906 matches
-
anunțat trenul de la Craiova Caracal, volbură de alte cîmpuri, profilul natural al Munteniei de cîmpie este și el om, ieșit în marea de emigrație rurală pe orașele supte în cîmpia capitală București, nici un tren de Miroși Costești la tabel, linie dezafectată țăranul cîmpiei, călătoria nu-și arată călătorii ei, mărfarele fundal, garniturile sosite retrăgîndu-se, țîșnitoare de peron adaptată organismului feroviar, consumatorul real, Roșiori București, de la Videle are mers de accelerat, stațiile suprimate de concurența microbuzelor lîngă metropolă, femeia altă emigrație, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rotitor pe mașina de intervenție, valea ferește orașul în frunzișuri negre, tencuiala Liceul industrial de petrol și gaze, personalul Videle Giurgiu locomotivă de serie nouă smulsă cu viteza de accelerat, numele stației prins cu atît mai prompt, halta Anghelești clădire dezafectată, km 40 cîmp petrolifer, soarele cîmpului de grîu în motoare, greutatea nopții, golul de văzduh stins, mai rea roșeața zării, spre nord diferențele imperceptibile, Grădinari lumina caldă în geam, peretele, Argeșul pe cote de atenție piaptănă arboreturile de margine, țițeiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
capului, zîmbesc amical pentru omul meu, minilocomotive din capetele magaziei, a treia complicație cu apa în spumele de ceață, lungește podul pe uscat, Chețani "Cheț" a doua piatră kilometrică, morminte pîlcuri în cimitir, "Chețani, județul Mureș" baza de recepție cereale, dezafectată, pîrîul Grindeni Grindeni 7 km, cioara în par linear algoritmul fragmentării, l-am simțit pe sat, igiena penelor, Gligorești s-a pierdut trecerea pe apă, ciobanul atîrnă din subțirimea ciomagului, mormanele de oi ceață mîncînd zăpada, halta Lunca Mureș pui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mărgăritarul perlei în lumea subatomică observarea, am coborît pentru Alex, bulgărele rece strîns în mîini, ți-l dau ție, îl duc bunicii! braț de vector răsucit schematic de rectiliniu în veghea lui Roderic K Usher Barbu PO Nădejde Sat clădire dezafectată, biserica vechime în sens antic, rizibil, se confundă cu recentul, Mihăileni în geografie contactul cu depresiunea, la CFR rambleul de coastă, șoimul zvîcnit din brazde se lasă iar, nesigur cîmp fără om, în spate munte de exclusivități estetice, nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
niște reacții din ăstea acum vreo câțiva ani și, în loc să lupte cu mine au luptat cu nevastă-mea, i-au desființat funcția. S. B.: Ați mai fost pe la fosta microgarnizoană, mai știți ce este acolo? M. M.: E un parc dezafectat. S-a adunat tehnică, s-a tăiat. Eu, de regulă, nu mă duc prin locuri de astea, că e dezolant. Când știu câtă muncă am depus acolo și cât suflet am pus. S. B.: Eu am fost și am făcut
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
niște reacții din ăstea acum vreo câțiva ani și, în loc să lupte cu mine au luptat cu nevastă-mea, i-au desființat funcția. S. B.: Ați mai fost pe la fosta microgarnizoană, mai știți ce este acolo? M. M.: E un parc dezafectat. S-a adunat tehnică, s-a tăiat. Eu, de regulă, nu mă duc prin locuri de astea, că e dezolant. Când știu câtă muncă am depus acolo și cât suflet am pus. S. B.: Eu am fost și am făcut
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
țărm, companie cu adevărat plăcută, am uitat de inimă. M-am simțit ciudat de volubil, cu tot nembutalul ( Ar fi trebuit oare să mă simt somnoros din cauza dozei duble?). Am făcut un tur și ne-am așezat pe o terasă dezafectată. Noapte frumoasă și liniștită. Ciudat de puțini țânțari pe Gotland. Am început să discutăm despre numele Blenheim; mi se păruse cunoscut. Acum îmi amintesc că am citit despre el în Churchill. În 1705 Marlborough a câștigat bătălia de la Blenheim, în
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
aminte cum am citit "Robinson Crusoe" la Belcești, că am fost și acolo, taică-meu fiind șef de gară, tot era dus dintr-o localitate în alta (Belcești era haltă atunci), am citit cartea pe linia moartă, într-un tren dezafectat, care stătea acolo de ani de zile, ruginit. Era, și acolo, o singurătate perfectă. Cred că m-am și antrenat. Toate vacanțele de elev le petreceam la rudele mele de la Curtea de Argeș, unde eram singur și citeam în neștire romane groase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
solidaritate umană poate exista și poate fi resimțită doar la nivelul imaginilor (nu subconștient, ci mai degrabă "transconștient").430 Imaginea, simbolul, mitul și omul sunt inconturnabil interconectați: "viața omului freamătă de mituri pe jumătate uitate, de hierofanii decăzute, de simboluri dezafectate. Desacralizarea neîntreruptă a omului modern a alterat conținutul vieții sale spirituale, nu i-a sfărâmat însă matricele imaginației: un întreg deșeu mitologic dăinuie în zonele slab supuse controlului. Omul modern este liber să disprețuiască mitologiile și teologiile, dar aceasta nu
