778 matches
-
skills interventions that match different personality profiles of female substance abusers", în Psychology of Addictive Behaviors, 14, pp. 231-242. Cuber, J.F., Haroff, P. (1965), The significant Americans: A study of sexual behavior among the affluent, Appleton-Century-Crofts, New York. Cusson, M. (1997), "Devianța", în Tratat de sociologie, Boudon, R. (ed.), Editura Humanitas, București, pp. 439- 477. David, J., Richardson, A., (2008), "Economic Inequality and Homicide from 1975 to 1995: A Cross-National Fixed-Effects Test", în Homicide Studies, Sage Publications, februarie, pp. 28-45. Dawkins, M.P.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
K.S. (1986), "Alcohol Consumption and Physical Symptoms in a Mexican American Population", în Drug and Alcohol Dependence, 16, pp. 369-379. Merton, R.K. (1938), "Social Structure and Anomie", în American Sociological Review, 3, pp. 672-683. Miftode, V.(2004), "Protecția minorităților și devianța socială", în Miftode, V., (coord.), Sociologia populațiilor vulnerabile, teorie și metodă, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași. Mionel, V. (2011), "Prospecții teoretice asupra efectelor negative ale procesului de segregare urbană", în Revista Transilvană de Științe Administrative, 1 (28), pp. 100-120
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Drug Abuse (NIDA), (2002), Drug Enforcement Agency (DEA) - www.drugfreeamerica.org/Drug Resource. Neamțu, G. (2005). "Probleme de asistență socială în toxicomanie" în Neamțu, G., Stan, D., (coord), Asistența socială. Studii și aplicații, Editura Polirom, Iași, pp. 375-43. Neamțu, C. (2003), Devianța Școlară. Ghid de intervenție în cazul problemelor de comportament ale elevilor, Editura Polirom, Iași. Neamțu, G., Cîmpean I., Ungureanu C. (1998), Intervenție și prevenție în delincvență, Editura Fundației Chemarea, Iași. Newcomb, M.D. (1996), "Pseudomaturity among adolescents: Construct validations, sex differences
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
477-504. OEDT, (2009), Cercetarea națională privind drogurile în Europa, http://www.emcdda.europa.eu/activities/research. Oetting, E. R., Edwards, R. W., Beauvais, F. (1989), "Drugs and Native-American youth", în Drugs and Society, 3, pp. 5-38. Ogien, A. (2002), Sociologia devianței, Editura Polirom, Iași. Olaio, A. (2001), "Theoretical Models and drug use prevention", în Mendes, F., Relvas, A., P., Olaio, A., Rovira, M., Broyer, G., Pietralunga, S., Borhn, K., Recio, J. L. (ed.), Family: the challenge of prevention of drug use
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
D. (1990), Introducere în sociologia delincvenței juvenile, Editura Medicală, București. Rădulescu, S.M. (1994), Homo sociologicus, Editura Casa de editură și presă Șansa S.R.L., București. Rădulescu, S., Banciu, D. (1996), Sociologia crimei și criminalității, Editura Șansa, București. Rădulescu S.M. ( 1998), Sociologia devianței, Editura Victor, București. Rădulescu, S.M., Dâmboeanu, C. (2006), Sociologia consumului și abuzului de droguri, Editura Lumina Lex București. Regoly, R.M., Hewitt, J.D., Delisi, M. (2010), Delinquency in society, ediția a VIII-a, Jones and Bartlett Publishers LLC. Rehm, J., Baliunas
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
21,22,23,24, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 33, 35, 38, 40, 42, 44,45, 46, 48, 49, 50, 56, 66, 67, 74, 78, 79, 81, 82, 105, 107, 118, 119, 124, 135, 142, 164, 195, 200,201 devianța, 41, 55,56, 57, 58, 59, 61, 62, 63, 79, 89, 106, 107, 108 DiClemente, C., 65, 71, 121 Diez, J.P., 80 Dioscoride, Penadius, 10 Dobzhansky, Th., 93 Dragomirescu, V.T., 55, 97, 100 Drăgan, J., 13, 18, 19, 21, 22
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
OMS Technical Report Series, No. 273). 3 În acestă parte a raportului au fost analizate doar răspunsurile celor care consumă droguri (bază analizei = 131 respondenți, ce au bifat DA la itemul Q20. Consumi droguri?). ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ GABRIEL ALBU Relațiile interpersonale 2 1 DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI 2 239 Prefață Drogurile, cadru general de analiză și delimitări conceptuale DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI Droguri licite, droguri ilicite Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
doar răspunsurile celor care consumă droguri (bază analizei = 131 respondenți, ce au bifat DA la itemul Q20. Consumi droguri?). ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ GABRIEL ALBU Relațiile interpersonale 2 1 DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI 2 239 Prefață Drogurile, cadru general de analiză și delimitări conceptuale DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI Droguri licite, droguri ilicite Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri Strategii de intervenție în consumul de droguri Anexe Bibliografie Indice
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
