat brusc în Pompiliu Constantinescu principalul precursor. În afară de Perpessicius, în a cărui vicleană amenințare, nu mă puteam recunoaște, ceilalți critici interbelici
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
care protesta împotriva antisemitismului din Europa, va fi înțeles că identificarea cu victimele lagărelor de exterminare, în numele unei religii, poate deveni prea repede absoluție facilă. Pentru el, identitatea înseamnă căutare, efort de regăsire personală în spațiul alterității, dar și de descoperire și asumare a unor idiosincrasii ireductibile. Pentru intelectualul și bărbatul Kazin, inteligența e un veritabil afrodisiac - cum o spune la un moment dat. E aproape îndrăgostit de Hannah Arendt, de gîndirea ei "teutonică" (categoric nu evreiască, insistă Kazin), de rafala
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
mare calitate umană este ușurătatea, politețea și buna dispoziție... E insuportabil să plângi toată ziua, e mai bine să fii lejer, amuzant și rapid... Iar pe de altă parte, tot ce aflăm ne înfundă într-o situație mai rea... Orice descoperire nouă, fie că e vorba de una personală, în însușirea unor cunoștințe, sau de una generală, a omenirii, e o umilință suplimentară, încă o dovadă că toate acestea nu au nici un sens... Asta nu înseamnă totuși că nu suntem în
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
vin de la scriitorii înșiși. Sunt momente în care curiozitatea pentru anumite limbi și literaturi e mai mare, - trecem printr-o perioadă interesată de literaturi pe care nu le-am cunoscut până acum, e o mișcare foarte pozitivă și respectabilă de descoperire. Poate că literatura franceză plătește astăzi influența pe care a putut-o exercita de la o anumită înălțime, cu o voință hegemonică, de a da lecții altor literaturi etc. Este însă suficient să te uiți ce se află în librării, - există
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
în Franța, iar pentru Napoli un număr de prozatori... E un lucru foarte important și foarte necesar, mi se pare, și e o muncă foarte diferită de cea a editorilor clasici... Casa noastră poate, așadar, să joace acest rol de descoperire, de primă publicare, foarte însemnat mai ales pentru poezie... Putem deci încheia acest dialog într-o notă optimistă în ce privește viitorul... Fără îndoială... Vorbeați adineaori despre "cosmopolitism", despre Valery Larbaud și poemele lui "din lumea întreagă". Acțiunea noastră se înscrie sub
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
Steiner, această ipoteză privește istoria literaturii în globalitatea ei, ca parte a istoriei civilizației. Comparînd un roman de Dostoievski cu invenția motorului cu aburi, Steiner constată actualitatea operei literare, imună la trecerea timpului, la progres și evoluție, în contrast cu inactualitatea unei descoperiri științifice, pe care oricînd o altă descoperire o poate face total inutilă. Nu e firesc să acordăm privilegiile cuvenite Creatorilor, mai presus de Inventatori? (Se-nțelege, scriitorii și artiștii sînt Creatori, iar oamenii de știință Inventatori.) Pledoaria lui Steiner nu
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
globalitatea ei, ca parte a istoriei civilizației. Comparînd un roman de Dostoievski cu invenția motorului cu aburi, Steiner constată actualitatea operei literare, imună la trecerea timpului, la progres și evoluție, în contrast cu inactualitatea unei descoperiri științifice, pe care oricînd o altă descoperire o poate face total inutilă. Nu e firesc să acordăm privilegiile cuvenite Creatorilor, mai presus de Inventatori? (Se-nțelege, scriitorii și artiștii sînt Creatori, iar oamenii de știință Inventatori.) Pledoaria lui Steiner nu are un obiectiv concret. Ea nu e
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
însuși cititorului capacitatea de a descoperi literaturitatea unui text. Introducerea literaturii comparate (și cu ea a cerințelor de cunoaștere a unor limbi străine) în curriculum-ul universitar a adus o nouă modificare, de astă dată că lărgire a canonului prin descoperirea unor scriitori inevitabil rămași în afara dacă nu fuseseră traduși. Acum, sărind peste cîteva decenii pînă ajungem la momentul actual, situația pare atît de diferită încît mai greu înțelegem cum s-a ajuns la ea. Explozia de curente critice și teoretice
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]
-
fir conducător etc. Autoarea le vine aparent în sprijin acestor virtuali lectori serioși care au citit o carte "neserioasă": ea invocă de cîteva ori caracterul special al cărții, faptul că acel Gellu Naum prezentat poate să fie un Naum personal; descoperirea poetului, lectura anumitor texte, sînt relatate sub forma unor mici povestioare autobiografice. Însă faptul că volumul este atît de diferit de unele tomuri deja prăfuite ale contemporanilor noștri, nu-l face mai puțin "critic", nu-i scade din miză. Ca
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
așezat la îndemîna noastră, fie că sîntem specialiști (deci recunoaștem sursele), fie că nu. Etapele redactării textului conțin inclusiv sugestii despre Cum găsim teme și subiecte interesante sau Cum ne vin idei originale (spicuiesc dintre ele: strategii care ajută la descoperirea în memorie a unor idei pe care le putem folosi sau chiar la declanșarea unei "explozii de idei", folosirea observației, a speculației sau a lecturilor pentru același declic, șamd.). Dar găsim aici și tehnici de luare a notițelor, explicații ale
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
în epoca o latură științifică esteticii. Otto Runge dezvolta și el sistemul aristotelic unidimensional de coordonare a culorilor alegând formă alegorica a globului numit "sfera culorilor" la baza căruia întemeiază ideea unui "simbolism universal" conform căreia pentru a ajunge la descoperirea raportului dintre idee și formă, artistul trebuie să ajungă la o cunoaștere științifică a "relației dintre lumină și natura, prin intermediul culorii". "Romantismul nu e o lume a tonurilor sumbre, a "negrei" lumi interioare, ci drumul către culorile străvezii și luminoase
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
1866, 1923 și 1991, limba literară, poezia romantică (și alexandrinul) din secolul XIX, poezia simbolistă (și versul liber) și cea modernă din secolul XX, avangardismul, romanul psihologic, critica literară modernă din interbelic și de după 1965 și cîte și mai cîte. Descoperirea Occidentului, cum o numește G. Călinescu într-un capitol al Istoriei sale referitor la începutul secolului XIX, a însemnat, aproape mereu pentru noi, redescoperirea Franței. Chiar dacă nu toată lumea e de acord cu această idee, eu cred că și integrarea în
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]