716 matches
-
tipărit și pe cel ce au cumpărat, ca toți să aibă plată necuprinsă de minte omenească, întru împărăția cerului. Și s-au scris acest zapist cu porunca numitului Ionaș Indrei prin mâna mea cea de ciernă fiind umilit slujitor și diac eu Abrudan Ioan"”. Restul cărților deținute de această biserică erau și mai noi și mai vechi. Acestea din urmă datau din intervalul cuprins între anii 1760 - 1800. Pe cea mai veche matricolă se afla notat de către preotul Zaharie Hossu: ”"Minunat
Biserica de lemn din Cornești, Cluj () [Corola-website/Science/325928_a_327257]
-
încheiase, la Cordăreni trăiește un personaj interesant. Acesta a fost, de curând, în atenția lui Ștefan S. Gorovei. Athanasie-Tăutul Vrânceanul, urmaș în a patra generație al lui Dragotă Secuianul, este atestat între 1595 și 1609. A fost, succesiv sau concomitent, diac, vistiernicel și aprod; precizăm că acest Tăutul este primul diac dintr-o serie de cinci dieci stăpâni în Cordăreni. În opinia lui Ștefan S. Gorovei, numele strămoșului său (Tăutul) este „reactualizat și purtat oarecum în chip de prenume (pseudo-prenume), ca și cum
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
de curând, în atenția lui Ștefan S. Gorovei. Athanasie-Tăutul Vrânceanul, urmaș în a patra generație al lui Dragotă Secuianul, este atestat între 1595 și 1609. A fost, succesiv sau concomitent, diac, vistiernicel și aprod; precizăm că acest Tăutul este primul diac dintr-o serie de cinci dieci stăpâni în Cordăreni. În opinia lui Ștefan S. Gorovei, numele strămoșului său (Tăutul) este „reactualizat și purtat oarecum în chip de prenume (pseudo-prenume), ca și cum ar fi fost un nume de calendar, cu care să
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
S. Gorovei. Athanasie-Tăutul Vrânceanul, urmaș în a patra generație al lui Dragotă Secuianul, este atestat între 1595 și 1609. A fost, succesiv sau concomitent, diac, vistiernicel și aprod; precizăm că acest Tăutul este primul diac dintr-o serie de cinci dieci stăpâni în Cordăreni. În opinia lui Ștefan S. Gorovei, numele strămoșului său (Tăutul) este „reactualizat și purtat oarecum în chip de prenume (pseudo-prenume), ca și cum ar fi fost un nume de calendar, cu care să fi fost botezat!” Se concluziona că
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
care era și moașa lui Toader, fiul lui Coste. Într-un al treilea act, din 23 martie 1681, se arată că Pătrașco Țițul era căsătorit cu Paraschiva, fiica Dumitrei Ghermăneasa, cei doi având mai mulți copii, amintit fiind numai Dumitrașco diacul, care moștenea, printre altele, și 1/4 din 1/3 din Cordăreni. Ei bine, exact aceeași parte de Cordăreni, îi era întărită lui Dumitrașco... Gafenco uricar în 1725! Coroborând toate aceste date, rezultă limpede că Dumitrașco diacul de la 1681 nu
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
fiind numai Dumitrașco diacul, care moștenea, printre altele, și 1/4 din 1/3 din Cordăreni. Ei bine, exact aceeași parte de Cordăreni, îi era întărită lui Dumitrașco... Gafenco uricar în 1725! Coroborând toate aceste date, rezultă limpede că Dumitrașco diacul de la 1681 nu este altul decât Dumitrașco Gafenco, uricarul de la 1725, iar tatăl său este Pătrașco Țițul, urmaș, în generația a șasea, al lui Cozma Șarpe postelnicul din veacurile XV-XVI. Cum a ajuns fiul lui Pătrașco Țițul să poarte numele
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Șarpe postelnicul din veacurile XV-XVI. Cum a ajuns fiul lui Pătrașco Țițul să poarte numele Gafenco - iată un subiect care naște discuții. Cu titlu de ipoteză, avansăm câteva posibile explicații. Prima, se referă la o mare apropiere (înfiere?) între Dumitrașco diacul și un anume Nicolai Gafenco, personaj care apare în documente o singură dată, în septembrie 1665, însă această apariție, lucru de luat în seamă, are loc în preajma satului Cordăreni (în seliștea Glodeni); în sprijinul acestei prime ipoteze, e și faptul
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
apare în documente o singură dată, în septembrie 1665, însă această apariție, lucru de luat în seamă, are loc în preajma satului Cordăreni (în seliștea Glodeni); în sprijinul acestei prime ipoteze, e și faptul că în documentul din 23 martie 1681 diacul Dumitrașco apare fără ceea ce numim astăzi nume de familie, de abia din aprilie 1707 documentele amintindu-l numai cu formula „Dumitrașco Gafenco uricarul”. A doua ipoteză privește schimbarea numelui „Țițul” și preluarea sau prelucrarea altuia purtat frecvent de neamurile înrudite
