1,067 matches
-
utopice. Universitate la Cotnar, cruciadă împotriva Semilunei, astea nu încălzesc pe boierii conștienți de imposibilitatea lucrurilor. Scena finală, cu discursul emfatic, foarte academic ("Mi-arunc din cap coroana!... din mână sceptru-mi scot... Nu mai sunt domn!... acuma ucideți pe Despot!") e plină de adevăr local. Boierimea șovăie o clipă, uluită de oratorie, totuși Despot cade înjunghiat, fiindcă istoria Moldovei arată cum că mijlocul tradițional și sănătos de a scăpa de un pretendent extern este uciderea. Prin Fântâna Blanduziei, Ovidiu și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
imposibilitatea lucrurilor. Scena finală, cu discursul emfatic, foarte academic ("Mi-arunc din cap coroana!... din mână sceptru-mi scot... Nu mai sunt domn!... acuma ucideți pe Despot!") e plină de adevăr local. Boierimea șovăie o clipă, uluită de oratorie, totuși Despot cade înjunghiat, fiindcă istoria Moldovei arată cum că mijlocul tradițional și sănătos de a scăpa de un pretendent extern este uciderea. Prin Fântâna Blanduziei, Ovidiu și o altă dramă, Virgiliu, anunțată dar neefectuată, V. Alecsandri înțelegea să definească drepturile geniului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
țigan!... Tănase urmează pe Răzvan orbește, încuviințînd, ca exponent al norodului, toate actele de revoltă împotriva împilării de sus. Pentru el Răzvan e un individ afară din comun, vrednic pentru orice treaptă. Însă când Răzvan vrea să fie domn, șovăie: Despot fu grec, Ioan-vodă fu armean și Iancu sas... Dar orișicum pîn-acilea din mila dumnezeiască, Noi n-am avut nici un vodă... știi!... Țara o să cârtească, Ce să-i faci!... Mai bine hatman. Să nu fi fost tată-tău!... Drama rămâne oricum
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de la motive sacre: „Săraci și goi, ca adevărul,/ Ar fi trăit în rai o viață,/ De-ar fi costat și acolo mărul/ Cât costă azi, la noi, la piață” (Adam și Eva). „Fauna” tradițională a comicului este prezentă in corpore: despoții, patrioții de paradă, cozile de topor, impostorii, proștii, mediocritățile, grandomanii, detractorii și categoria mai nouă a bișnițarilor, chefliii, avarii, îngâmfații: „Deși murea, se bucura nespus/ Că și-n mormânt va sta cu nasu-n sus....” (Unui îngâmfat). Dar T. depășește gluma
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
Banatului - datorită luptei și jertfei românilor din toate provinciile locuite dintotdeauna de aceștia: „Țări românești - sublinia articolul-program al Românimei, alcătuit desigur, de directorul publicației - despărțite prin vitregia vremurilor și brutalitatea cotropitorilor și țări rupte din trupul Principatelor de lăcomia unor despoți vecinic nesăturați de pradă se reîntorc astăzi la matca firească și reîntregesc ceea ce nedreptatea și sa mavolnicia a despărțit și a robit în cursul vremurilor. Neamul românesc își realizează visul secular nu prin alcătuiri diplomatice lipsite de bărbăție și înăl
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de o frumusețe unică necunoscută limbii române nici mai-nainte nici după aceea. Și, totuși, în dicționarul lui Lazăr Șeineanu nici măcar nu se pomenește despre opera lui Alec sandri de la 1877-’78. Se pomenește despre Doine, despre Pasteluri și despre Despot Vodă, dar nici un cuvânt de Fântâna Blanduziei, Cântul gintei latine și poezia înălțătoare și nemuritoare care a cântat vitejia deșteptătoare a neamului românesc la 1877.152 151. Poezia Peneș Curcanul - datată „Mircești, august 1877“ - a apărut în revista Convor biri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nici primăria nu dau nici cel mai mic semn de degradare. Totuși, Nicolae Ceaușescu a decis să le abandoneze, înlocuindu-le cu o gigantică construcție. Concentrarea administrației de stat într-un centru unic părea să fie mai degrabă coșmarul unui despot oriental, obișnuit să-și vadă zilnic supușii la picioare, decât proiectul de sistematizare a unei capitale europene. Dar, pe măsură ce arhitecții dezvăluiau în fața ochilor rezidențiali, incapabili să citească abstracția unui proiect, machetele lor artizanale din poliester expandat, incredibilul, demonstrația inutilității tindea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
