10,396 matches
-
să adauge aripilor făpturii lăuntrice "grade de libertate"? Mai curînd e o, fie și "feerică", servitute, întrucît cere adaptarea la o condiție existențială nouă, într-un climat algid, într-o regiune a abolirii simțurilor substituite prin înlocuitori estetici, a "strigătelor" devenite convenții celeste: "împacă-te cu frigul din tine: / e doar un alt trup ce ți s-a dat / pentru a te naște // fără de miez întunericul / fără de auz și fără văz / fără degete copilul lup și fără privire / pămîntul transparent / te
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
Cristina Alexandrescu Zahia Dehar, devenită cunoscută după ce s-a spus despre ea că e prostituata minoră fotbaliștilor francezi, a apărut mai mult dezbrăcată, decât îmbrăcată la un eveniment public. Zahia Dehar a devenit cunoscută după ce a spus despre fotbaliștii Karim Benzema și Frank Ribery că
Ținuta FABULOASĂ a ”prostituatei fotbaliștilor francezi” la un eveniment by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72029_a_73354]
-
eliberarea de sub stăpânirea otomană. Folosind o bibliografie foarte bogată, cercetând cu meticulozitate documente din arhiva orașului, din monografii ale orașului, din memoriile unor cercetători, comparând cu scrierile anterioare sau surse din cele mai neașteptate Buculei urmărește cronologic dezvoltarea fostei urbe devenită un oraș prosper, un port și una dintre așezările cele mai importante ale României. Autorul raportează întâmplările dramatice ale acestei urbe greu încercate (fiind arsă ori bântuită de ciumă), sărăcită de armata turcească sau devastată de ocupanții germani (în 1917
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
Cristina Alexandrescu O cunoscută vedetă, devenită faimoasă după ce a participat la concursul Big Brother, a decis să-și mărească sânii iar acum se laudă. Josie Gibson a trecut de la cupa B, la cupa DD, motiv pentru care este în culmea fericirii, potrivit The Sun. Josie Gibson
O vedetă și-a pus silicoane. Vezi diferența by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72212_a_73537]
-
dintre ele, avându-l în centru pe criticul literar Thomas Hunkeler, profesor la Universitatea din Fribourg și excelent condus din aproape în aproape de Magda Răduță, pune - la modul teoretic - problema validității unui concept cum este îndelung vehiculata autonomie a esteticului. Devenită, mai cu seamă la noi și mai ales în ultimii ani, o ultimă redută a conservatorismului canonic, aceasta e sintetizată de Hunkeler în datele ei esențiale fără prea multe ocolișuri: Când ajungi, cum am ajuns eu, să te ocupi de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
a implicat o maximă competență lingvistică, de care I. Oprișan a făcut o ireproșabilă dovadă. Prima revistă, Foaea de storiă română, a fost scrisă în întregime de B. P. Hasdeu. Au apărut numai patru numere, lunar, începând din martie 1859, devenite unicate, în Biblioteca Academiei Române. Cea de-a doua revistă, Foița de istorie și literatură, a apărut în cinci numere, în martie-iulie 1860. O mare parte a revistei a fost scrisă tot la B. P. Hasdeu, dar a inclus și unele
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
Doilea Război Mondial. Capitole târzii din viața mea este o carte pe deplin revelatoare, conturând o dată mai mult fascinanta personalitate a Reginei Maria. Fosta prințesă de Edinburgh, venită în România în 1892, prin căsătoria cu prințul moștenitor Ferdinand de Hohenzollern, devenită regină în 1914, după moartea "Unchiului" (Carol I), ne apare acum în postură de diplomat, inteligent, convingător și eficace, care a pledat cu înflăcărare cauza națională a țării sale de adopție și a stârnit admirația unora dintre cele mai importante
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
-l și iubesc. Erau incitante și petele încă albe din viața sa, ca și aura de exotism și mister care-l înconjurau, deoarece era pomenit rar și atunci doar ca pildă de neurmat a decăderii artei burgheze. Până la urmă, perspectiva devenită plauzibilă de a mă întâlni cu el, va fi fost argumentul decisiv care m-a determinat să accept aventura acestui voiaj târziu. În fine, am ajuns la cel mai celebru dintre edificiile sale, Casa Milla sau La Pedrera, bine plasată
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
în fruntea ziarului sunt numărate. Să sperăm că au și determinarea și forța și sprijinul pentru a opera o veritabilă schimbare la față, și nu o biată cosmetizare. E spre binele lor, dar și al jalnicului peisaj al presei românești, devenită mătura respingătoare pe care călăresc cele mai sinistre vrăjitoare imaginate de mintea unui Stephen King ajuns la ospiciu.
