766 matches
-
a trecut prin acele ținuturi, dar războiul continua să fie același. Simți că yubani-i începeau să se miște. De parcă un ceas interior i-ar fi trezit la unison, ieșiră din minusculele lor refugii și își luară armele ca să dispară în desișuri. José Correcaminos se așeză pe vine lângă el. — În curând se va crăpa de ziuă - spuse el. — Să mergem acolo...! Se ridică în picioare și înaintă până la pachetul ghemuit care era Inti Ávila. Se opri în fața lui, ridică pușca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
scurtă și seacă cu patul armei. Pușca de vânătoare alunecă de pe pieptul tânărului, care căzu ca un balot la poalele copacului. — Prea tânăr ca să moară, spuse el. — Prea tânăr, admise José Correcaminos. O porniră la drum, deschizându-și calea prin desișuri și întuneric, zgâriindu-și mâinile în spini și în ramuri, împiedicându-se de rădăcini și de trunchiuri, mormăind înjurături în șoaptă. O jumătate de oră mai târziu ajunseră în luminiș și fură uimiți să constate că nu era lumină în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
provoca prin ochii lui Bogdan Bîrleanu sau Constantin Tofan... Mașina se leagănă vioi, urmărind fidel drumul improvizat. O barieră se ridică și continuăm prin umbra, deja întunecată, a codrului bîntuit de legende cu haiduci, cu braconieri, cu jivine ascunse în desișuri impenetrabile și cu politicieni fără merite, cu puști și turme de mistreți uciși. Luna noiembrie lîncezește într-o căldurică nici prea, prea, nici foarte, foarte și de asta profită frunzele care sfidează prin verdele lor crud, de ai crede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la dispoziție! — Timp? Pentru ce anume? — Pentru a găsi un ac În carul cu fîn. 3 Nu s-ar fi zis că domnul Prentice era În stare de un efort susținut: nu era făcut pentru vînătoare. Din casă pînă la desiș și din desiș pînă la locul de tragere, cam atît putea să umble Într-o singură zi. Și totuși, În următoarele cîteva ore se dovedi capabil de eforturi mult mai mari, de o expediție cinegetică indiscutabil dificilă... Îndată după ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Pentru ce anume? — Pentru a găsi un ac În carul cu fîn. 3 Nu s-ar fi zis că domnul Prentice era În stare de un efort susținut: nu era făcut pentru vînătoare. Din casă pînă la desiș și din desiș pînă la locul de tragere, cam atît putea să umble Într-o singură zi. Și totuși, În următoarele cîteva ore se dovedi capabil de eforturi mult mai mari, de o expediție cinegetică indiscutabil dificilă... Îndată după ce-și lansă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fredona, parcă, o baladă din spuma undelor zdrumicate pe pietrele lucioase. Când am înaintat pe cursul apei cristaline, o uliță îngustă își deschise brațele spre mine. Atunci am deslușit într adevăr frânturi de baladă: vioara lui Ciprian Porumbescu răsuna în desișul munților, care ascultau cucernici. Ecourile muzicii s-au topit încet și tainic. Liniștea domnea peste împărația naturii. Deodată, dangătul clopotelor de la biserica mânăstirii săltă peste portativul pădurii, unduindu-se în depărtări. Era o chemare la rugăciune. Satul, redeșteptat că dintr-
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
-i ferme, de parcă În polițist ar fi văzut nu omul pe care cu câteva minute Înainte Îl vânau, ci o specie intermediară Între fierătanie și ființă, care, asemenea lor, funcționa mai degrabă pe baza unei scheme tehnice decât pierdut În desișul Încurcatelor traiecte ale gândirii. În Înălțimea singuratică a postului de conducere, polițistul părea un girofar care Împrăștia lumină În toate cele patru zări, un misionar civilizându-i pe sălbatici cu Codul Rutier În mână. Cu un șuier amplu, el a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
aur și fildeș din estul Africii, piper, nucșoară, cuișoare, scorțișoară și ghimbir din India, tămâie și smirnă din Abisinia. Ce spectacol, ce nobilă activitate! Trecând În pas milimetric de-a lungul unei țâțâni ruginite, caravana s-a pierdut Întâi prin desișul tropical al unui ghiveci de mușcate, prelingându-se apoi pe sub dinții unui pieptene, care le va fi apărut micilor cărăuși ca un schelet de mamut, spre a-și Începe lunga călătorie prin deșertul gălbui al peretelui. Și câte pericole nu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cocker spaniel. Asta-ți spune ceva? — Nu. — Atunci, la revedere. Ceva nou Însă tot apăruse. Când m-am reinstalat la postul de pândă, l-am regăsit pe Kuznețov Într-o vervă de zile mari. Scria la foc automat, iar prin desișul de pe figură i se ițea codița de șoarece a unui zâmbet. Mai mult, pentru prima oară de când Îl urmăream, l-am văzut destupând o sticlă de șampanie și turnându-și o porție generoasă. A scos la imprimantă un teanc grăsuț