editată de Michael Krüger. Nu cunoșteam revista, nici editorul datorită cărora aveam să fiu invitat, după alți câțiva ani, În Berlinul Occidental, și aveam să plonjez, apoi, În tumultul eliberator al exilului. Exilul dinaintea exilului stătuse sub sceptrul socialist al Despotului care reprezenta Legea și Calendarul și al Tovarășei Sale, care purta zilnic alt „colier cu inimioare proaspete”, cum ne amintește poemul lui Michael, Aus dem alten Rumänien (Din vechea Românie). Limba Însăși ajunsese În grea suferință, poeții Își pierdeau vocea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
unor români. Câteva dintre tălmăcirile publicate în acest domeniu - Johannes Sommer și Christianus Schesaeus, Scrieri alese (1988), Nicolae Spătarul Milescu, Manual sau Steaua Orientului strălucind Occidentului - Enchiridion sive Stella orientalis splendens occidentali (1997), A. M. Grazianus și Johannes Sommer, Viața lui Despot Vodă (1998), Petru Movilă, Ortodoxa confessio fidei catholicae et apostolicae ecclesiae orientalis (2001) - deschid noi perspective, nu numai istoricilor, ci și istoricilor literari, filosofilor și filologilor. Exegetul se arată preocupat și de teme controversate ale domeniului sau mai puțin abordate
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
alese. Poezie latină din epoca Renașterii pe teritoriul României, ed. bilingvă, Iași, 1988; Nicolae Spătarul Milescu, Manual sau Steaua Orientului strălucind Occidentului - Enchiridion sive Stella orientalis splendens occidentali, ed. bilingvă, introd. trad., Iași, 1997; A.M. Grazianus, Johannes Sommer, Viața lui Despot Vodă. Proza latină din epoca Renașterii despre români, ed. bilingvă, Iași, 1998; Poeți latini postclasici, ed. bilingvă, introd. trad., Iași, 2000; Platon, Gorgias, București, 2000; Petru Movilă, Mărturisirea ortodoxă a credinței universale și apostolice a Bisericii Orientale - Ortodoxa confessio fidei
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
1984, 1; Petru Zugun, „Eminescu și clasicismul greco-latin”, AUI, lingvistică, literatură, t. XXX, 1984; Gabriel Țepelea, Un arhipelag puțin explorat, RL, 1988, 33; Marius Alexianu, Profil de traducător: Traian Diaconescu, AUI, limbi străine, t. I, 1988; Ștefan Cucu, „Viața lui Despot Vodă”, AUC, t. XX, 1998, 1-2; Matei Bălan, N. Milescu, „Stella orientalis”, CRC, 1998, 6; Gheorghe Badea, Dialog cu un filolog clasic: Traian Diaconescu, CL, 1999, 4; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 151-152; Dorina Tărnăuceanu, Publilius Syrus în vestmânt român, CL
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
cu multe personaje, situații, întâmplări, priveliști, descripții bine „documentate”, considerații morale, romanul este lipsit de un conflict central propriu-zis. Scena acțiunii se află, pe rând, în Moldova, Transilvania, Polonia, apoi la Kiev, Istanbul, Roma etc.; apar personaje istorice cunoscute (Lăpușneanu, Despot, Tomșa, Doamna Chiajna, Sigismund Zapolya); se țes peste tot intrigi, survin evenimente senzaționale. Romanul este interesant prin „culoarea locală” (și de epocă), minuțios și plauzibil reconstituită, și prin problemele investigate în spațiul lăuntric (raporturile dintre putere și avere și, respectiv
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
