7,081 matches
-
acestea tocmai bine cad și eu c-o traistă de făină, și-ntindem o masă, știi colé, pe săturate. Ei, bună vorbă? SMARANDA: Vorba o fi ea bună, da' pân' la faptă, mai va! Du-te sănătos, Dănilă, m-oi descurca eu în vreun fel. Și cată de nu sta uitat pe unde-i ajunge. Tabloul 2 (Acasă la Ispas. Gospodărie de om cuprins. Dănilă vine, bate în poartă cu un băț. Se aud câini lătrând.) DĂNILĂ: Iaca jigodiile dracului, latră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cam greu să urnești carul de-aici fără să te tragă la râpă, că, precum se vede, e destul de mărișor. Și-i trebuie vreme să se-nvețe cu dumneata..., că pe urmă merge singur, de te minunezi. COSTEA: M-oi descurca eu, om bun. DĂNILĂ: Și cum anume, rogu-te? COSTEA: Mai ușor nici că se poate. Îl trag ia încolo, undeva alăturea de drum, să nu-ncurce lumea. Aștept până trec alte care încotro am eu treabă, îl leg pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cimpoier. Și m-ai nimerit când aveam mare trebuință de-o piele nouță, că mi s-a spart burduful de la cimpoi. Ei, hai, hai să facem târgu' și gata! Cum ajung acasă, ju-ju-jup belesc capra și dreg cimpoiul. M-oi descurca eu pe urmă și cu gâștele... DĂNILĂ: Așa spune, vere Cârlig! Ia capra de ici. Adă gânsacul. Umblă sănătos și cântare bună! CÂRLIG: Păi mulțumim, la fel si dumnitale. (pleacă cu capra) DĂNILĂ: Săăăăraca de dânsa, căprița mea, iaca unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
decât să-ți iei lumea-n cap. Mă duc să văd, oare nu l-oi putea smomi pe frate-meu să-mi împrumute și iapa? Să mă tot duc unde-oi vedea cu ochii. Iară nevasta și copiii s-or descurca și pe mai departe cum s-or pricepe, că, din parte-mi, nici pân-acu' mare folos n-au cunoscut. (privește spre baltă) Hopa! Iaca-ia ce frumusețe de lișițe pe baltă! Dac-aș ologi măcar una, s-o duc plocon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cartea pe care ai scris-o sfinția ta astă noapte? MAVRICHIE: Cartea asta am gândit-o ca un fel de călăuză și se cheamă Despre făcutul minunilor. Întru ea se cuprind sfaturi și învățături pentru folosința sfinților părinți, ca să se descurce la o nevoie. Iară binecredincioșii cei de rând n-au a ceti într-însa, nefiind de nasul lor... SISOE: Mi se bucură sufletul și mi se veselește, ca unul care se numără în tagma celor ținuți mai în cinste decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
te obișnuiești cu ideea. Îi arăt că are niște ochelari pe o masă, dar nu, ăia sunt de la doamna Aurelia care lucrează un etaj mai sus și care s-a îndurat de ea, i-a împrumutat ochelarii ei ca să se descurce cu registrele. Nu știu cum s-o ajut. Ei, o să-i găsiți până la urmă, cine dracu stă să fure o pereche de ochelari? Pe la prânz trec iar pe la bufet. Femeia e cam surdă. Dacă dimineața știe că o să-mi dea o cafea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
căcăstor? Cică, nu, dar să vezi tu ce deștepți sunt ăștia! M-am așezat pe veceu și, după ce am terminat, m-am uitat de hârtie, nu aveam hârtie, am apăsat pe un buton, a venit hârtia! Taci că m-am descurcat! După un oarecare timp, a început să curgă apa în altă parte, să te speli pe mâini! P-ormă, a început să mai bâzâie ceva din perete. De la uscător, știi. Am stat, m-am uscat, m-am încheiat la pantaloni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
că cine știe ce castravete cumpără ăsta. Că nu se pricepe. Și mai zicea că ar veni și ea să cumpere, da’ e numa-n capot, mai are și niște oale pe foc și nu poate să se riște. Poate s-o descurca și soțu’. Deși e posibilități care se poate și posibilități care nu se poate. Vezi, mă, să nu te-nșele la cântar! Domnu’ Alecu a fost profesor de matematică, așa că nevastă-sa nu-i duce grija că nu știe să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Ia să dea bună ziua fandosiții dracului. Și l-a trimis și nea Gigi pe fi-su’ ăla mic, pe Silvică, du-te, bă și ia niște pepeni! Că așa e bine cu copiii, să-i înveți de mici să se descurce. I-a șters mucii cu o batistă, i-a dat o palmă peste fund și tuleo, tată! Și Silvică a luat doi pepeni, mai mare dragul. Să vezi cum îi căra! Și oamenii îl întrebau, ce faci, măi, Silvică? Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
