793 matches
-
ce reies din analiza lui F. Jost (1987), în care se face distincția dintre focalizare (ceea ce știe descriptorul), ocularizare și auricularizare (ceea ce el vede sau aude) și se rețin două criterii necesare atribuirii unei ocularizări: Poziționarea privirii într-un text descriptor Ocularizarea actorială este atunci cînd în text sînt prezente mărci de selecție perceptivă, precum verbe de percepție (a zări, a privi...), posesivele de persoana a 3-a (la stînga sa), deictice spațiale legate de un pronume anaforic al actorului (în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
perceptivă, precum verbe de percepție (a zări, a privi...), posesivele de persoana a 3-a (la stînga sa), deictice spațiale legate de un pronume anaforic al actorului (în față). Ocularizare zero este atunci cînd coordonatele spațiale sînt independente de poziția descriptorului: localizatori non-deictici (în vîrful, la baza), elemente informatoare geografice (nume de străzi, de locuri...). Vectorizarea spațiului în raport cu descriptorul În acest caz trebuie făcută distincția dintre diferitele moduri de textualizare a spațiului descris sau diferitele "planuri ale textului": perspectiva laterală (la
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
deictice spațiale legate de un pronume anaforic al actorului (în față). Ocularizare zero este atunci cînd coordonatele spațiale sînt independente de poziția descriptorului: localizatori non-deictici (în vîrful, la baza), elemente informatoare geografice (nume de străzi, de locuri...). Vectorizarea spațiului în raport cu descriptorul În acest caz trebuie făcută distincția dintre diferitele moduri de textualizare a spațiului descris sau diferitele "planuri ale textului": perspectiva laterală (la stînga/la dreapta); perspectiva verticală (sus/jos); perspectiva de apropiere (în depărtare/în față); perspectiva de recul (în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
marginea insulei. În față, pe malul mării, se vede Golful Mormîntului; mai către dreapta Capul Blestemat, iar mai departe, largul mării, la suprafața căreia răsar cîteva insulițe nelocuite [...]. B. de Saint-Pierre, Paul și Virginia, p. 287 Să adăugăm că poziția descriptorului poate fi fixă (cazul lui Étienne în descrierea precedentă) sau mobilă: (57) Dacă, intrînd în Verrières, călătorul întreabă cine e proprietarul frumoasei fabrici de cuie care-i asurzește pe cei ce trec pe strada mare, i se răspunde cu o
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
contra, odată cu modalizările, actul descrierii își pierde din autoritatea asertivă. Fără a putea spune că sînt absente din scriitura realistă, ele sînt numeroase totuși la M. Proust sau la A. Robbe-Grillet, primul încercînd să descrie mai mult tatonările perceptive ale descriptorului decît obiectul descris, al doilea dorind să realizeze un bruiaj al referinței cu ajutorul modalizărilor de incertitudine: (58) Chiar în umbletele pe care le aveam de făcut prin spatele bisericii, de unde nu se mai vedea, totul părea ordonat în raport cu clopotnița, care
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
subiectivismul punctului de vedere [...]. Puțin cîte puțin, noua tehnică începea să se contureze (...). Simbolismul se îndrepta din ce în ce mai mult către riguroasa tehnică a punctului de vedere; referindu-se la Bysance al lui Jean Lombard, Alfred Valet nota: "Descrierea sa (...), ceea ce unii descriptori naturaliști nu au înțeles niciodată, este fracționată, gradată, mereu corespunzătoare și proporțională acțiunii. Nimic nu este mai lipsit de armonie și împotriva artei decît descrierea în bloc, plictisitoare, moartă, și, pentru a spune totul, absurdă". Roz va fi cel care
