725 matches
-
nu mai vorbim de solu? îi constructive. De altfel, aceste confrunt? ri nu erau singurele c? rora trebuia s? le ? în? piept. �n cele din urm? , Iorga, politicianul istoric care consideră orice aflat sub nivelul unei pozi? îi politice drept o �dezertare, o tr? dare a cauzei�, a devenit �ntre 1931 ? i 1932, �n �mprejur? ri foarte nefericite, ? eful unui guvern. Nu avea s? fie cea mai bun? ? ans? pentru el ca s? dovedeasc? c???i poate sluji ? ara. Situa? ia nefavorabil? a contribuit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cum se vede, de sub orice supraveghere prospectivă. E ca și cum perimetrele tuciuriu bălțate de la Ciurea s-ar insinua agresiv încoace, amenințînd cu sufocarea nobila urbe. O stopare? Slabe nădejdi. 21 septembrie Nu e dezerțiune (cum ar spune, amuzat, amicul neolog), o dezertare lașă de la înfruntările acestui început de toamnă electorală, ci o irepresibilă dorință de altceva, de ceva care să mă mențină în limitele unei normalități cît de cît sănătoase. După care, inevitabila întoarcere. Cu inevitabilele ei constrîngeri. Dar încotro, încotro să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oficială dintre cele două republici la 1 ianuarie 1993. Lipsindu-i doar un loc în Parlament pentru a forma majoritatea după alegerile din 1992, la început Mečiar a condus un guvern format doar din HZDS și având sprijinul SNS, dar dezertările din primăvara lui 1993 l-au silit să formeze o coaliție oficială cu SNS. Dertările din HZDS care au urmat în primăvara lui 1994 au făcut ca această coaliție să devină una minoritară și un vot de neîncredere au adus
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
1791, un prim decret îi autorizează pe voluntari să se întoarcă la vatră după campania din 1792, fapt ce atrage o scădere a efectivului de la 400 000 la 230 000 în cursul iernii 1792-1793, scădere agravată în plus de numeroasele dezertări. Pentru a compensa această eroare și pierderile suferite, la 23 februarie 1793 este decretată mobilize-rea a 300 000 de oameni. Aceasta prevede recrutarea forțată a celibatarilor între 18 și 40 de ani în cazul în care nu ar exista suficienți
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se revoltă și înalță drapelul roșu în timp ce orchestra de bord cîntă Marseieza. Mesajul este acum limpede. Conducătorii "Comitetului central al marinarilor" sînt cehi. Ei amestecă revendicarea națională cu demersul revoluționar al sovietelor rusești. Și mai ales, mișcarea se întinde. Numărul dezertărilor atinge în curînd 300 000 și afectează în primul rînd regimentele nongermanofone, deși sondajele efectuate de către societatea militară publicate în ziarul soldaților arată că cei care aparțin naționalităților nerecunoscute politic resping din ce în ce mai mult regimul austro-ungar ma-nifestîndu-și speranța unei independențe pe
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cum ar fi Mgr Stepinac, colegul său de la Zagreb se limitează la a se păstra în rezervă, fără a condamna regimul care îndruma mîna asasinilor. Aceasta o va face populația însăși, dar nu putem ști dacă această revenire, marcată prin dezertări din ce în ce mai numeroase din armată, a fost motivată de compasiunea în fața unei astfel de hecatombe ce i-a indignat pînă și pe ocupanții germani, sau a fost o reacție la extinderea gherilelor și a militarizării extreme a statului ustaș. Exemplul croat
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
republicile rivale, începe în primăvara lui 1985, cînd o comisie a Academiei de Științe și Arte se angajează la efectuarea unui studiu asupra prejudiciilor suferite de republica lor, după instaurarea regimului comunist. În 7 septembrie 1986, ca o consecință a dezertărilor din liga comuniștilor din Serbia 353, organizate, se spune, de către "Tinerii turci", partidul unic, presat de Zagreb și apoi de Belgrad, reproduce textul unui Memorandum asupra problemelor sociale actuale în țara noastră care constituie raportul provizoriu al acestei comisii ale
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Golopenția constata că „trupe ale securității se zbat să iasă din țară, iar convoaie de foști exilați se Îndreaptă spre ea”. Treptat, au intervenit și inevitabile ori aparente clarificări, dar emigrația În America a continuat să fie privită ca o dezertare, provocatoare de dezechilibre majore, considerate simptome ale unor stări de fapt necunoscute, Însă periculoase. Nici românii americani nu au ajuns să gîndească altfel. Un român care a obținut cetățenia americană prin anii ’60 mărturisea că „imediat după revoluție am redevenit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
