811 matches
-
pasiunilor, a exemplelor și a tinerilor care își satisfac pe lângă prinț vanitatea și interesele, dintre care unii chiar urmăresc cu tot dinadinsul să-l facă să trăiască la fel ca ei și împreună cu ei. Și așa s-a deprins cu desfrâul, și chiar mai mult decât cu desfrâul cu zarva lui, până la a nu mai putea să se lipsească de ea, și nu-l mai atrăgeau decât larma, tumultul și excesul. Asta l-a împins adesea s-o ia razna într-
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
își satisfac pe lângă prinț vanitatea și interesele, dintre care unii chiar urmăresc cu tot dinadinsul să-l facă să trăiască la fel ca ei și împreună cu ei. Și așa s-a deprins cu desfrâul, și chiar mai mult decât cu desfrâul cu zarva lui, până la a nu mai putea să se lipsească de ea, și nu-l mai atrăgeau decât larma, tumultul și excesul. Asta l-a împins adesea s-o ia razna într-un chip extravagant și scandalos, să amestece
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cele mai deșănțate, cele mai sfinte zile, cum i s-a întâmplat în timpul regenței sale cu precădere în Vinerea Mare și în zilele cele mai respectabile. Cu cât cineva era mai înrăit, mai vechi și mai excesiv în impietate și în desfrâu, cu atât se bucura mai mult de consi derația lui, și l-am văzut mereu admirând până la venerație pe Marele Prior, pentru că, față bisericească fiind, de patruzeci de ani nu se culcase decât beat mort și pentru că n-a încetat
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
preocupări; a fost nespus de mulțumit de ea, dar aceasta, iute dez vă luită, i-a adus ura tuturor și l-a vârât în nenumărate încurcături. Cum nu era deloc rău, ba chiar dimpotrivă, a rămas în nelegiuirea și în desfrâul spre care Dubois îl împinsese de timpuriu și care, cu răul învăț, prindea tot mai tare rădăcini în el, odată cu duhul prefăcătoriei, de ațâțare la vrajbe și gâlcevi, de care n-a fost om să scape. La acestea se adăuga
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și-o făcuse, că se pricepe să înșele pe toată lumea. Nu-l mai credea nimeni, nici când era de bună-credință, și felul acesta al lui de a fi flușturatic i-a umbrit calitățile lui reale. În sfârșit, tovarășii lui de desfrâu obișnuiți, o ceată de inși fără nume, cei mai mulți dintre ei niște scelerați, și pe care nu se ferea să-i numească în mod public ses roués, „șmecherii“ lui, acești ticăloși buni de tras pe roată au izgonit din preajmă-i
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
1753-1801 PORTRETUL DUCELUI DE ORLÉANS ȘI AL DOAMNEI DE GĂ Acesta a fost prințul pe care toate viciile sale nu l-au putut duce la crimă; și acesta este efectul lașității sufletului, al surpării totale a facultăților noastre, rod al desfrâului, al lingușirii și al tuturor otrăvurilor; cine a fost insensibil la glorie devine sensibil la infamie. Mirabeau, Laclos, crima în sfârșit, cu toate pârghiile ei, n-au putut să înalțe sufletul acesta cufundat în mlaștina lui: ura, disprețul și toate
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
împotriva căreia se răzvrătea. El însuși spunea că familia lui era aceea a lui Atreu și Thieste: vrajba dintre tată și mamă, dezbinând copiii în două facțiuni dușmane, i-a deprins de timpuriu cu reținerea și cu prefăcătoria; iar exemplul desfrâului acționase cu putere asupra unui temperament ca acela al lui Mirabeau, precoce în toate și depravat de femei mult înainte ca puterea lui de judecată să se fi copt îndeajuns. Dacă ar fi vrut să-și descrie educația, am fi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
educație liberă", "independență", "școlarizare mai timpurie" etc... Mental este posibil, dată fiind precocitatea majorității copiilor, dar comportamental ei vin la școală fără "cei șapte ani de acasaă" ... și de aici vulnerabilitatea lor în a fi atrași de la libertate la "libertinaj" (desfrâu, droguri, perversiuni, infracțiuni, la vârste tot mai fragede). Politica educațională trebuie să înceapă de la cauze ... și în primul rând cu mărirea "timpului educațional" al părinților și/sau îmbunătățirea materială și sanitară a vieții bunicilor, cei mai dispuși și mai indicați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
tron pe unul din fiii săi din prima căsătorie, pe Tiberius, în detrimentul vlăstarelor imperiale. A făcut-o după un plan diabolic, care a debutat prin încercarea de însănătoșire a moravurilor din Roma. Influențat de soția sa, Augustus devine necruțător față de desfrâul public, fără a lua în seamă ce se întâmpla în propria familie. Paharul se umple la comportarea scandaloasă a nepoatei sale Iulia Minor, care face ca întreaga familie imperială să cadă în disprețul general. Durerea pricinuită îl determină pe Augustus