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
am repezit În crâng și, stk, stk, stk - sulițele alea micuțe ne vâjâiră pe lângă urechi. Apucai să zăresc una care tremura, Înfiptă adânc În scoarța unui copac. Chiotele se apropiau din ce În ce, așa că ne-am aruncat orbește În desiș. Crengile acoperite cu spini ne băteau peste față, pe brațe și piept; stk, stk, stk - se auzea de peste tot, iar de văzut nu mai vedeam nimic și doar alergam ca bezmeticii. Unul dintre oamenii aceia ne răsări deodată În față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
se ridicau din toate părțile. Ne-am așezat astfel Încât Runa și Unu să se afle În mijlocul nostru și, tiptil, am prins să ne strecurăm printre frunzele grele și copacii groși. Deodată, dădurăm peste o potecă Îngustă care se afunda În desiș. Runa, care știa cel mai bine să vadă urmele, ne făcu semn să așteptăm. - Sunt tot copii, pufni ea, neîncrezătoare, privind la crengile din jur. Numai copii. Ne uitarăm și noi, cu luare aminte - crengile și frunzele erau rupte doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
eram În mâinile Tatălui și totul avea să se petreacă după cum Înnădise el firele. Între timp, sosiseră și vânătorii lui Scept, iar Dupna, Îndemnat de Logon cu care se Întâlnea În ascuns de câteva seri bune, i-a pitit În desișul de pe malul apei care curge mereu. Vânătorii s-au pus pe așteptat. Noi, În preajma lor! Kikil, ca un coțcar ce este, se făcea că nu știe nimic și vâna prin jurul iscoadelor lui Scept, râzând ca prostul. Atunci, i-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
lăsat acolo, legat și singur, să-l acopere oamenii mei cu crengile dese de copac. El și Scept... Hm. Ca doi vânători ce Împart frica În noapte. Amândoi la pândă. Unul păzește pe mâna moale, celălalt pe mâna tare. Scotocesc desișul. Își Încordează auzul. Trec orele și amândoi sunt unul și același gând. Of, of, zău că mintea mea pricepea cum de ajungeau să se Însoțească dar, Tată din cer, amândoi Îmi erau vrăjmași. Și, pentru că-mi erau vrăjmași și pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
poporului, când a dat numele de Toaca vârfului celui mai înalt și de Panaghia, (...) monolitului alăturat, greu de cucerit chiar de îndrăzneți alpiniști. De la Detunata, stâlpi mereu sfărâmați de trăsnete, până la Duruitoarea, cascadă ca laptele, cu glas neogoit, din taina desișului de brazi, numirile sunt toate evocatoare. Ici e căciula Dorobanțului, o cușmă curcănească în vârful unui stâlp scund de piatră, dincolo, Jghiabul lui Vodă, Gardul Stănilelor, până la Dochia împietrită lângă turmele de oi; toate numirile sunt plastice. Deși vârfu-i ca
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
către nord vârfu-i ascuțit. Pieptul lui e numai o rană. Bătut de soare, în apus, marmura albă se îmbujorează, iar cei câțiva molizi, ce au crescut pe năruituri, se profilează ca dungi întunecate. Muntele pare un monument măreț, răsărit din desișul pădurii de brad ce-l înconjoară. Păreții de piatră de var, năruiți, proaspăt ciopliți, dispar. Coastele văii se dau într-o parte. Pădurile se lasă până-n malul apei. Umbra copacilor joacă în valurile ogoiate, cu unduiri destul de repezi ca să necăjească
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
aurii, sub suflarea domoală a vântului de vară... Drumul neted se desfășura înaintea noastră gălbiu și lung, iar pe alocurea câte un picior de munte mai înrăzneț îi dădea parcă un ghiont, îl frângea în două, și drumul murea în desișul negru-verde a doi munți parcă împreunați. De la o vreme, însuși vântul fu biruit de arșița covârșitoare a zilei și adierea lui răcoroasă se shimbă într-o suflare de flăcări ce părea că izvorăște necurmat pe gâturile de văi largi ale
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
au adunat și ei, cu mic cu mare, în turme bunicele, scormonind după jir, rădăcini dulci și ghindă ori poame pădurețe. Unde au lucrat ei cu râturile, grohăind harnic, pădurea parcă este arată, nu alta. Somnul și-l petrec prin desișuri apărate de vânturi, adunați în cerc, godacii fiind la mijloc. Codan, vulpoiul cu blana roșie ca para focului, încearcă în fel și chip, doar-doar o dobândi ceva pradă; pândește, se apropie tupiliș, iar dacă în felul acesta nu izbutește, se