este omăt și pot trage o fugă cu sania. Armăsarul meu îi dornic să zburde oleacă. Dă țâdula încoace și lasă-l pe moș Dumitru s-o meșterească. Că cum ți-o meșteri-o el nici dracul nu ți-o descurcă. Amin! Și spune-i mehenghiului de Costăchel să aibă nădejde, că am să fac treaba ca la carte. Nu degeaba am fost eu artelnic în armată. Dacă-i așa, apoi am nădejde în matale, moș Dumitre. Ca-n cuiul cel
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cap și a ieșit... Mergea grăbit, cu gândul la oamenii care ar fi buni pentru treaba pe care o plănuise... Bine te-am găsit, Costăchele! Bine ai venit, moș Dumitre. Ia spune, cum a fost drumul și cum te-ai descurcat cu angrosistul? Cum să fie drumul? Ca primăvara. Ici omăt, colea glod și tot așa. Da’ armăsarul meu nu-i o gloabă... Cât despre angrosist... Ce săți spun? La început, ba că-i câr, ba că-i mâr, da’ până la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
o avut mult de învățat și e ostenit, săracul. Lasă că știu eu cum îi la școală. Unde mai pui că Limba latină o face cu Bounegru, șeful legionarilor. Aista ar fi în stare să mă împuște nu alta... Se descurcă el. Nu s-o plâns niciodată. Îi băiat deștept. Seamănă cu tat-su - a apreciat Măriuca, râzând în timp ce-i mângâia tandru fruntea... Nu exagera, Măriucă, pentru că îți seamănă ție ruptă bucățică. Poți să zici că nu are nasul, ochii și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cu câteva ore în urmă, te-a așteptat, motivând că ai solicitat-o să-ți lămurească niște probleme înainte de teză. Nici vorbă, tati. Nu v-aș fi spus și vouă? Dânsa s-a oferit, dar i-am zis că mă descurc și singură. Așa m-am gândit și eu. De altfel, m-am hotârât să renunț la meditațiile de limbă engleză. Avem o profesoară foarte bună și ne dă în clasă toate explicațiile pe care le cerem. Coincide și cu dorința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
chip, frumusețea viitorului - era prea puțin importantă, pentru ca s-o ia serios în seamă. Nici măcar nesusținerea și ironia celorlalți nu părea a-l deranja prea tare. Desigur, se știe că vorbele calde încurajează întotdeauna, dar el parcă învățase să se descurce și fără ele... Scrisul - acesta era acum cel mai puternic imperativ al său, care reprezenta limpede un statut aparte în viața lui și cu care dorea cel mai mult să se avânte către viață. Iar el voia să înfrunte greul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
acum și nici vreodată eu n am căutat să-mi bag banul suferințelor mele în cutia milei din sufletul celui căruia m-am adresat. N-am nevoie și nici nu-mi trebuie una ca asta! Ce prostie! Am să mă descurc eu și singur! Repet: pot! Nam nevoie nici de mama și nici de oricine altcineva. De fapt, gata cu mama și cu educația dată mie de mama; ea și-a atins deja limita de competență! Vreau să mă rup de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
adânc, ușurat. „Formidabil, exclamă el în gând, n-aș fi crezut! Asta a fost chiar tot?! Ah, și eu care vedeam în a face rost de droguri un lucru atât de irealizabil și de fantezist... Dar uite că m-am descurcat perfect admirabil. Pe scurt, veni, vidi, vici!1” Pur și simplu, jubila. „Într-adevăr, ce chestie interesantă!, își mai zise pe urmă. Da, recunosc că niciodată nu mă învăț minte cum trebuie! Întotdeauna sunt suficient de ambițios, încât să-mi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Așa sunt părinții, și îndeosebi mamele: de multe ori, ele se lasă rănite, iar apoi iartă. Peste câteva minute, tânărul, încet de tot, își ajută mama să se ridice de pe pat, spre a face câțiva pași prin încăpere - aceasta se descurcă de minune; practic, era ca nouă! Văzând limpede asta, din ochii amândurora țâșniră și mai multe torente de lacrimi, ce li se rostogoleau peste obraji în jos, unele peste altele. Cu blândețe, Victoria își bătu părintește fiul pe creștet, în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Unde-i mumă-ta?! Femeie ! Unde ești? striga tata cu o voce de clopot dogit, de la atâta băutură. Fă-i să tacă! că de nu, rup un ciomag de spinarea ta! Mama, cu inima cât un purice, Încerca să se descurce cum putea; pe unii Îi lua În brațe și-i pupa, pe alții Îi dojenea, iar cei mai Îndărătnici primeau câteva palme la fund, de răsuna casa! Mama voastră de bestii! M-am săturat până peste cap! Într-o bună
