1,662 matches
-
a sistemului internațional după primul război mondial. La sfârșitul anilor '20 și începutul anilor '30 însă, în Europa, Germania era una dintre puterile care se simțeau tot mai constrânse în capacitatea lor de apărare și acțiune liberă de către hotărârile de dezarmare de la conferințele de pace care au urmat Marelui Război. Aceasta a dus în cele din urmă la încălcarea respectivelor prevederi și începerea înarmării, semn că în sistem își făcea apariția o putere revizionistă. Franța și Marea Britanie resimt însă foarte târziu
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
economică deplină Între națiuni, pentru progres economic și securitate socială; instaurarea unei păci durabile care să asigure securitatea statelor; să asigure călătoria liberă pe mări și oceane; abandonarea utilizării forței, prin crearea unui sistem larg și permanent de securitate și dezarmarea națiunilor agresoare, prin reducerea poverii Înarmărilor să se asigure pacea viitoare. Carta Atlanticului a Înglobat tot ceea ce În momentul respectiv era posibil: o serie de principii care urmau a sta la baza organizării postbelice. În ciuda unor enunțări mai generale, Carta
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Paraschiva Cozma, Maria Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93559]
-
interguvernamental de politică externă și de securitate comună (PESC): protejarea valorilor și independenței Uniunii, dezvoltarea și consolidarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, trupe comune de intervenție, politică externă comună, menținerea păcii, democrație, asistență acordată statelor terțe, politica de securitate, dezarmare. Este un pilon bazat pe funcționarea principiilor interguvernamentale, prin cooperarea miniștrilor de externe a statelor membre, nu prin instituții suprastatale. 3. pilonul interguvernamental de cooperare în justiție și afaceri interne (JAI): protejarea cetățenilor printr-o colaborare întărită a statelor membre
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
a reprezentat o nouă provocare pentru liderii americani. Din punctul de vedere al reducerii arsenalului nuclear, cele două super puteri au semnat Tratatul Start I la 31 iulie 1991 între Mihail Gorbaciov și George Bush. „Cel mai ambițios efort de dezarmare nucleară al celor două superputeri, START I, a prevăzut diminuarea de la 9.986 la 8.556 a numărului de ogive nucleare americane și de la 10.237 la 6.449 a numărului celor sovietice."4 Perioada Elțîn, care se sfârșește în
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
umana, și anume : Motivele principale ale actelor agresive: frustrarea unor nevoi legate de instinctele fundamentale - hrană, conservare, competiție sexuală, apărarea speciei, apărarea teritoriului; * Conduite elaborate În scopul blocării sau derularii virtualului agresor: atitudinea de supunere, de neajutorare, de slăbiciune, de dezarmare, pe de altă parte atitudinea de seducție În scop nonsexual, acordarea de hrană sau ingrijiri corporale etc; * Derularea unor comportamente specifice de luptă sau amenințare, ca forme de inhibare a agresorului sau de anihilare a intențiilor acestuia. * Condiția fundamentală ca
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
și minimalizată. In plan patologic, le corespund anumite maifestări isterice. bă Reacții de persistența a trebuinței. Direcționează activitatea și gândirea subiectului spre Împlinirea trebuinței frustrate. că Reactii care exprimă inevitabilitatea obstacolului. In acest caz, răspunsurile sunt stereotipe, ca urmare a “dezarmării” individului. In ceea ce privește criteriul sincerității reacțiilor la frustrare, răspunsurile se plasează Între două extreme, la polul negativ Întâlnindu-se fabulația și simbolurile, iar la celălalt pol fiind răspunsurile sincere și directe. Adecvarea răspunsurilor este derminată de Rosenzweig În funcție de caracterul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
caracteristicile acestei alianțe regionale, cauzele reorganizării și consecințele acestei reorganizări, precum și problemele economice abordate de acest pact (în condițiile speciale ale perioadei). Următoarele două capitole studiază atitudinea României și a Micii Înțelegeri față de Directoraul în patru, precum și participarea la Conferința dezarmării a Societăți Națiunilor. Directoratul în patru, propus de B. Mussolini, era încă un semn clar și extrem de îngrijorător al revizionismului care câștiga teren în Europa, care ataca deschis sistemul Versailles și însemna, în fapt, o împărțire a sferelor de influență
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
idee, precum și activitatea remarcabilă alui Nicolae Titulescu, unul dintre cei mai de seamă diplomați ai României. Rezultatul acestei activități a fost pozitiv, în sensul opririi, din păcate temporare, a revizionismului. La fel de remarcabilă este și activitatea diplomatică a României în ceea ce privește conferința dezarmării. Capitolul IV evidențiază succint evoluția ideii de dezarmare până la conferință, detaliind apoi activitatea comisiei pregătitoare, organizarea conferinței, rezultatele și consecințele conferinței. De asemenea, se subliniază din nou poziția României și a Micii Înțelegeri față de problemele conferinței, ca și rolul lui
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