DA la itemul Q20. Consumi droguri?). ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ GABRIEL ALBU Relațiile interpersonale 2 1 DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI 2 239 Prefață Drogurile, cadru general de analiză și delimitări conceptuale DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI Droguri licite, droguri ilicite Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri Strategii de intervenție în consumul de droguri Anexe Bibliografie Indice
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
viață în care s-a aflat tânărul înainte de comiterea conduitei deviante.Condițiile favorizante cuprind de fapt, acele împrejurări și situații externe care facilitează comiterea delictului (producerea faptei propriu-zise). Noțiunea de caauzalitate nu poate fi redusă așadar în acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză fundamentală ci presupune un complex de condiții, de acțiuni și motivații particulare. Pentru a fi luate măsurile profilactice necesare scăderii numărului de conduite deviante în școală trebuie să punem în discuție, fie și succint, rolul
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
jenă, 29 de cazuri pentru rușine și 57 de cazuri pentru vinovăție, când ceilalți comit acte de fraudă intelectuală. Se observă că raportarea la un context în care acțiunile de fraudă intelectuală se reproduc scade interiorizarea emoțiilor morale, ceea ce confirmă "devianța tolerată", după cum aprecia Ștefan Boncu 11. Figura 2. Aprecierea rezultatelor în raport cu străduința de a obține note mari Raportarea la sarcină în funcție de valorizarea rezultatelor de către angajatori a fost un alt obiectiv vizat. Așa cum se poate observa în graficul de mai jos
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pp. 99-118. Festinger, Leon, A Theory of Cognitive Dissonance, Stanford University Press, Stanford, 1975. Marshall, Geroge, Dicționar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 2003. Blau, P., Exchange and Power in Social Life, John Wiley and Sons, New York, 1964. Boncu, Ștefan, Devianța tolerată, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2000. Pop, L. M., Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București, 2002. Rawls, John, A Theory of Justice, ediția a 3-a, Oxford University Press, Oxford, 1976. Denise Rousseau, Psychological Contracts
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Ionescu • Biserica și asistența socială din România, Ion Petrică • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Demografie și societate, Philippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Devianța socială la tineri, Mihaela Radoi • Epoca maselor, Serge Moscovici • Guvernarea orașului, Thierry Oblet • Identitatea socioculturală a tinerilor, Sabina-Adina Luca • Imaginarul colectiv al electoratului, Adriana Ștefănel • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria gândirii sociologice. Marii clasici, Gilles Ferreol • Istoria politicilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pp. 91-109. 9 Denise Rousseau, Psychological Contracts in Organizations: Understanding Written and Unwritten Agreements, Sage Publications, Londra, 1995, p. 91. 10 Peter Blau, Exchange and Power in Social Life, John Wiley and Sons, New York, 1964, p. 315. 11 Ștefan Boncu, Devianța tolerată, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2000. 1 Adam Smith, Avuția națiunilor, traducere de Monica Mitarcă, Editura Publica, București, 2011, p. 71. 2 Ibidem, p. 287. 3 Adam Smith, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
-lea încoace, dintre cei ce frecventau cunoscutele saloane. Ne interesează însă altceva: momentul cînd se produce o polarizare, o bifurcare a orientărilor intelectuale: una care se întemeiază pe ceea ce Morin numește, cu formule ușor scorțoase, supradeterminarea conformității, alta pe supradeterminarea devianței, aceasta din urmă constituind în fapt forța bulversantă a societății. Între yes-men și omul revoltat Riguros vorbind, conformismul și devianța au fost cele două fețe ala unui Ianus bifrons, ecuație în absența căreia ar fi greu să gîndim evoluția intelectualului
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a orientărilor intelectuale: una care se întemeiază pe ceea ce Morin numește, cu formule ușor scorțoase, supradeterminarea conformității, alta pe supradeterminarea devianței, aceasta din urmă constituind în fapt forța bulversantă a societății. Între yes-men și omul revoltat Riguros vorbind, conformismul și devianța au fost cele două fețe ala unui Ianus bifrons, ecuație în absența căreia ar fi greu să gîndim evoluția intelectualului ca atare. Chiar mitul Rațiunii care, după Morin, emancipează intelectualul, nu poate fi înțeles decît într-un atare joc istoric