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
o poiană, din mijlocul unei păduri, găsi urma copitei unui cerb, plină ochi de apa ploilor. Vroi să se strecoare în unda rece dar, în clipa aceea, un biet lup, slab de i se vedeau coastele, dădu buzna dintr-un desiș, se repezi, sorbi apa, tulbură ce mai rămăsese, apoi se năpusti în cealaltă margine a pădurii după o căprioară care tocmai trecea. Raza călători mai departe. Munți, dealuri, văi; ai ce cutreiera în lume când te-ai așternut la drum
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
fundul apelor pe care îi vâna cu plasa și cu undița, iar cerbii și căprioarele cu săgeata și cu furca. Avea șoimi cu care pleca după potârnichi și iepuri și cai sprinteni cu care alerga prin văile munților și prin desișurile pădurilor, urmărind mistreții, lupii, urșii, vulpile și alte lighioane. Nu era rău să mai nimicească acele lighioane vătămătoare, dar lui îi plăcea mai mult să fugărească și să ucidă nevinovatele căprioare și cerbii bătrâni, cu coarne mari și frumoase care
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ascunse Corabie purtată prin crâncene furtuni În care dorm răpuși în pătimiri nestinse Toți Frații mei de Cruce și fluvii de lumini. Purtând în mână spada, cerești trepte urcam Să-mi scap de la pierzare iubitu-mi neam robit, Prin negrele desișuri și grote m-afundam M-am înfrățit cu-adâncuri și creste de granit. Dureri înăbușindu-mi din suflet și din oase Privesc departe cerul cu sfintele-amintiri Mă năpădesc văpăi din zile furtunoase Balsam și mărturie, răbaj și nemuriri. 13 ianuarie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și nimicuri de caractere. Ei pleacă în îndepărtate exiluri împinși de asupritorii de ieri, azi deghizați în democrați. Dar strigătul legionarilor nu a încetat. El vibrează ca un dangăt de clopot, ca o chemare la rugă din adâncul temnițelor, din desișul codrilor, din gropile știute și neștiute, din adâncul minelor de plumb. La 27 noiembrie 1940, după lungi cercetări, groapa comună a fost găsită și a început acțiunea de deshumare, dezgropare. S-a lucrat greu la spargerea betonului, într-o crâncenă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
avuseseră ghinionul de a-și duce traiul mizerabili ca membri ai familiei Winshaw. — Desigur... și Tabitha s-a întâlnit într-adevăr cu dumneavoastră acolo, dar ați fost întrerupți de Mortimer, care a crezut că ea bolborosea de una singură în desiș. — Exact. Din fericire, n-a remarcat prezența mea, deși dâra acestui parfum ieftin, dar destul de exotic pentru care am avut întotdeauna o pasiune deosebită - exagerată, s-a spus - nu se putea să nu-i ajungă la nări. În orice caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
loc și ospățul cel mare, cu povestirile și toate pățaniile din timpul vânătorii. Prima vânătoare, când a fost invitat regele Carol Ferdinand, a fost condusă de Sava și a avut loc la gara mică, tot pe unde curge Durăcoasa, un desiș întunecos cu primejdii la tot pasul. De aceea conducerea vânătorii i-a fost încredințată lui Sava, că el cunoștea cel mai bine potecile pe unde veneau jivinele la apă. Sava a început așezatul vânătorilor cu regele, spunându-i Tu, Doamne
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
la umbră, vă rog, spuse Margot. Era palidă la față și părea că-i e rău. Se duseră sub copacul singuratic cu coroană largă sub care era trasă mașina și urcară-n ea. — E posibil să fi murit deja În desiș. Mai stăm puțin și după aia mergem să vedem ce-i cu el. Macomber era cuprins de o bucurie sălbatică, fără sens, cum nu mai simțise vreodată. — Doamne, asta chiar c-a fost o urmărire, zise el. N-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
apropiindu-se de destinație, știind În ce oraș se va opri la căderea nopții, Nick observa atent pe care câmpuri există soia sau mazăre, unde erau hățișurile și unde fuseseră tăiate, unde erau poziționate barăcile și casele față de câmpuri și desișuri - vâna În minte În timp ce trecea, măsurând fiecare loc deschis din punct de vedere al posibilităților de hrană și ascunziș, gândindu-se unde ar putea da de un stol și-n ce direcție ar zbura acesta. Când vânezi prepelițe, nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]