821 matches
-
am trecut prin dreptul unei clădiri din cărămidă, numită Red Arrow Inn. Atunci mi-a spus: — Aici. E curat. Am parcat lângă niște rable de dinainte de război. Madeleine se duse la recepție și se întoarse cu cheia de la camera 11. Descuie ușa. Eu am aprins lumina. Hogeacul era vopsit sinistru, în nuanțe maronii, și păstra duhoarea foștilor locatari. De la numărul 12 se auzea o discuție legată de o tranzacție cu droguri. Madeleine începea să semene cu caricatura făcută de soră-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pe trei zile. Acum pune mâna pe-o mașină cu stație radio și dă-i bătaie. • • • I-am dat bătaie direct spre motelul Red Arrow. Packardul lui Madeleine era parcat pe aleea din spatele bungalow-urilor, iar ușa de la camera 11 era descuiată. Am intrat, am simțit aroma parfumului ei și mi-am mijit ochii până ce-am fost răsplătit cu un chicotit. Pe când mă dezbrăcam, ochii mi s-au obișnuit cu lipsa de lumină și am văzut-o pe Madeleine - un nud luminos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
DIN L.A. ÎNCĂ DIN 1923. În timp ce parcam, am claxonat. O ușă de sub firma luminoasă se deschise. Am stins farurile și l-am văzut pe Fritzie Vogel cu degetele mari vârâte sub curea. M-am dat jos din dubă și am descuiat ușa din spate. Țăcăniții coborâră împleticindu-se. — Pe aici, domnilor! le strigă Fritzie. Cei patru înaintară, târâindu-și picioarele, în direcția de unde venea vocea. În spatele lui Fritzie se aprinse o lumină. Am încuiat duba și m-am îndreptat spre intrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
că nu mă văd! Dar deschideți-mi o dată, că nu mă mai pot ține de clanță! răsună tânguitoare vocea. — Deschide-i, Felix, șopti Getta 2. Stă omul afară, în frigul cosmic... Încă șovăind, comandantul Felix ridică drugul oblic, trase zăvorul, descuie broasca, deschise ușa și simți că un lucru nevăzut, aproape atingându-l, se strecură înăuntru. — Uf! auziră roboții și-apoi văzură uimiți cum perna fotoliului de lângă ușă se lasă în jos, ca și cum s-ar fi așezat cineva acolo. Unde sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
sufere. Rahela s-a dus în sat și i-a povestit Innei ce se întâmplase. Inna i-a spus povești despre pasiune și plăcere și a dus-o pe Rahela în coliba ei și i-a arătat cum să-și descuie lacătele trupului. Când Iacob a găsit-o pe Rahela la copacul lor cunoscut, ea l-a blestemat cu toată gura, l-a făcut hoț și ticălos, un diavol și un porc care a intrat cu de-a sila în turmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
nu-mi pare rău. Sau poate că sunteți zeii Min și Uh ai noștri... Da, tu ești Min, cel care te-ai uitat cu dragoste la o pământeană, la Mehituasehet a ta! Căci Min este zeul care stăpânește zăvoarele. Tu descui zăvoarele cerului și pe ale inimii. Iar tu ești fără îndoială Uh! îi spuse celuilalt. Te-am văzut cu un toiag umblând aici pe mal, chiar dacă toiagul tău nu e de papirus, nici împodobit cu pene și panglici... Celălalt râse
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
o ajute. - Am venit s-o îmbăiez pe doamna Patricia! mormăi o femeie ștearsă, fără vârstă, aproape fără chip (în nici un caz c-o mutră de cosmeticiană sau maseoză), care ciocănise la ușă și căreia Pink, ca prin somn, îi descuiase. Spusese s-o îmbăieze, nu s-o spele. Asta avea gânduri mari. Vorbise ca despre un bebeluș. Sau vorbise ca despre un bătrân infirm, neajutorat. 270 DANIEL BĂNULESCU Atunci am înțeles fulgerător că nepotului nostru i se întîmplase o nenorocire
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mecanism de supraviețuire. în același fel își alungase Virgil Jones trecutul din minte. Coborâse de pe munte și uitase grozăveniile cumplite de care fugise. Ele erau încă acolo, zăvorâte în mintea lui, dar Virgil nu le vedea. Acum, de dragul lui Vultur-în-Zbor, descuiase închisoarea și, întocmai ca spiritele incontrolabile ale Pandorei, amintirile îl năpădiră, zgâriindu-l dureros atunci când ieșiră la iveală. Uitase durerea. Amorțise atât de tare și atât de mult timp. La început se gândise că Vultur-în-Zbor ar fi putut să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