dintre cei mai de seamă diplomați ai României. Rezultatul acestei activități a fost pozitiv, în sensul opririi, din păcate temporare, a revizionismului. La fel de remarcabilă este și activitatea diplomatică a României în ceea ce privește conferința dezarmării. Capitolul IV evidențiază succint evoluția ideii de dezarmare până la conferință, detaliind apoi activitatea comisiei pregătitoare, organizarea conferinței, rezultatele și consecințele conferinței. De asemenea, se subliniază din nou poziția României și a Micii Înțelegeri față de problemele conferinței, ca și rolul lui Nicoale Titulescu. Ultimul capitol este extrem de folositor pentru
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
lucrării scoate în evidență câteva din eforturile pe care le-a făcut România în această perioadă grea, în plan politic extern și anume cele legate de reorganizarea Micii Ințelegeri, de contracararea Directoratului în patru, precum și activitatea României referitoare la problema dezarmării și definirii agresorului. Criza economică mondială din anii 1929-1933 a deschis o etapă nouă în relațiile internaționale cu repercusiuni directe asupra relațiilor internaționale existente până atunci . Între marile puteri capitaliste se intensifică lupta pentru piețe de desfacere, pentru sfere de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
mici și mijlocii luptă nu numai pentru păstrarea teritoriului său național, ci apără concomitent Pactul Societății Națiunilor, principiile de conduită internațională pe care fascismul și nazismul voiau să le distrugă. În capitolul III ne vom ocupa de problema organizării Conferinței dezarmării în cadrul Societății Națiunilor (primele inițiative), activitatea comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, organizarea Conferinței dezarmării, poziția României și a Micii Înțelegeri față de dezarmare, rolul pe care l-a avut Nicole Titulescu în susținerea poziției României la Conferința dezarmării, introducerea noțiunii de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
ci apără concomitent Pactul Societății Națiunilor, principiile de conduită internațională pe care fascismul și nazismul voiau să le distrugă. În capitolul III ne vom ocupa de problema organizării Conferinței dezarmării în cadrul Societății Națiunilor (primele inițiative), activitatea comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, organizarea Conferinței dezarmării, poziția României și a Micii Înțelegeri față de dezarmare, rolul pe care l-a avut Nicole Titulescu în susținerea poziției României la Conferința dezarmării, introducerea noțiunii de definirea agresorului, realizarea convențiilor privind definirea agresorului, contribuția lui Titulescu la
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Pactul Societății Națiunilor, principiile de conduită internațională pe care fascismul și nazismul voiau să le distrugă. În capitolul III ne vom ocupa de problema organizării Conferinței dezarmării în cadrul Societății Națiunilor (primele inițiative), activitatea comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, organizarea Conferinței dezarmării, poziția României și a Micii Înțelegeri față de dezarmare, rolul pe care l-a avut Nicole Titulescu în susținerea poziției României la Conferința dezarmării, introducerea noțiunii de definirea agresorului, realizarea convențiilor privind definirea agresorului, contribuția lui Titulescu la încheierea acestor convenții
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
care fascismul și nazismul voiau să le distrugă. În capitolul III ne vom ocupa de problema organizării Conferinței dezarmării în cadrul Societății Națiunilor (primele inițiative), activitatea comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, organizarea Conferinței dezarmării, poziția României și a Micii Înțelegeri față de dezarmare, rolul pe care l-a avut Nicole Titulescu în susținerea poziției României la Conferința dezarmării, introducerea noțiunii de definirea agresorului, realizarea convențiilor privind definirea agresorului, contribuția lui Titulescu la încheierea acestor convenții, precum și semnarea și importanța lor. În problema încriminării
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
problema organizării Conferinței dezarmării în cadrul Societății Națiunilor (primele inițiative), activitatea comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, organizarea Conferinței dezarmării, poziția României și a Micii Înțelegeri față de dezarmare, rolul pe care l-a avut Nicole Titulescu în susținerea poziției României la Conferința dezarmării, introducerea noțiunii de definirea agresorului, realizarea convențiilor privind definirea agresorului, contribuția lui Titulescu la încheierea acestor convenții, precum și semnarea și importanța lor. În problema încriminării războiului, a necesității dezarmării și păcii, contribuția României a fost efectivă. Multe propuneri românești, având
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
l-a avut Nicole Titulescu în susținerea poziției României la Conferința dezarmării, introducerea noțiunii de definirea agresorului, realizarea convențiilor privind definirea agresorului, contribuția lui Titulescu la încheierea acestor convenții, precum și semnarea și importanța lor. În problema încriminării războiului, a necesității dezarmării și păcii, contribuția României a fost efectivă. Multe propuneri românești, având o valabilitate indiscutabilă, au îmbogațit patrimoniul dreptului internațional. Este cunoscut faptul că România a fost prima țară care a inclus în legislația sa încriminarea războiului de agresiune . În acest
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