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
este vorba despre „teroriști”, drept care cadavrele respective au fost lăsate la îndemâna populației și profanate. În acest sens, emblematic pentru Vălenaș este și cazul milițienilor de la Sibiu, care sunt luați prizonieri în decembrie 1989, fiind ținuți într-un bazin de înot dezafectat timp de aproape o lună de zile, batjocoriți și maltratați pe considerentul că ar fi „teroriști”. Adept al teoriei că, în decembrie 1989, în România a avut loc o lovitură de stat, ziaristul Victor Loupan (La Révolution n’a pas
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
veritabile culturi asiatice. Pe de altă parte, deschiderea granițelor în 1989 - și, mult mai larg, în 2002 - a făcut din „problema țigănească” o chestiune ardentă pentru întreaga comunitate europeană. Anii postdecembriști au surprins un număr ridicat de țigani în zonele dezafectate ale marilor orașe. Tot țiganii, cu excepția celor implicați în afaceri dubioase, au fost condamnați să ocupe primele locuri în rândul șomerilor sau al persoanelor prost clasate. La antipozi, structuri parazite de tip mafiot au dominat economia subterană românească, formând o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se adapteze și să se ajusteze. Sunt niște pseudonormali, a căror „normalitate este o carență a vieții fantasmatice” și care, în opinia lui McDougall (1978), „se îndepărtează de lumea imaginară pentru a se orienta exclusiv spre realitatea exterioară, factuală și dezafectată”. Pentru școala lui Marty, această lipsă de fantasmare, această hiperadaptare conduc spre o patologie, pentru că ele îi caracterizează pe subiecții cu afecțiuni psihosomatice. Refularetc "Refulare" Definițietc "Definiție" Respingerea în inconștient a unor reprezentări conflictuale care se mențin active, rămânând totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în centre sociale. MĂSURI LUATE ȘI BENEFICII PENTRU GRUPUL ȚINTĂ S-a urmărit înființarea unui centru social educativ pentru persoane cu dizabilități psihice și mentale. Prin proiect s-a reabilitat și modernizat infrastructura socială nefuncțională din județul Iași (respectiv, pavilionul dezafectat I12 din cadrul "Centrului de Recuperare a Copiilor cu Handicap Sever" Galata). Proiectul respectă prevederile Strategiei Naționale de Dezvoltare Socială și contribuie la atingerea obiectivului european al coeziunii economice și sociale. Centrul nou creat este alcătuit din: Centrul de zi (capacitatea
by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
12. Aceeași desensibilizare caracterizează și glasul "fără cuvinte" sau "cântul numai", fără nume: semne obscure în care limpezimea însăși nu dă nimic de văzut, ocupă distanța creată de profunzimea altei dimensiuni. Desensibilizare nu înseamnă aici non-afectare, ci ființare ne-suferită, dezafectată, în afara oricărei experiențe; este procesul prin care ființarea se întoarce la simpla ei posibilitate sub-înțeleasă, acolo unde ea e pozitivitate a unui sensibil insesizabil 13. Cât despre limbaj, el e vocea nimănui, de vreme ce e voce a lucrurilor vii, nevăzute și
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
inima aproape,/ Gândul înflorit, leagănă iubire sub pleoape,/ Cântă deasupra cuvintelor, suflet și ape". Distanță a desprinderii - care e chiar spațiul dorinței, intermediul dorului -, actul imaginării tensionate convertește depărtarea în apariție proximă, dezvăluie - în perspectiva inversă invocată 15, a lumii dezafectate - esența afectivității. Ceea ce se simte nu e ceea ce se vede, căci lumină nu mai e, a celor puse în vedere. Dar în albul numinos al nevăzutului urcă la vedere o imagine irizată de lumina unei noi înțelegeri. A simți "gândul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fața neînfățișată a vizibilului. Depărtarea în care se retrage chipul divin deschide însă perspectiva, îi adâncește extensia, căci ea arată însuși chipul absenței, dar al unei absențe vii, care dă relief și pregnanță lucrurilor, "depărtarea însemnându-și chipul" în locul dezertat, dezafectat, al unei urme. Semnul acestei prezențe de absență desemnează prin omisiune, căci dacă "mereu depărtarea crescând// cearcăn/ pe suprafața adâncului"1 se ascunde în nemanifestare, ea deschide adâncul, se arată ca supra-față a transcenderii posibile. Ascunsul nu e însă totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