om de încredere! O să te fac prietenul meu, domnule Vultur. — Vultur-în-Zbor, preciză el. — Așa, rosti ea. Irina și Vultur-în-Zbor. De-acum suntem prieteni. Iar acum îți voi arăta cum îmi atârnă trecutul de gât și cât de greu e el. Descuie șopronul și deschise ușa. în penumbră Vultur-în-Zbor reuși să distingă doi bărbați, amândoi maturi, ce jucau dame cu niște piese de șah. Unul din ei era domnul Page. El sări în picioare alarmat și se proțăpi între ei și celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
întru țipăt și suspine, Aud cum unul bate pe-oarecine, Iar cel bătut țipa strigând mai tare: "Te rog, bătrâne, dă, mai dă în mine ". {EminescuOpIV 406} Ei stau uimiți. Giafer pe scări se suie. Încet cu mâna ușa o descuie, Se uită-nluntru și-o minune vede Cum ca să vadă n-a fost dat altuie. Privi-ntr-o sală-ngustă însă naltă Și cărți în rafturi, una peste altă, Mașini și sticle, topitori, metaluri, Ici pergamente, colo o unealtă. Iar un
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Charles. (Binedispus, Crawford mă apucă de braț.) Fii cinstit cu tine Însuți. Femeile nu sînt niciodată În halul ăsta de isterice. Din experiența mea, sînt extrem de realiste. Noi, bărbații, sîntem mult mai emotivi. Atunci, ce-aș putea să fac? (Am descuiat portiera Renault-ului și am rămas jucîndu-mă cu cheile, nedoritor să-mi iau locul la volan.) Am nevoie de tot ajutorul disponibil. Nu putem să-l lăsăm pe Frank să putrezească În arest. Avocatul estimează c-o să primească pe puțin treizei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
tot corpul. Clătindu-mă de parfumul neplăcut, am presupus că individul se ascunsese În cabina de duș la sosirea mea și că, pe bîjbîite, mîinile lui atinseseră flaconul cu gel. Am presupus că tocmai scotocea prin apartament cînd Paula a descuiat ușa cu cheia ei de rezervă și a intrat apucîndu-se să caute cartea poștală, fără să-și dea seama de prezența intrusului. Și totuși, departe de a mă speria și alunga, atacul făcuse să se-ntoarcă roata implicării mele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
se ridică paharele În cinstea Maiestății Sale și nimeni nu-l observă pe incendiator deschizînd poarta livezii. Cabrera țopăi În jos pe scară și trecu pe lîngă noi spre intrarea În bucătărie. Scoase din buzunar un set de chei și descuie ușa. Am apreciat tactul dovedit prin folosirea termenului „incendiator“, deși bănuiam că turul avea drept scop să mă scape de credința În nevinovăția lui Frank. — Domnule inspector, Frank se Întreținea cu ceilalți invitați pe terasă. De ce să plece de la petrecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Păi... cîteva pahare Întotdeauna fac mașina să meargă mai bine. Ai găsit pe-aici vreun obiect de-al lui Alice Hollinger? — Nu. De ce naiba să fi găsit? Aruncă și tu o privire. O să vezi că-i interesant. Pe cînd Hennessy descuia ușa casei, eu apăsam butonul de fier forjat al soneriei, făcînd să irumpă din semnalizatorul electronic cîteva măsuri din muzica lui Satie. L-am urmat pe Hennessy În camera de zi, un fel de umbrar ieftin plin de covorașe pufoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
puteri, dînd din cap cu aerul unui custode de galerie de artă care, presat de tendințele modei, e nevoit să expună lucrări pe care nu le are la inimă. — V-aș sugera să vă odihniți cîteva minute, Îmi spuse În timp ce descuia ușa de la intrare. Puteți lua un taxi pînă unde v-ați parcat mașina. Cred c-a fost un chin pentru dumneavoastră. SÎnteți amabil, doctore. Nu cred c-am fost În pericol. Se pare că am talentul să-mi dau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Residencia Costasol e o Închisoare, cu nimic diferită de pușcăria Zarzuella. Construim Închisori peste tot În lume și le numim complexe rezidențiale de lux. Chestia uluitoare e că toate cheile sînt pe dinăuntru. Pot să-i ajut pe oameni să descuie și să iasă din nou să respire aer adevărat. GÎndește-te, Charles... dacă merge, poți să scrii o carte despre asta, un avertisment pentru restul lumii. — Genul de avertisment pe care nimeni nu se omoară să-l audă. Ce vrei de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
De ce nu s-a mutat nimeni aici? — Proprietarii au murit Înainte să plece din Anglia și pe urmă a avut loc o dispută de familie cînd a fost să se autentifice testamentul. Betty Shand a luat-o pe nimic. Crawford descuie poarta și o luă Înaintea mea pe alee. Piscina În formă de rinichi semăna cu un altar scufundat, În care se pătrundea pe scara cromată. În chip de ofrande, un șobolan mort, o sticlă de vin și o broșură imobiliară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