susțină guvernul Iorga, participând la cartelul electoral Uniunea Națională, Gheorghe Brătianu a declanșat o campanie dură împotriva noului președinte al partidului, I.G. Duca. Astfel, în Manifestul către țară, publicat în "Mișcarea" din 30 mai 1931, președintele georgiștilor afirma: " În fața acestei dezertări de la datorie a unei conduceri învinse fără a fi luptat, noi stăm neclintiți, străjeri ai [...] cinstei și ai demnității Partidului Național Liberal 511. Din listele de candidați și din rezultatele oficiale ale alegerilor, publicate în "Monitorul Oficial" rezultă că georgiștii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de viața pe care o duce, are tot mai des accese de depresie, își revine și, în nevoia disperată de schimbare, îl imploră pe Rodolphe să fugă împreună într-o altă țară, dar el se gândea cum să o părăsească. Dezertarea iubitului ei o aduce într-o stare profundă de suferință. Se luptă cu stările ei de dezamăgire și disperare și își găsește alinare în credința în Dumnezeu. Purta talismane, se visa o sfântă, făcea acte de caritate: cosea haine pentru
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
invadează scena, pe care apare un întreg cortegiu de mici meseriași. Mercier îl pune în scenă în Nevoiașul (L'Indigent) pe un biet țesător, iar în Dezertorul (Le Déserteur, 1770) pe un tânăr soldat, condamnat la moarte pe nedrept pentru dezertare. Piesa este de o strălucită actualitate, căci dezertarea este unul din flagelurile vieții militare din Vechiul Regim. Mercier vrea să sensibilizeze publicul față de soarta nefericiților care fug de sub drapel, nu din lașitate, nici din lipsă de patriotism, ci pentru că s-
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de mici meseriași. Mercier îl pune în scenă în Nevoiașul (L'Indigent) pe un biet țesător, iar în Dezertorul (Le Déserteur, 1770) pe un tânăr soldat, condamnat la moarte pe nedrept pentru dezertare. Piesa este de o strălucită actualitate, căci dezertarea este unul din flagelurile vieții militare din Vechiul Regim. Mercier vrea să sensibilizeze publicul față de soarta nefericiților care fug de sub drapel, nu din lașitate, nici din lipsă de patriotism, ci pentru că s-au lovit de nedreptățile superiorilor lor. Pedeapsa cu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
consideră întotdeauna că guevrnul e vinovat și văd salvarea în opoziție... Fiecare revoluție își are propriul ei Robespierre; nu există decît o singură soluție, aceasta este ceea ce ne învață experiența istorică 103. Lenin a început negocierile pentru o pace separată. Dezertarea rușilor face ca poziția României să fie imposibil de menținut. Cu Bucovina și lanțul Munților Carpați aflate în mîinile Puterilor Centrale și germanii înaintînd în Ucraina, România era încercuită. Politica lui Lenin a forțat în ultimă instanță România să renunțe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
bune replici, ca să nu mai vorbim de soluții constructive. De altfel, aceste confruntări nu erau singurele cărora trebuia să le țină piept. În cele din urmă, Iorga, politicianul istoric care considera orice aflat sub nivelul unei poziții politice drept o "dezertare, o trădare a cauzei", a devenit între 1931 și 1932, în împrejurări foarte nefericite, șeful unui guvern. Nu avea să fie cea mai bună șansă pentru el ca să dovedească că-și poate sluji țara. Situația nefavorabilă a contribuit în foarte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și a întregei familii. Domnul General Șef. General ss. Arhip"; "2 IUNIE 1942. Suntem în războiu. Evreii sunt mobilizați la muncă în timp de războiu. Ca orice mobilizat, care nu răspunde, vor suferi rigorile legilor de nesupunere la mobilizare sau dezertare. Judecați rapid și pedepsiți, urmând ca pedeapsa să o execute în lagărele din Transnistria. General ss. Șteflea". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3002, f. 21-22. Documentul nr. 264 MARELE STAT MAJOR Secția I-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se execută de detașamentele Regt. 3, 4, 5 și 7 Pionieri se raportează următoarele: 1. Situația efectivelor de evrei. Nu s'au completat efectivele aprobate. Se dau prea multe scutiri de lucru, în special la Camera de Muncă Galați. Multe dezertări, datorită tratamentului indulgent aplicat de autorități dezertorilor. +)2. Încadrarea cu specialiști. Nu s'au completat efectivele aprobate. Nu s'au dat subofițerii de administrație pentru întocmirea actelor. 3. Rechiziții. Insuficiența mijloacelor de transport în special la Reg. 4 și 7