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și zânele rustice din baladele și idilele sale nu iubesc decât în perspectiva căsătoriei. Și pentru un tineret, în care mustul vieții clocotește primăvăratec, gata să dea pe răscoale în tiparele sociale sau să se pângărească în șanțurile lăturalnice ale desfrâului, nu există un îndreptar artistic mai recomandabil decât această poesie robustă și castă, aproape fără egal în literatura europeană. Arta n are nevoie de noroiul viciului pentru a fi într adevăr mare. Cu totul contrară acestei sfinte poesii e inspirația
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
facultatea să separe scopul determinat al instinctului, care e procreația, de mijlocul lui de realizare, care e voluptatea, și să transforme voluptatea în scop unic al iubirii. Devierea instinctului de la scopul procreator și consumarea lui în voluptatea sterilă constituie patima desfrâului. Exact așa înțelege lucrurile Ioan Damaschin și mai limpede încă Maxim Mărturisitorul, care întrebuințează aproape aceleași expresii ca savantul român, fără ca acesta să fi cunoscut doctrina sfântului. Amorul ca instinct de temelie al vieții e liber să zburde pe toate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca să ne slujim de o expresie plastică din Filocalie. Dacă m-ar întreba cineva ce pedeapsă merită acești degenerați adoratori ai bestialității, aș spune că nu merită mai mult decât să fie forțați să reproducă personal în public scenele de desfrâu, pe care le descriu sau le pictează. Aș pune în piața publică pe Tudor Arghezi să reproducă cu țiganca lui. precupeață de mărgăritărel, scena pe care o cântă în Florile de mucigai. în afară însă de acțiunea profilactică, prin care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
celorlalți. Elada lui Maurras e înțelepciunea, a lui Leconte de Lisle e marmura, a Contesei de Noailles e halucinația perversă, a lui Montherlant stadionul, a lui Schure și Maurice Magre misterele orgiace, a lui Pierre Louys și a celor mai mulți e desfrâul și descompunerea morală, parfumată cu roze de Siria. Printre cauzele acestui neopăgânism fabricat la Paris pe socoteala antichității, Charly Clerc socotește mai întâi „vechiul obicei literar care persistă”, adică tradiția literară a Franței, „certe habitude alexandrine de quelques-uns, l’art
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
puterea harului dumnezeiesc, pe când în păgânism e numai o transfigurare a proporțiilor omenești, fără nici un fel de purificare morală, o transfigurare imaginativă sau artistică, iar nu harică. Sublima populație a raiului creștin e androgină; zeii și zeițele Olimpului practică un desfrâu fără limită. Raiul creștin e împărăția apatică, adică lipsită de patimi, după chipul impasibilității dumnezeiești, unde numai iubirea pur spirituală face să vibreze sufletele ca note în universala simfonie de laudă adusă Creatorului. Olimpul e ros de partide în ceartă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Neputînd niciodată să umple prăpastia dintre singurele două clase viabile, cea a proprietarilor de pămînt și cea a reînnoirii biologice - țăranii - ea evoluează rapid către ferocitatea viciului care pune stăpînire pe tot fundalul poeziei bacoviene: "E noaptea plină de orgii/... Desfrîu de bere și de vin / Prin berării și cafenele/...Si de averi orașu-i plin/ Și ninge în orașul mare" (Și ninge). Cafeneaua Bucureștiului se aseamănă oricăreia din orice alt oraș mare, fiind un soi de mlaștină cu lume minată de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
condamnabile care fac obrazul subțire al imoralului și revelatului iudeo-creștinism. Pe lîngă templul din Ierusalim funcționa un mare bordel în care își găseau desfătarea chinuiții rabini, leviții și alte lepre cu pofte nesățioase și puturoase. Aici își aveau sălașul de desfrîu femeile ,,kedeșe”, dar erau și bărbați, numiți în scrierile lor sacre ,,cîini” pentru că și la ei pederastia era la mare cinste încă din vechime. Acest nărav mîrșav al rabinilor ivriți, îl găsim amintit în A doua epistolă sobornicească a lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
referă Dumnezeu prin profeția lui Isaia: „Vai de cei ce zic răului bine și binelui rău, care numesc lumina întuneric și întunericul lumină”, sau evanghelistul, care spune: „Și văzând nu văd și auzind nu aud, nici nu înțeleg”. Cine iubește desfrâul, beția și patimile, acela nu poate iubi Biserica și rugăciunea. El poate fi salvat de Hristos și de cei din jur, care trebuie să se roage pentru el, apoi să-l învețe și pe el să se roage. Rugăciunea este