inspector. Într-un fel, Estrella de Mar a fost o eliberare de trecut. — Iar Residencia Costasol Încă și mai și? Relația dintre oameni și mediu e diferită aici, și te simți liber de constrîngeri. Poate decesele de la casa Hollinger au descuiat anumite uși. E păcat că nu-i puteți mulțumi fratelui dumneavoastră pentru asta. — Păi... (Încercam să evadez din logica sinuoasă a lui Cabrera.) Lumea ezită să spună asta, dar tragedia aceea Îngrozitoare a avut partea ei pozitivă. De la incendiul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cap gînditoare, strîngîndu-și buza de jos Între dinți. Pălise, de parcă i se răcise brusc sîngele.) O să-ți predea oficial fluierul fermecat. — Într-un fel. Înainte de petrecere o să joc ultima partidă de tenis cu el. — O să te lase să-l bați. Descuie și Închise la loc valiza, apoi Îmi aranjă suportul cu pixuri și observă cheile de automobil pe care le găsisem În livada de lîngă casa Hollinger. Le luă și le cîntări În palmă. Cheile Împărăției tale... ale tuturor secretelor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Încuietoare și-am băgat cheia. Locașul era Înțepenit, și am simțit un val de ușurare că nu se potrivise și că Frank era În continuare nevinovat. Dar cînd am Întors cheia am auzit clinchetul cu care mecanismul de Închidere centralizată descuia cele patru uși. Am ridicat mînerul, am deschis portiera și am aruncat o privire În interiorul mașinii, din care răzbătea un miros stătut, la hărțile rutiere și la mănușile pentru condus de pe locul din dreapta, la ghidul turistic al Calabriei de pe polița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și astăzi în Hamadan, fosta Ecbatana a mezilor, numit și Orașul Rotund, datorită formei circulare a arterelor sale. de dinainte de somn erau toate cu Orașul Rotund, al copilăriei lui Cyrus și al regelui mezilor, Daikku, ocrotiți de leul de piatră. Descuia Poarta Leului ferecată și pășea în credința că e soldat. Unicul nepot al dastur-ului de la templul din Yazd nu râvnea onoruri, nici glorie. Se vedea slujind Ecbatana, cu triburi de magi și cu vraci cititori în stele. Bunicu-său nu uita
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
El nu o hrănise vreodată în toți acești ani, deși îi fusese părtașă în atâtea peripeții. De aceea, atunci împinsese cremona care ținea laolaltă cele două ferestre și șoptise în aerul de afară: „Eleonor, vino! Vino, fato, am să-ți descui ușa!“. Era prima oară de când avea un frigider în mansardă și se gândise că ar putea s-o ademenească. Mâța Eleonor nu gusta din salamurile lui Pablo, dar adora înghețata și peștele, feliile cu pateu și cu unt, abandonate de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
proastă. Ce-l cere ferchezuit pe lumea ailaltă? - Nu, dar ce-or să zică vecinii? - Mai dă-i dracului! Ascultă-mă pe mine. Ține lucrurile de le ai de la el! Or să-ți prindă bine. - Dacă zici dumneata... 288 Nevasta descuie șifonierul de nuc. Hainele pline de molii ale lui Gogu fură întinse pe masă. Florica le perie și lustrui și pantofii. Căută o cămașă curată și-l îmbrăcă. - Nu -lam bărbierit! își aduse aminte vecina. -Așae. Și dădu fuga să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Pit1. Cercelul se înțepenise bine în balama. Lurch încerca să-l extragă cu o bucățică de sârmă, dar în zadar. Ridic capacu’, ca să slăbesc oleacă balamaua, îi zise el lui Marie. Tu o scoți cu asta, bine? Zis și făcut, descuie trapa, înjurând în timp ce trăgea cu greu la o parte capacul ruginit. — Mai cu viață, din încheietură, Lurchie, îi recomandă Bez, că n-a mai deschis-o nimeni de când hău. Lurch urni cu greu capacul, susținându-l cu încheieturile, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de dimineață? întrebai eu. Nu prea înțeleg de vreți să spuneți. Trecui pe lângă el cu mare demnitate. —Mă scuzați. Trebuie să mă duc să mă întind. Mă scotocii după chei. —Lasă-mă pe mine. Își înșfăcă cheile din mână și descuie ușa. Hai, înăuntru! Mă trase în sus, pe scările de la intrare. —Săriți, mă bate poliția! țipai eu, agățându-mă de tocul ușii. Mă bate poliția! La naiba, intră odată! Îmi desprinse mâna și mă împinse în studio. —Nenorocitule! Ai mandat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]