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în afara literaturii a unei lumi pe care romancierul părea doar să o reproducă, să o copieze, să o transmită, ca oricare alt document. Autorul lui Dans le labyrinthe (p. 14) reactivează, în schimb, funcția semiozică a descrierilor, asumîndu-și subiectivitatea actului descriptor și subliniind importanța textualității descrierilor: Chiar dacă (în cartea noastră) se găsesc multe obiecte, descrise cu minuțiozitate, există mai întîi de toate și întotdeauna, privirea care le vede, gîndirea care le transmite și pasiunea care le deformează. Obiectele romanelor noastre nu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
scotii) ține (etc.) [...]. A. Robbe-Grillet, Projet pour une revolution à New York, Minuit, p. 13 Acesta este rolul corecțiilor, adăugirilor, ezitărilor, efectul căutat fiind cel de a atrage atenția cititorului asupra subiectivității descriptive, pe cînd scriitura realistă caută să ascundă prezența descriptorului prin intermediul detaliului "clar" sau "pitoresc": (75) Chiar deasupra plintei se află un șir (sau o bandă) în nuanțe de verde-ocru și roșiatice (sau roșu șters) pe care apare același motiv (friză?) de frunze de acantă desenînd o înșiruire de valuri
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
arhilexemului corp: picioare, bust, cap etc., de exemplu. Numai că de fiecare dată se pune problema încheierii acestei liste: un manual de medicină, de exemplu, va dezvolta o nomenclatură pe cît de tehnică, pe atît de exhaustivă (necesitînd, de partea descriptorului, o bună cunoaștere a lexicului, iar de partea descriptarului studentului la medicină o memorie și cunoștințe comparabile, ce urmează a fi dobîndite). Pentru a ilustra, dăm un citat dintr-un Tratat de fiziologie 4: (21) Timpanul este o membrană eliptică
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lipsită de grație pantofi butucănoși picioare împleticite coc mult prea mare și greu. În lumina acestor exemple, se observă că nomenclatura potențială (lexicală, nomenclatura de limbă) este redusă, selectată de către reprezentările sociale și imaginile lumii (presupuse) cunoscute și comune atît descriptorului, cît și descriptarului (lor) său (săi) virtuali. Putem spune că reprezentările (în discursul media) comune celor doi sau nu (în discursul didactic, de exemplu) fixează coerența semantică a textului descriptiv, ca raport între o temă-titlu (Zurich, Geneva, Popeye, Olive, Automobil
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descriptiv, ca raport între o temă-titlu (Zurich, Geneva, Popeye, Olive, Automobil etc.) și o suită de enunțuri, raport între o denumire și o definiție-expansiune. Titlul condensează elementele cunoașterii în cazul personajelor, persoanelor sau locurilor cunoscute de către cititorul-descriptar. De partea cealaltă, descriptorul se confruntă mereu, în momentul aranjării în text, cu problema elementelor ce trebuie selectate (numeroase în principiu) și cu riscul unei dezvoltări anarhice a faptului descris, în multitudinea și diversitatea elementelor sale. Reținem faptul că descrierea este întotdeauna un ansamblu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
antropomorfe de roman științifico-fantastic presupun un ansamblu de elemente (definiție expansiune) previzibile și ordonate în scheme. Ordinea apariției elementelor definiției (nomenclatură și predicate) se supune, bineînțeles, unei progresii de fiecare dată specifice. Fiecare discurs reglează ordonarea detaliilor considerate pertinente de către descriptor pentru descriptar (pertinente în interiorul fiecărui "gen" și fiecărei situații de interacțiune). C. Schematizarea descriptivă 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu Pentru a aprofunda analiza reprezentării descriptive, poate că ar fi util să lăsăm la o parte, pentru moment, aria pur
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
joacă, din punct de vedere cognitiv, un rol esențial de activare (se face apel la cunoștințele memorate de către subiect). Prin operația de ancorare, tema-titlu, ca nume, este pusă în relație cu o noțiune primitivă 7, activîndu-se astfel (atît de partea descriptorului, cît și a descriptarului) un preconstruct cultural. Prima frază din această descriere balzaciană îndeplinește acest rol: (23) În partea de jos a orașului Limoges, la întretăierea străzii Vieille-Poste cu strada de la Cité, se afla, acum treizeci de ani, o casă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