numai oamenii ci și instituțiile, chiar și cele spirituale, au fost martirizate în acele vremuri, în acest sens cazul mânăstirii Slatina, la o depărtare de un deal de Voroneț, este cel mai grăitor exemplu de trecere „prin foc și sabie". Despot Vodă de exemplu a topit toată argintăria și odoarele bisericii Slatina pentru a bate monedă și a-și plăti ostașii. Sobieschi, în drum spre Neamț a asediat mânăstirea, furând clopotele de bronz pentru tunuri, iar Ion Vodă cel Cumplit îl
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau Colecția imperială din Viena și Colecția Reichel, încorporată actualmente imperiului din Petersburg. Înainte cu un deceniu, numismații nu cunoșteasu alte monete românești, decât puține exemplare de Petru Mușat, Alexandru cel bun, Iliașiu, Ștefan cel Mare, Ștefan Lăcustă, Alexandru Lăpușneanu, Despot Vodă, Ionașcu Vodă și Dabija Vodă pentru Moldova; de la Vlad I și V, de la Mircea I, Mihai Viteazu, Mihnea cel Bun, Constantin Brâncoveanu și Constantin Hangerli pentru Valahia. Astăzi colecțiile sunt foarte însemnate. Colecția Societății Academice, care posedă mai multe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vladu II Dracului, de la Radulu III, fiul lui Dracu, de la Vladu III Tiepesiu și de la Radulu IV cel Mare. Din secolul al XVI-lea cunoaștem monete de la Ștefăniță Vodă, de a Ștefan Lăcustă, de la Petru Rareș, de la Alexandru Lăpușneanu, de la Despot Vodă și de la Ionescu Vodă, de la Vlad V și Mihai Viteazu. Din secolul al XVII-lea ne-au rămas monede numai de la Dabija Vodă, de la Mihnea cel Rău și de la Constantin Brâncoveanu. Dintre domnii fanarioți numai Constantin Hangeri a lăsat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
litere monacale nu pot aparține decât principilor care au domnit de la fundarea principatelor până la 1550. În ceea ce privește Moldova, această regulă capătă chiar o confirmare prin aceasta, că banii Domnilor din urma anului 1550 au data certă. Astfel, de la Alexandru Lăpușneanu, de la Despot, de la Ionașcu, monetele port anul în care au fost bătute. De la 1520 încoace însă ele au și un stil diferit. Literele lapidare înlocuiesc pe cele monacale, în Principatele Române, ca și în Europa apuseană. Monetele din perioada întâi se deosebesc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Codex Bandinus, dar și de cele oferite de un document din 1659, privitor la misionarul italian Bernardin Valentini. 738 Acest articol, intitulat Petru Șchiopul și catolicismul, evidenția meritele domnului Moldovei în refacerea structurilor Bisericii Catolice din Moldova după activitatea lui Despot Vodă. Conform studiului său, domnitorul Petru Șchiopul a "curățat" bisericile catolice din Iași și din alte comunități catolice din Moldova de orice urmă de protestantism, redându-le Bisericii Universale. 739 Ioan Ferenț, " Ieremia Movilă și catolicismul", în Calendarul catolic, 1915
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
articolele mai iconoclaste ale lui Al. George nu au putut dărâma un mit. în schimb, în Istoria literaturii moldovenești, apărută în același an cu monografia lui Al. Dobrescu, la Chișinău, „Junimea” era considerată o asociație reacționară, iar T. Maiorescu un despot literar. în 1990, când se împlineau 150 de ani de la nașterea lui T. Maiorescu, prioritățile românilor erau altele, criticului fiindu-i dedicate de zece ori mai puține articole decât în 1980 (D.G. Burlacu). Timpurile de stabilitate marcau astfel despărțirea de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a occidentalilor. ,,Orientului îi lipsea un lucru esențial - ideea de independență față de stat240. Orientul nu a ridicat niciodată obstacolele din calea libertății, nu a încercat vreodată să întărească drepturile individuale în fața puterii politice, nu a pus nicicând în discuție samavolnicia despoților și prin urmare nu a instituit un cadru legal care să protejeze bogăția cetățenilor privați contra confiscării din partea tiranilor. Dimpotrivă, induse în eroare de ideea că averea bogatului constituie cauza mizeriei săracului, toate aceste popoare au susținut practica guvernanților ce