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
nu ascultă defel de ea, chiar se supărase și începuse a încâlci ața în așa fel că se văzu nevoită să lase totul baltă. Când maică-sa reveni la cusut, își dădu seama imediat că Ionica încercase să „o ajute”. Descurcă ața încâlcită, nu fără a o certa, desigur, și își continuă munca. - Dumnezeu să-i dea sănătate cumătrei Varvara, zicea ea, că mare pomană își mai face cu noi. Cumătra Varvara era nașa de botez a Ioanei. Era cea mai
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
De când a plecat Maria de acasă, toate s-au schimbat. Nici nu și-a putut imagina Ion că lucrurile se vor complica atât de mult. Lipsa soției se făcea simțită în toate și de toți. Era convins că se vor descurca bine împărțind între toți cei rămași acasă, toate treburile casnice. - Copiii ne sunt deja mărișori și înțeleg bine ce trebuie să facă, mama e cu noi și ne va ajuta cu ce poate, eu voi avea grijă ca totul să
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
doi-trei ani, să câștige ceva și să se întoarcă acasă. Nu a durat mult timp pregătirea și organizarea plecării. Peste două luni, era deja aranjată la muncă în Italia. Avea grijă de o bătrânică. Nu se plângea de nimic. Se descurca bine și toți membrii familiei, în care muncea, erau mulțumiți de ea și au îndrăgit-o foarte repede. Apreciau atât hărnicia și felul ei de a face tot, cât și persoana ei, inteligența și cultura pe care le avea. Se
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
dumnealui, secretarului, la ureche că l-ai văzut atunci și atunci, nu trebuie să precizezi nimic, ăștia sunt atâta de mânjiți că nu e nevoie să inventezi, poți să faci doar aluzii pentru a-i șantaja, omul trebuie să se descurce cumva, dacă viața și fericirea lui o hotărăște partidul comunist. Vecinul îi povestea lui Aide din ce în ce mai nedumerit cum cei din piață au cerut alegeri libere, ce nevoie avem de alegeri libere, se întreba acesta, de o lună am ales conducătorul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
un zâmbet complice. Apoi trase din nou din țigară, micșorându-și satisfăcut ochii cu cearcăne mari dedesubt. Ați venit cu trimitere? Bătrânul dădu din cap că nu. Ooo, păi vedeți! În acest caz ne va fi foarte greu să ne descurcăm... Nu sunteți din oraș, nu-i așa? Așa este, recunoscu bătrânul cu Îngândurare, sunt dintr-un sat apropiat. Da, da, da! făcu medicul privindu-i atent culorile foarte vii de pe față. Aveți obrajii Îmbujorați și buzele aprinse, semn că e
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
această scenă ar fi un final dintr-o piesă de Cehov dialogul ar mai putea continua așa: — Mâine te duci la oraș? — Dacă nu plouă. — De acum va ploua mai des. — E toamnă. Și ne așteaptă atâta muncă. — Ne vom descurca noi. — Ca în fiecare an. — Ca în fiecare an. — Vai de mine! Am uitat să aprind lumina și noi stăm ca proastele pe întuneric. — Nici nu mi-am dat seama ce repede a trecut timpul și s-a făcut întuneric
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ai încotro, trebuie să le suporți duritatea, apăsarea, srtângerea de menghină la care te supun. Așa, că, eu, unul, strig, guvernului, căruia i te-ai adresat: nu-l eutanasia! Nici vreun alt ajutor nu-i acorda! Lăsați-l să se descurce singur! Cum, singur și-a făcut-o, cu propria mână, și prin propria obișnuință. De foame nu o să moară. Iată: a sosit primăvara, ies urzicile, bureții și ciupercile. Acuși cresc guliile. Să se descurce! Să supravețuiască, atâta cât va mai
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]