virtuală) la o referință actuală la sfîrșit de secvență (structură semantică finală construită). Această ajustare a sistemelor de reperare între enunțiatori poate fi astfel rezumată: Cunoștințe enciclopedice Referință virtuală colective (atestate) Structură semantică inițială Potențial Cunoștințele descriptarului anticipat de către PRODUCȚIE descriptor Convocate de descriptar ÎNȚELEGERE Referință actuală Structură Reprezentare descriptivă semantică finală Subliniem, la sfîrșit, că aceste două prime operații (ancorare și atribuire) sînt legate de structura macrosemantică, pe cînd celelalte (asimilarea, aspectua-lizarea și tematizarea despre care vom discuta în capitolul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
elementele descriptive reținute: 1) nu sînt toate identice, 2) nu apar în aceeași ordine. Este vorba despre o primă abordare a faptului că descrierea este, cum am văzut, atît o activitate selectivă, cît și o activitate constructivă care depinde de descriptor și de intențiile sale atunci cînd descrie. EXERCIȚIUL B.2. Descrieți un același obiect (o tufă) din două puncte de vedere sau focalizări diferite (o pereche de îndrăgostiți și un savant botanist). Cunoștințe prealabile: descrierile expresive și reprezentative. Era duminică
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
stereotip) reprezintă punctul de vedere al specialistului asupra obiectului tufiș. Fie are intervenții neînțelese de către un nespecialist (vocabular-tehnic), fie le descifrează prin adăugarea la nomenclatură a unor relative cu valoare explicativă. EXERCIȚIUL B.3. Descrieți un obiect prin intermediul a doi descriptori diferiți după modelul Exercițiilor de stil ale lui Queneau. Cerința trebuie să precizeze: că descriptorii conțin calificări "speciale" (orb și maniac al detaliului). Primul poate utiliza toate simțurile necesare orientării (auditiv, olfactiv...) cu excepția vizualului, cel de-al doilea va multiplica
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un nespecialist (vocabular-tehnic), fie le descifrează prin adăugarea la nomenclatură a unor relative cu valoare explicativă. EXERCIȚIUL B.3. Descrieți un obiect prin intermediul a doi descriptori diferiți după modelul Exercițiilor de stil ale lui Queneau. Cerința trebuie să precizeze: că descriptorii conțin calificări "speciale" (orb și maniac al detaliului). Primul poate utiliza toate simțurile necesare orientării (auditiv, olfactiv...) cu excepția vizualului, cel de-al doilea va multiplica elementele informatoare; că fiecare elev trebuie să realizeze trei texte: 1) un text inițial focalizat
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
olfactiv...) cu excepția vizualului, cel de-al doilea va multiplica elementele informatoare; că fiecare elev trebuie să realizeze trei texte: 1) un text inițial focalizat de centrul de orientare vizual; 2) rescrierea descrierii din punct de vedere alternativ al celor doi descriptori. Textul nr. 1 Pierre se plictisea singur în cameră. Stînd nemișcat, își privea pantoful. Acesta era așezat pe birou, în fața sa. Era un mocasin de culoare neagră. Văzut dintr-o parte îi părea foarte lung. Un adevărat pachebot își spuse
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
va fi pus în situația de a participa și a observa atent munca colegilor, de a se autoevalua și de a contribui la întocmirea portofoliului final dovedind că, interdisciplinaritatea pune elevul într-o postură atractivă. Evaluarea finală se face pe descriptori de performanță și cu argumentarea individuală a fiecărui calificativ, lăsând și elevii să-și spună părerea. s-a dovedit astfel că, proiectul ca metodă alternativă de evaluare interdisciplinară are un real potențial formativ, superior celorlalte metode de evaluare. În concluzie
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