se stipula că “politica comună a Consiliului permanent trebuie să fie inspirată de principiile generale conținute în toate marile acte internaționale ale politicii de după război, precum sunt : Pactul Societății Națiunilor, Pactul de la Paris, Actul general de arbitraj, convențiunile eventuale asupra dezarmării și pactele de la Locarno”. Așadar se specifica cu toată fermitatea că România și aliații săi erau călăuziți de spiritul și litera Pactului forului de la Geneva, de spiritul și litera Tratatului de Renunțare la război, ale cărui principii fuseseră armonizate cu
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
care ar putea provoca nemulțumiri, ci ferma decizie pe care o implică de a lupta cu toate forțele noastre pentru ca ordinea creată prin tratatele de pace să nu fie atinsă”. Ca urmare a activității sale în cadrul Societății Națiunilor, la Conferința dezarmării, în semnarea Convențiilor de la Londra privind definirea agresiunii, în contracararea “Pactului celor patru mari puteri”, Mica Înțelegere a devenit un factor deloc neglijabil în politica internațională. În tot acest timp, Mica Înțelegere a fost preocupată, în egală măsură și de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
statele fasciste, care și-au dat seama că nu pot obține atât de ușor revizuirea pactului Societății Națiunilor și a tratatelor. Nicolae Tilulescu (1882-1941) cel mai de seamă reprezentant al diplomației românești în perioada interbelică CAPITOLUL al III-lea CONFERINȚA DEZARMĂRII ȘI PROBLEMA DEFINIRII AGRESORULUI În perioada interbelică, o problemă internațională de o deosebită însemnătate a fost și problema dezarmării, problemă la dezbaterea căreia și România a participat activ, aducându-și contribuția, prin inițiativele proprii pe care le-a luat, prin
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
a tratatelor. Nicolae Tilulescu (1882-1941) cel mai de seamă reprezentant al diplomației românești în perioada interbelică CAPITOLUL al III-lea CONFERINȚA DEZARMĂRII ȘI PROBLEMA DEFINIRII AGRESORULUI În perioada interbelică, o problemă internațională de o deosebită însemnătate a fost și problema dezarmării, problemă la dezbaterea căreia și România a participat activ, aducându-și contribuția, prin inițiativele proprii pe care le-a luat, prin susținerea conceptului de definire a agresorului, prin semnarea convențiilor de definire a agresorului. După terminarea războiului, tratatele de pace
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
aducându-și contribuția, prin inițiativele proprii pe care le-a luat, prin susținerea conceptului de definire a agresorului, prin semnarea convențiilor de definire a agresorului. După terminarea războiului, tratatele de pace au prevăzut o reducere generală a armamentelor, printre care dezarmarea impusă Germaniei și celorlalte state învinse, reprezenta doar un preludiu. “La 8 ianuarie 1918, președintele Statelor Unite, Wilson în "Proclamația celor 14 puncte asupra organizării păcii" flutura în fața opiniei publice iluzia cu privire la "garanții adecvate că armatele vor fi reduse până la ultima
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
cu securitatea internă”. De asemenea, Pactul Societății Națiunilor prevedea în articolul 8 că “Membrii societății recunosc că menținerea păcii reclamă reducerea armamentelor naționale la minimum, compatibil cu securitatea națională și cu executarea obligațiilor internaționale impuse de o acțiune comună”. Problema dezarmării a suscitat vii discuții în cadrul Societății Națiunilor încă din primii ani ai existenței acestui Pact (1920-1921), dar disensiunile și contradicțiile dintre marile puteri au determinat ca aceste discuții să nu dea rezultate. În anul 1922, S.U.A. au luat pe cont
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
în cadrul Societății Națiunilor încă din primii ani ai existenței acestui Pact (1920-1921), dar disensiunile și contradicțiile dintre marile puteri au determinat ca aceste discuții să nu dea rezultate. În anul 1922, S.U.A. au luat pe cont propriu inițiativa rezolvării problemei dezarmării, prin conferința navală de la Washington, subminând în acest fel autoritatea Societății Națiunilor, ținând cont de faptul că S.U.A. se retraseseră chiar de la început din instituția geneveză. Tot în anul 1922, a început și o lungă controversă internațională în jurul unei alternative
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
fel autoritatea Societății Națiunilor, ținând cont de faptul că S.U.A. se retraseseră chiar de la început din instituția geneveză. Tot în anul 1922, a început și o lungă controversă internațională în jurul unei alternative de principii, anume dacă securitatea trebuia să preceadă dezarmarea sau invers. În spatele acestei controverse și dispute se ascundeau rivalitățile de interese și țeluri dintre marile puteri învingătoare, cu deosebire cele anglo-franceze, Anglia urmând clasica-i politică a “echilibrului de forțe”, pe continentul european ce viza la momentul dat îngrădirea
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
-i politică a “echilibrului de forțe”, pe continentul european ce viza la momentul dat îngrădirea puterii și a influenței franceze, iar Franța, dimpotriva, aspirând la menținerea statu-quo-ului și la un rol preponderent în Europa. În funcție de aceasta, teza engleză susținea primordialitatea dezarmării în raport cu securitatea, iar cea franceză invers”. În perioada care a urmat, problema dezarmării a rămas pe agenda lucrărilor Societății Națiunilor. Adoptarea de către Adunarea Societății Națiunilor din 1924 a “Protocolului de la Geneva", venea să dea satisfacție tezei franceze. Statele semnatare ale
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]