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]
-
și cum a evoluat). Pe site-ul propriu editura se recomandă astfel: "Editura Corint rămâne în noua formulă o editură consacrată educației, cu o bogată paletă de carte școlară și auxiliare, atlase, dicționare și albume, alături de care se mențin colecțiile devenite deja clasice: Microsinteze, Clio, Opere fundamentale (istorie), Geopolitică și geostrategie, Medicina în familie, IT, Bibliografie școlară (Clasici români/ Literatură universală/ Povești)". Aflăm din prezentare și din catalog care e "noua formulă" a editurii, dar nu știm care va fi fost
O editură, dincolo de manuale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8811_a_10136]
-
de comentarea postumelor, conservate, pînă atunci, de Maiorescu, astfel încît discutarea specificității naționale a trecut pe plan secundar. Chestiunea a fost reluată abia după 1920, în contextul augmentării sentimentului național prilejuit de constituirea României Mari. Se pare că dintre românii deveniți atunci regățeni, cei care s-au grăbit să îl aprecieze pe Eminescu drept "poet al neamului" au fost ardelenii 12. Alții îl consideră "părintele neamului"13. Este vorba, firește, de titluri gazetărești, dar nu mai puțin reprezentative pentru aureola de
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
romanul lui Ian McEwan, - autor cu o psihologie subtilă al unor excelente volume de povestiri: First Love, Last Rites și In Between the Sheets, din păcate netraduse în limba română - evenimentele iau o turnură neașteptată, cu o ultimă etapă revelatoare. Devenită scriitoare, clișeul este ireparabil, Briony, intepretată de această dată de Vanessa Redgrave, reconsideră romanesc întreaga poveste unde episodul melodramatic al împlinirii dragostei nu reprezintă decît o minciună pioasă, adică o ficțiune. Încercînd să împace în ficțiune ceea ce a distrus în
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
săptămână. Astăzi, magaziile se umplu în ritm necontenit. De când editorii au ajuns și propriii difuzori, e practic imposibil să faci față avalanșei de cărți ce intră în librării la bucată, la pachet, la cutie sau de-a dreptul la container. Devenită o marfă ca oricare alta, cartea începe să aibă parte de același tratament: mult prea multe obiecte sunt interschimbabile pentru ca vreun librar sensibil să tresară în fața unui nou titlu. De ce-ar tresări vânzătorul de la magazinul de detergenți în fața cutiei
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]
-
Ioan Holban Unii scriitori clasici și moderni, cu puțină dare de mînă, au lăsat în urma lor niște case, devenite, apoi, "memoriale"; acolo se vor fi născut sau vor fi trăit perioade din viața lor. Nu sînt prea multe asemenea case pentru că scriitorul român a fost dintotdeauna ceea ce G. Ibrăileanu numea proletar intelectual, n-a fost meșter la dat "tunuri
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
jumătăți a secolului al XIX-lea, ține de domeniul miracolului. Cu deplină seninătate, fără nici un fel de preocupare programatică, ca un fel de nou monsieur Jourdain care face modernism fără să o știe, Negruzzi a deschis în literatura română căi devenite drumuri publice după publicarea celebrelor articole manifest ale lui Mihail Kogălniceanu (în "Dacia literară") și Titu Maiorescu (în "Convorbiri literare"). Într-o operă de o viață care nu depășește dimensiunile unui volum de 300 de pagini, Constantin Negruzzi reușește o
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
noi primele victime s-a născut din faptul că, înainte de a ajunge să descoperim cine și cum suntem, am descoperit cu spaimă că suntem diferiți de ceilalți. Iar prima și cea mai dramatică dintre urmările acestui conflict psihologic este incapacitatea devenită organică de a înțelege egalitatea. Suntem mereu inferiori sau superiori celor din jurul nostru, niciodată egali cu ei și suntem privați (ne privăm?) astfel de singura situație în care se poate construi ceva: colaborarea, onoarea, respectul de ceilalți, dreptul, fair-play-ul. De-
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
delicatețea și fragilitatea efemeridelor, fluturii migrează cu dezinvoltură dintr-un text în altul. Zborul lor este, într-un fel, elementul de coeziune al volumului. Altminteri, aproape fiecare text face trimitere la poezia lui Șerban Foarță. Sunt prezente nu doar holorimele devenite un soi de ex libris al scrisului său, dar și unele motive și jocuri de cuvinte devenite celebre. Pe alocuri prozatorul Șerban Foarță nu ezită să-l citeze pe mult mai celebrul poet omonim: "Viitoarea Avenue Foch era faimoasă, de
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