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de către detașamente, și trimiși în judecata Curților Marțiale pentru a fi sancționați potrivit Legii Nr. 59/19431403. Medicii evrei cari vor înlesni prin diagnosticuri false, neprezentarea la timp a evreilor la muncă, să fie trimiși în judecată pentru "instigare la dezertare". ȘEFUL SECȚIEI I-a COLONEL, ss. Borcescu Șeful Biroului 10 Căpitan, ss. I. Apostolide I. Apostolide. C/H. *) Adnotare: "9 FEBRUARIE 1943. Se aprobă. General ss. Arhip". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2953, f.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 3.II.1943 a apărut Legea Nr. 59 relativă la sancționarea evreilor nesupuși și dezertori dela munca obligatorie. Pe baza faptului că munca obligatorie pentru evrei este datorată în schimbul serviciului militar, Legea Nr. 59 precizează infracțiunile de nesupunere și dezertare dela această muncă, stabilind și sancțiunile, care merg, în timp de războiu, până la pedeapsa capitală. În scopul unei bune aplicări a acestei legi se dau instrucțiunile de mai jos: 1. Instituțiunile militare sau civile, patronii, întreprinderile, precum și comandanții detașamentelor de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și acei care nu vor trimite Cercurilor Teritoriale pe evreii chemați, căutând a-i reține prin orice mijloc (intervenție scrisă sau verbală, reținerea ordinului de chemare individual, etc.), vor fi dați în judecata Curților Marțiale pentru "instigare la nesupunere sau dezertare", după caz, conform art. 218 din Codul Penal. 2. Cercurile Teritoriale vor fi sesizate asupra comiterii infracțiunii de nesupunere sau dezertare: a) Din oficiu; b) De Comandanții Militari, pentru evreii infractori, făcând parte din detașamentele de muncă încadrate; c) De
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
verbală, reținerea ordinului de chemare individual, etc.), vor fi dați în judecata Curților Marțiale pentru "instigare la nesupunere sau dezertare", după caz, conform art. 218 din Codul Penal. 2. Cercurile Teritoriale vor fi sesizate asupra comiterii infracțiunii de nesupunere sau dezertare: a) Din oficiu; b) De Comandanții Militari, pentru evreii infractori, făcând parte din detașamentele de muncă încadrate; c) De orice organ militar de control. În acest scop, înștiințările către Cercurile Teritoriale, se vor face prin adresă, însoțită de acte doveditoare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
infractori, făcând parte din detașamentele de muncă încadrate; c) De orice organ militar de control. În acest scop, înștiințările către Cercurile Teritoriale, se vor face prin adresă, însoțită de acte doveditoare: declarații, proces-verbal de constatarea neprezentării la chemare sau a dezertării, încadrată în limitele de timp prevăzute în Legea Nr. 59 din 3.II.1943, precum și tabelele nominale cu toate datele necesare identificării (numele și prenumele, prenumele părinților, Nr. matricol, contingentul, profesiunea sau meseria, domiciliul și Cercul Teritorial căruia aparține). 3
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Teritorial căruia aparține). 3. Cercurile Teritoriale, care sunt organe de evidență, execuție și control în ceea ce privește munca obligatorie a evreilor, datorată în schimbul serviciului militar, de unde aceștia au fost excluși, au următoarele îndatoriri: Să dea ordin de zi de constatarea nesupunerii sau dezertării; Să întocmească plângerea de dare în judecată, anexând la ea piesele sprijinitoare; Să dispună urmărirea infractorilor prin organele militare și polițienești. 4. Evreii repartizați în cadrul muncii obligatorii la diferite instituții, firme sau întreprinderi, sunt considerați ca elemente auxiliare și temporare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dela muncă prin orice mijloace. Această măsură de ordin administrativ a fost suspendată prin hotărârea Consiliului de Miniștri din 13 Octomvrie 19421428 și în locul ei se aplică Legea Nr. 59 din 3 Februarie 19431429, care sancționează nesupunerea la muncă și dezertarea evreilor, astfel: În timp de răsboi sau mobilizare, cu moartea și confiscarea averii în beneficiul Statului. În timp de pace, nesupunerea, cu 2 luni la 1 an închisoare corecțională iar dezertarea cu 6 luni la 5 ani închisoare corecțională. Românii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
3 Februarie 19431429, care sancționează nesupunerea la muncă și dezertarea evreilor, astfel: În timp de răsboi sau mobilizare, cu moartea și confiscarea averii în beneficiul Statului. În timp de pace, nesupunerea, cu 2 luni la 1 an închisoare corecțională iar dezertarea cu 6 luni la 5 ani închisoare corecțională. Românii care înlesnesc sustragerile evreilor dela munca obligatorie sunt internați în lagăre. IV. Realizările de ansamblu ale Marelui Stat Major dela 21 Aprilie 1942 până în prezent 1. S'a urmărit executarea întocmai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
obligatorie. Pentru această din urmă obligație a existat pedeapsa cu trimiterea în Transnistria, care a fost suspendată în Consiliul de Miniștri din 13 Octomvrie 19421439. 12. Să se pună în vedere Curților Marțiale să accelereze judecarea proceselor de nesupunere sau dezertare ale evreilor dela munca obligatorie, în baza Legii Nr. 59 din 3 Februarie 1943, întrucât sunt necesare câteva execuții, pentru a aduce la realitate pe evrei. MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Biroul 10 NOTĂ SUPLIMENTARĂ CU CHESTIUNI URGENTE de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]