perspectivă tehnologică, deci de mecanică aplicată, în care omul este cel mult supraveghetor (observator). Or, și în sistemele materiale ale naturii, fie la nivel macro, fie la nivel micro, ca și în sistemele mecanicii inginerești (regăsite ca tehnică și tehnologie), descriptorii esențiali - viteza și accelerația - sunt neutri față de timp pentru că timpul fizic nu are legătură specifică nici cu cauza, nici cu efectul, nu se originează și nici nu se fixează în ceva. Timpul este obiectiv și pentru asta mecanica îl consideră
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
limba și literatura română, se realizează pe baza unei grile care vizează cinci competențe: înțelegerea textului; exprimarea și argumentarea unui punct de vedere; organizarea discursului; adaptarea la situația de comunicare; utilizarea limbii literare. Aceste competențe sunt detaliate în grilă prin descriptori calitativi, organizați în mod progresiv, care permit o evaluare globală pe trei niveluri de competență: utilizator mediu - nivel reprezentând independență în comunicare; utilizator avansat - nivel reprezentând experiență în actul comunicării; utilizator experimentat - nivel reprezentând excelența competențelor de comuni care orală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pauze descriptive, determinând un „decupaj“ în temporalitatea evenimentelor și în discursul narativ. Ea poate fi plasată în expozițiune (portret inițial, ca în romanul călinescian Enigma Otiliei, de pildă) sau „pulverizată“ în tot spațiul diegetic și în discursul mai multor instanțe descriptor (narator și personaje, precum în Moromeții de Marin Preda). - Portretul/autoportretul liric are, de cele mai multe ori, funcție de structurare a imaginarului poetic (Evocare de Nichita Stănescu, Autoportret de Lucian Blaga, de exemplu). Frecvent, „obiectul“ contemplației este textualizat prin titlu sau prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a imaginarului poetic (Evocare de Nichita Stănescu, Autoportret de Lucian Blaga, de exemplu). Frecvent, „obiectul“ contemplației este textualizat prin titlu sau prin laitmotivul/ cuvântul cheie al discursului poetic. - Descrierea de tip tablou are rolul de a detalia cronotopul ficțional. Perspectiva descriptorului poate fi obiectivă [proza realistă heterodiegetică: narator anonim, creditabil/neimplicat, persoana a IIIa descriptivă, repere spațiotemporale obiective, „efectul de real“, „gradul zero al scriiturii“ (Roland Barthes)], subiectivă (proza homodiegetică/ autodiegetică modernistă și postmodernistă; majoritatea pastelurilor, a poeziilor „de atmosferă“), simbolică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Textul citat se încadrează în tiparul discursiv al portretului, cristalizat din perspectiva personajului narator. Portretul Zenobiei - vizând trăsături morale, psihice și, mai ales, comportamente atipice - ilustrează fragmentar personalitatea inefabilă a eroinei (gr. Zenóbios - viață a zeului). În mod paradoxal, deși descriptorul pare a realiza o caracte rizare directă, eroina este individualizată printrun sistem de semne stilistice, cu funcții simbolice. Mai întâi, se accentuează raportul neobișnuit al Zenobiei cu realitatea, pe care o redimensionează, purificândo de întuneric, capabilă săi anuleze eclipsele. Trăsătura
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Metodologiei specifice organizării, conducerii și desfășurării activităților la disciplina Educație plastică și a programelor școlare elaborate de Ministerul Educației și Cercetării 9. În completarea metodologiei elaborate de Ministerul Educației și Cercetării au fost introduși în analiză noi itemi de evaluare (descriptori de performanță artistică plastică), relevanți nu numai în cazul de față, ci în general ca modalitate practică de aplicare a acestora în procesul de evaluare la această disciplină. Conform metodologiei, itemii de evaluare ai creației artistico-plastice definiți din perspectiva cercetării
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]