îi urmează resorbția. Rămân în urmă vestigii, imagini în trecere, zdrențe ale sensibilului în bernă, în ruina vizibilului: ziduri uscate, flori scuturate, inimi secate 87. Ce se (mai) vede nu e decât această trecere spre neființă, închiderea într-un subiect dezafectat. Căci subiectivitate mai este, dar nu în determinațiile ipseității emergente; închis în sine, în mineitatea exfundată a pasivității, eul e evacuat, ocultat de chiar ceea ce i se ia din vedere. Nu mai are persoană, proprietate identitară; e expropriat de sine
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cu cât cuvântul se stinge. Limpezimea nu e, în acest context, cadrul propice înțelegerii; cea care se limpezește, în apa ce deschide distanța, este vederea. Ea intră în noua perspectivă fără înțelesul pe care îl lasă în urmă, pe seama cuvintelor dezafectate. La rândul ei, distanța intră în vedere, se deschide pe măsură ce cheamă, invită la străbatere: "îmi cufund chipul pentru a face rotocoale liniștitoare/ fața mea coboară adânc/ trece de margini/ intră în lemnul scaunului/ fața mea trece de scaun și se
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1983 se observă o creștere sensibilă a populației față de anul 1977. Singur, Glodenii Gândului înregistrează o evoluție (a numărului populației asemănătoare oarecum Țibăneștilor cu specificația unui salt mai pronunțat în perioada 19301966 ca urmare a aportului de populație din satul dezafectat Lingurari. I.2. Răspîndirea geografică a populației a) Densitatea în vatră. După cum se poate observa și în tabelul cu evoluția populației cea mai mare dezvoltare a vetrei o are centrul comunal Țibănești a cărui suprafață a crescut de la 38 ha
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Nicolae Ceaușescu își alege personal următoarea victimă: mânăstirea Văcărești. Spre surprinderea tuturor, chiar și a mercenarilor săi, aceasta nu se află în zona Dealului Spirii, ci are o poziție excentrică, în aparență ferită de orice amenințare. Descins în incinta închisorii dezafectate, Ceaușescu împrăștie gesturi dezordonate, vorbind fără noimă de un viitor tribunal, care nu s ar putea ridica niciun metru în afara amplasamentului mânăstirii, dar care nu a fost anunțat până acum de niciun proiect sau plan de sistematizare. Luni, 3 decembrie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
american. În două ore ajung acasă. Erau locuri prin care a crescut pînă a plecat la liceu, la Rădăuți. Încerca să facă o comparație cu pădurea aceea americană, în care era o mare unitate de tancuri și nu numai, acum dezafectată. Lucrase acolo și făcea drumul spre orașul Mobile cu mașina în fiecare zi. Ce diferență! scăpa John uimit de admirație. Aici mi-ar plăcea și mie să mor. Un brad, prea încărcat cu zăpada aurie, se scutură, provocînd un imens
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mijloacelor lor de comunicare. Cf. R. A. Dart, "The Antiquity of mining în South Africa"; id., "The Birth of Simbology", pp. 21 sq. 10 Leroi-Gourhan vorbește de "o grămadă de resturi culinare pe care se afla așezată o relicvă umană probabil dezafectată și în orice caz deplasată" (p. 57). 11 Precizăm că alți savanți consideră că numărul "documentelor" autentice găsite în mormiiue este mult mai mare. De la epoca de piatră la Misterele din Elemis. Pe scurt, se poate trage concluzia că sepulturile
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
spațiu vast, pe care „La Mama“ nu-l avea. „Dacă nu-l avem, o să-l găsim, baby“, a decis Ellen. În timp ce noi repetam, ea a pornit la vânătoare de localuri - din Brooklyn până În Queens, din Harlem până În Chinatown, nici o hală dezafectată nu a rămas nevizitată, nici un cinematograf abandonat nu a fost desconsiderat - dar nicăieri nu se simțeau the vibes care s-o asigure pe Ellen că alegerea e bună. După ce a colindat New York-ul În lung și În lat, Într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
două dintre ele. Una se referă la surpriza pe care am avut-o într-o dimineață din vara anului 1943, când, ieșind din casă, am constatat că strada noastră era, cum nu fusese în ziua dinainte, ticsită de vehicule militare dezafectate: un șir nesfârșit de camioane, jeepuri, camionete cu chesoane, tanchete de uscat, tanchete amfibii, parcate acolo poate pentru reparații sau pentru cine știe ce altceva. Faptul senzațional era însă că nu le păzea nimeni, nici un soldat sau altcineva. Știrea despre ele mersese
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
el acasă și degeaba am protestat amândoi; ofițerul ne-a poftit să ne urcăm în mașină cu el, pentru a însoți camionul până la noua noastră destinație. Noua adresă la care am fost transportați s-a dovedit a fi o măcelărie dezafectată. Era formată dintr-o încăpere - magazinul - la parter și o alta deasupra ei, la care se ajungea urcând o scară situată în fundul prăvăliei. Locotenentul-major Păun - așa-l chema - a dat ordin să ni se descarce lucrurile în magazin, ne-a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]