un fel, elementul de coeziune al volumului. Altminteri, aproape fiecare text face trimitere la poezia lui Șerban Foarță. Sunt prezente nu doar holorimele devenite un soi de ex libris al scrisului său, dar și unele motive și jocuri de cuvinte devenite celebre. Pe alocuri prozatorul Șerban Foarță nu ezită să-l citeze pe mult mai celebrul poet omonim: "Viitoarea Avenue Foch era faimoasă, de mult, prin foșnetele ei. Faimos avea a fi, pe urmă, și mareșalul eponim prin tocmai foșnetu-i specific
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
cap. Rușinosul episod al încredințării cartelei de vot unei persoane străine de Parlament ar fi trebuit să ducă automat la eliminarea din funcție a acestui personaj. Frauda comisă în acest fel e hoție curată, iar implicațiile politice sunt greu cuantificabile. Devenită brusc vulnerabilă, doamna cu pricina a simțit, probabil, nevoia să facă exces de zel, punându-se la dispoziția forțelor anti-Băsescu din propriul partid. Privite cu detașare, inflamările actorilor-mercenari arată nu patriotismul, ci politicianismul jegos al celor în cauză. Pentru a
Şnururile şubrede by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9862_a_11187]
-
peisajul editorial românesc, suprasaturat de o varietate recentă a eseisticii din ce în ce mai lejeră terminologic și mai inutil combativă. În al treilea rând, pentru că bibliografiile - provenite cu precădere din spațiul cultural italian - pur și simplu pun în circulație alte nume decât cele devenite, la noi, adevărate obiecte de venerație, alte direcții de interes decât acelea structuraliste sau postmoderniste și alte modalități de raportare decât neîntârziata adeziune. În fine, din toate aceste motive, Sensuri ale perfecțiunii este - din principiu chiar - o carte binevenită. Că
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
a transmis și în Est, după căderea comunismului. Dar, constată autorul, e vorba aici de un concept în criză, care trebuie neapărat pus în ecuație cu conceptul antonim, intolerabilul. De aici și titlul eseului: Toleranța și intolerabilul. Criza unui concept. Devenită loc comun, cu "o validitate oarbă, fără contur", toleranța beneficiază de un fals prestigiu, care ocultează "problematica riscantă și complicată a intoleranței", o dată cu oricând posibila, dar neîngăduita sa confuzie cu indulgența, complicitatea, resemnarea. Aici apare și acel frumos și insolit
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
întru totul remarcabile), povestirile se rotesc în jurul acelorași teme, obsedante, dar diferă semnificativ prin strategiile narative adoptate de autoare. Miza e pusă, de fiecare dată, pe identificarea unor articulații existențiale osificate, fire subțiri și nevăzute, îngroșate tot mai mult și devenite, vai!, vizibile care ne fac captivi în propria viață. Foarte deosebite între ele, personajele Adrianei Bittel au o problemă comună: ajung să trăiască la modul mecanic, să se târască de pe o zi pe alta, visând, în compensație, la fantasmagorice alternative
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
le mai întâlnim și-n alte părți ale globului, comunismul românesc a continuat să fie o prezență de prim-plan a vieții publice. Infestată de mulțimea activiștilor și securiștilor, societatea românească a jucat după regulile dictate de vechea oligarhie ideologică, devenită oligarhie economico-financiară. În cele trei faze ale sale (comunismul de represiune, sub Gheorghiu-Dej, cel de distrugere, sub Ceaușescu, și cel de lăcomie, girat de Iliescu), bolșevismul românesc s-a dovedit nu doar perfect coerent, ci și înspăimântător de eficace. Roadele
Încă un tango cu Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9910_a_11235]
-
și 1947. Pasul decisiv l-au făcut istoricii Dimitrie Onciul, considerat, de altfel, și intemeietorul istoriografiei critice românești, care venea din Bucovina, Ioan Bogdan și Constantin Giurescu, din aceeași generație grupată în jurul "Convorbirilor literare", mutată de la Iași la București, revistă devenită, în măsură considerabilă, istorică. Oricum, cu spații mult reduse pentru literatură. Dar și literatura publicată acum era de nivel modest. Nu se compară cu literatura publicată în perioada ieșeană. Asistăm, însă, la o profesionalizare a istoriografiei. în acest studiu, încep
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
al poetului capătă accente repercutante. Petrarca însuși îl avusese ca obiect (cum atestă versurile, Secretum, epistolele), dar, în spiritul valorilor culturale introiectate, păstrase cu grijă măsura, il decoro, decența convenienței. Urmînd firul unor senzații cazuale, al gîndurilor, repetînd gesturile cotidiene devenite mecanice, din frînturi disparate, protagonistul romanului în discuție își reconstituie viața. Ca toate celelalte și totuși unică, cu toate pliurile ei, este o existență dependentă de contingent, de statutul social iar, în timp, de beteșugurile vîrstei. În ciuda poziției de invidiat
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]