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
stimulent în acțiunile lor: nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu, care le vine din rugăciunea rostită cu credință. Ei au o busolă morală în viață și o demnitate în acțiunile lor. Sufletul lor are parte de adevărata viață. Deznădejdea, nesiguranța, trufia, desfrâul, ura și alte bălării sălbatice ale răutății n-au loc, nu prind rădăcini în astfel de suflete. Ferice de acești oameni! Ei trăiesc, pe cât le este posibil învățătura și îndemnurile morale ale Mântuitorului. Pentru ei, credința și rugăciunea nu pot
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să râdă abia din momentul eliberării Cretei. Idealul libertății politice a devenit vorbă goală acolo unde libertatea se răsfață. Idealul libertății politice să funcționeze ca motor al unei deveniri intelectuale? Această devenire însă e convulsivă, plină de frământări, atingând razant desfrâul și înfigându-se într-o asceză nereligioasă. Studiul ca încercare de a potoli cumplita sete de adevăr, acesta este tânărul Kazantzakis. În el se ciocnesc violent teoriile. Evoluționismul minează grav creaționismul, desțelenind liniștea copilăriei. Liceanul, răscolit că ar putea fi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Nietzsche. Rabdă, se supun, îndură conduși de un lider ajuns aproape în pragul sfințeniei. Sfințenia presupune ieșirea din confortul cutumei. Presupune transgresarea ordinii convenționale bazată pe o tradiție conservatoare. Părintele Fotis are un trecut pătimaș, pătat chiar de crime și desfrâu. Reclădirea personalității sale se face sub asediu. Condițiile unui minim confort lipsesc, astfel încât în el e reactivat un alt mesaj din altă lume, o lume a egalității, a iubirii, a jertfei pentru celălalt, lume care nu se poate institui pe
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
după lege, fatidică, ei au mijloacele de a se retrage elegant, sub pretextul morții înscenate, într-o insulă unde sunt serviți ireproșabil de tineri capturați... Își fac de cap, preocuparea lor fiind prelungirea cât mai mult cu putință a vieții... Desfrâul ca formă de eliberare de teroarea trecerii timpului însoțit de tehnici recuperatorii medicale, sunt două dimensiuni ale abundenței care devine un mic zeu la care se închină bogații care au făcut legea pentru ei. - Lumea lui Nietzsche în romanul lui
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sensul dobândirii un nou nume, a unei noi identități, este unul gnostic, ca și faptul că Mavrodin se numește Andrei, din gr. aner, andros, "om" ("recurența acestui nume se cuvine să dea de gândit în opera lui Eliade"): "Lena, ființa desfrâului și a materiei (asemenea Sophiei din complexul gnostic, descoperită de omul de lumină într-un bordel din Tyr) se "descompune" în iubirea pentru Barbu Hasnaș, pentru a "renaște" hieratic și "luminos" în erosul resimțit pentru Mavrodin" (op. cit., p. 65.). 39
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
resursele Bisericii pentru reconstrucția Statului pontifical și pentru înfrumusețarea Romei. Pînă la sfîrșitul Evului Mediu nu se va mai pune problema convocării vreunui sinod general. Papalitatea, care apare tot mai mult ca o simplă putere politică, cade în nepotism și desfrîu, odată cu Inocențiu al VII-lea și Alexandru al VI-lea Borgia. Peste această Biserică în plină destrămare se va năpusti vijelia Reformei. Bisericile naționale și ereziile Lunga criză care zguduie papalitatea nu rămîne fără consecințe în organizarea și funcționarea Bisericii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pentru a debarca în Normandia (1415). Intenția sa este de a restabili ordinea într-un regat corupt, în care gloata dictează prinților ce au de făcut, în care regii asupresc clerul și în care, alături de regina Isabela de Bavaria, domnește desfrîul. învingător al cavalerilor francezi la Azincourt și Artois (1415), Henric al V-lea adoptă o nouă formulă de război: ocuparea permanentă a regiunilor cucerite. Datorită abilității sale politice el obține prin tratatul de la Troyes (1420) ca regele Carol al VI
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
solemn când au primit sf. Botez: (nu zice oare cel ce se botează: Mă lepăd de satana și de toată trufia și de toate lucrurile lui? Și care sunt cele mai plăcute lucruri ala satanei dacă nu balul, luxul, moda, desfrâul și necumpătarea mai ales în băutură?): - Grija de familia proprie ferind-o în mod special de citirile rele, e pentru membrii ordinului o datorie de igienă sufletească față de casnici, pentru a nu plânge mai apoi pe ruinele viciilor și a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]