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Chiar mitul Rațiunii care, după Morin, emancipează intelectualul, nu poate fi înțeles decît într-un atare joc istoric, ca și celălalt mare mit produs de epoca luminilor, mitul Naturii. Marile evenimente istorice au sedimentat în matrița intelectualului, prin sita conformism devianță, note mai totdeauna definitorii. În secolul al XIX-lea, bunăoară, intelectualii vor fi slujitorii poporului suveran (toată epoca a fost, o știm, una a maselor) și asta după ce Revoluția franceză urcase pe soclu acest mit, prin care a uzurpat și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Morin). Unde au ajuns și ce s-a întîmplat apoi, ne-au arătat-o cele ce s-au întîmplat în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, dar și în alte spații în care a proliferat mitologia intelectualului de stînga, locuri în care însă devianța, id est: disidența, avea să constituie celălalt braț al balanței (totdeauna dezechilibrate), cel ce va produce, pînă la urmă alături de efectul de dinamită produs de mesajele Gulagului sucombarea ideologiei totalitare. Edgar Morin surprinde aici un fenomen subtil: prestația unor gînditori
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care să producă un rapt în credo-ul lor. Le-ar fi trebuit, pentru asta, o dublă distanțare: față de nexul social la care se raportau și, în egală măsură, față de acțiunea însăși. Ceea ce le putea aduce un necesar coeficient de devianță, fără să-i transforme inevitabil în judecători sau mai rău în procurori ai realului. Lupta pentru adevăr este însă, mai întîi, una contra erorii. Cît privește devianța, dar și formele ei: marginalii, marginalizații, ereticii, devianții, exilații, disidenții, Morin sesiza existența
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
egală măsură, față de acțiunea însăși. Ceea ce le putea aduce un necesar coeficient de devianță, fără să-i transforme inevitabil în judecători sau mai rău în procurori ai realului. Lupta pentru adevăr este însă, mai întîi, una contra erorii. Cît privește devianța, dar și formele ei: marginalii, marginalizații, ereticii, devianții, exilații, disidenții, Morin sesiza existența unui potențial de devianță și de oficialitate care generează, la intelectuali, "apariția de devianțe în oficialitate și de oficialitate în devianță"; cea dintîi, devenită deopotrivă tendință și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
transforme inevitabil în judecători sau mai rău în procurori ai realului. Lupta pentru adevăr este însă, mai întîi, una contra erorii. Cît privește devianța, dar și formele ei: marginalii, marginalizații, ereticii, devianții, exilații, disidenții, Morin sesiza existența unui potențial de devianță și de oficialitate care generează, la intelectuali, "apariția de devianțe în oficialitate și de oficialitate în devianță"; cea dintîi, devenită deopotrivă tendință și dominantă, se poate transforma într-o oficialitate de interior, deși ea își afișează nonconformismul și se opune
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
realului. Lupta pentru adevăr este însă, mai întîi, una contra erorii. Cît privește devianța, dar și formele ei: marginalii, marginalizații, ereticii, devianții, exilații, disidenții, Morin sesiza existența unui potențial de devianță și de oficialitate care generează, la intelectuali, "apariția de devianțe în oficialitate și de oficialitate în devianță"; cea dintîi, devenită deopotrivă tendință și dominantă, se poate transforma într-o oficialitate de interior, deși ea își afișează nonconformismul și se opune puterii dominante. Intelectualul și puterea Constatăm cum conceptul de intelectual
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
întîi, una contra erorii. Cît privește devianța, dar și formele ei: marginalii, marginalizații, ereticii, devianții, exilații, disidenții, Morin sesiza existența unui potențial de devianță și de oficialitate care generează, la intelectuali, "apariția de devianțe în oficialitate și de oficialitate în devianță"; cea dintîi, devenită deopotrivă tendință și dominantă, se poate transforma într-o oficialitate de interior, deși ea își afișează nonconformismul și se opune puterii dominante. Intelectualul și puterea Constatăm cum conceptul de intelectual a avut în istorie aderența poate cea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ar putea fi astfel remediată. Relația intelectualului cu politica duce în acest sens, însă numai după ce va lăsa complet la o parte beția ieftină de cuvinte și va încerca ruptura capitală prin autoreflecție. E calea care utilizează potențialul nostru de devianță, adică de dizidență recunoscută, modul prin care putem depăși acea mereu invocată inerție din Duminica Orbului sau entuziasmul jovial al gratuitei schimbări la față. Puterea corpului și corpul puterii O istorie cu totul insolită s-a petrecut cu corpul uman
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lui Mircea Ivănescu e una eminent "imagistică"" (Al. Cistelecan, "Cuvânt înainte. Mică introducere în simfonia absenței", VH, p. 11). 6 Vol. Versuri vechi, nouă, 1988, VH, p. 341. 7 De observat frecvența cu care poetul recurge la acest conector al devianței, care operează - declanșează - trecerea semnificării pe un alt plan de referință, deturnarea ei pe o altă cale, indirectă, a desemnării: "ca și cum n-ai fi văzut/ până acuma cum ninge astfel cu fulgi de-ntuneric", "ca și cum ar continua totul" (Ca și cum, vol
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]