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Mises arată: ,,Orientului îi lipsea un lucru esențial, ideea de independență față de stat. Orientul nu a ridicat niciodată obstacolele din calea libertății, nu a încercat vreodată să întărească drepturile individuale în fața puterii politice, nu a pus nicicând în discuție samavolnicia despoților și, prin urmare, nu a instituit un cadru legal care să protejeze bogăția cetățenilor privați contra confiscării din partea tiranilor". Ludwig Von Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011, p. 98. 273 Hegel caracterizează în mod succint celelalte
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
familie ca unitate contractuală. Adică, cel puțin în teoria politică, lucrul acesta îl putem urmări cu mare ușurință, avem o idee despre familie care vede familia ca o unitate naturală, infrapolitică, dominată de ce? De dominus, de pater familias, de acel despot din teoria politică greacă, aristoteliană, stăpânul casei, al sclavilor, al servilor, al familiei sale imediate, femeie și copii în principal, și de la această noțiune de familie ca unitate naturală se trece la o familie, la ideea unei familii ca unitate
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pictorul cu același nume. De unde, însă, atâta energie, de care dispune, deranjându-și adversari și comilitoni? Desigur, nu din consumul de brâză de vaci, în bătătura socrilor. Și nici dintr-o nativă ghidușie, cam scorpionică. Chiar vrea să ajungă un despot luminat, dând urmare nostalgiilor dlui Iliescu? Cei mai bănuitori îl și văd punându-și singur pe cap coroana, cu lungă hlamidă de hermină, peste tricoul de marinar. Este, desigur, la mijloc, o neînțelegere, pe fondul unei tradiționale uitări, să-i
Râdem, sau ce facem? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11398_a_12723]
-
cu lemnul spălăcit, pline cu grămezi de zdrențe și tot felul de fierotenii...” pe bulevardul Dacia! Decorul se întregește: “superbele clădiri în ruină, cu cariatidele lor umilite și desfigurate de tencuiala căzută de pe cioturile lor de brațe” sînt contrapuse blocurilor despotului, al cărui palat, “tot neterminat, deja în refacere, tronează ca o gigantică excrescență a puterii (un tort, de fapt, clădire grotescă la extremitatea unui bulevard conceput pentru parade militare, mai musolinian decît oricare altul...” într-un cartier devenit un “puzzle
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
nr. 38A bl. II34, sc. A, et. 7, ap. 29 sector 4 țel. 091224908 6173 TRĂISTARU VASILE OLIVIU (n. 1954) Str. Foișorului nr. 16 bl. F11C, sc. 3, ap. 73 sector 3 țel. 3215084 6177 TRAPIEL WANDA (n. 1947) Str. Despot Vodă nr. 22 sector 2 țel. 2101154 12551 TRIFAN FILIP (n. 1938) Str. Valea Argeșului nr. 11 bl. A6, sc. D, et. 1, ap. 49 sector 6 țel. 093731571 12146 TROGMAER VICA (n. 1958) Str. Raditei nr. 41 sector 5
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Str. Blănarilor nr. 14, județul Sibiu. 55. Gheorghe-Hanganu Sever, fiul lui Gheorghe-Hanganu Marcel și Elena, născut la 20 decembrie 1967 în București, România, cu domiciliul actual în Germania, 96450 Coburg, Steingasse 8, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Despot Vodă nr. 53, sectorul 2. 56. Ghermuță Emanuel-Daniel-Valentin, fiul lui Ghermuță Ion și Aurora, născut la 2 octombrie 1973 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 4292 Kefermarkt, Aistfeld 37/4, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 2.432 din 28 decembrie 2004 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164608_a_165937]