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
iar mai apoi cu Paraschiva Gherman, astfel apărând neamul Gafenco. Dincolo de toate aceste ipoteze, trebuie spus că Dumitrașco Gafenco a făcut o remarcabilă carieră de uricar, trăind vreme îndelungată, fiind trimis de Domnie acolo unde era nevoie de pana unui diac priceput. S-a împăcat foarte bine cu cumnatul său, Pavel Rugină, marele dregător de la cumpăna veacurilor XVII-XVIII, încercând împreună să protejeze ocinele strămoșești. Rugină, plecând în Rusia cu Dimitrie Cantemir, va muri acolo, Dumitrașco și urmașii săi, fiind nevoiți să
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
stolnicului Ignat și a lui Iosip Veveriță (fost postelnic și pârcălab de Hotin, decapitat la 1564 din ordinul lui Alexandru Lăpușneanu). În anul 1554, Petrea și Maria moștenesc partea bunicului lor, stolnicul Ignat, pentru ca în 1576, după o judecată domnească, diacul Condrea Rugină să primească partea lui Veveriță. În timp, denumirea satului s-a schimbat în cea de Cornul lui Negru (după Ștefan Negrul), apoi Cornul Negru. Satul era clădit pe malul Prutului, în vecinătatea pădurii, aici acostând plutele cu scândură
Bivolari, Iași () [Corola-website/Science/324184_a_325513]
-
N. Ghika Budești, "Evoluția arhitecturii în Muntenia și în Oltenia," în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, anul XXV, 1932, pp. 48-49. ] Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni, "Biserica Sfântul Dumitru...,"p. 577. ] Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni, "Biserica Sfântul Dumitru...," p. 578-579. ] Diac. Ioniță Apostolache, "Oameni și locuri din Istoria Bisericii Oltene: colecție de texte jurnalistice-interviuri, reportaje, documentare publicate în cotidianul creștin „Lumina”," Ed. Mitropolia Olteniei, Craiova, 2011, p. 173.
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
laice se pot menționa: 1. Prot. Gheorghe Sutac, Prof. Ion Samoilă - Monografia Bisericii Ortodoxe Române din Sânnicolau Mare, ArtPres, Timișoara, 2008, p.45, 48; 2. Filaret Barbu - Cântărețul Atanasie Lipovan, în revista „Luceafărul”, Timișoara, nr.5/1935, p.250; 3. Diac. conf. dr. Nicu Moldoveanu - Muzica bisericească la români (partea I), în revista B.O.R., nr.7-8/1985, p.636; 4. Viorel Cosma - Muzicieni din România - Lexicon, col.5 (K-M), Editura Muzicală, București, 2002, p.186.
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna”, Sibiu, specializarea Patrologie și Literatura Postpatristică, sub îndrumarea științifică a arhid. prof. univ. dr. Constantin Voicu (2001-2007). Studiile doctorale au fost continuate la Facultatea de Teologie „Patriarhul Justinian” din cadrul Universității București, sub îndrumarea științifică a diac. prof. univ. dr. Ioan Caraza (2007-2011), sub a cărui conducere magistrală a întocmit și susținut teza de doctorat: Sfanțul Grigorie Palama și doctrina despre energiile necreate (București, 2011). Preasfinția să este în prezent și doctorand al Facultății de Teologie Ortodoxă
Ignatie Trif () [Corola-website/Science/328003_a_329332]
-
a dominat cu iubire adâncă. Activitatea părintelui Visarion în cadrul Bisericii lui Hristos, zelul său misionar, asemenea unui adevărat apostol, stăruința sa pentru luminarea sufletelor și renașterea spirituală a credincioșilor, au avut un răsunet puternic în rândul credincioșilor Bisericii ortodoxe. Prof. diac. dr. Petre David îi contestă treapta de ierodiacon, numindu-l purtător de rasă (rasofor). A fost criticat că a încurajat așa-numitele căsătorii albe (abstinență sexuală între soți). Mai este criticat și pentru faptul că a militat pentru un stil
Visarion Iugulescu () [Corola-website/Science/334188_a_335517]
-
sa rămasă uitată în ziare și reviste din perioada interbelică. în trecutele vremuri, când la noi în țară nu exista niciun xerox de utilitate publică, Mircea Handoca a fost nevoit să copieze cu mâna un număr enorm de pagini, ca diecii din mânăstirile noastre, de vrednică pomenire, din îndepărtatele veacuri”, scria Vârgolici într-un articol publicat în revista "România Literară". Activitatea editorială și biobibliografică desfășurată de Handoca a fost lăudată de criticii literari, dar editorului i s-a reproșat admirația într-
Mircea Handoca () [Corola-website/Science/335310_a_336639]
-
Facla ,Timișoara ,1984 1.Eudemonie /Eudaemonia ,versuri ,vol.bilingv,rom-englez, traducere , postfață ,editare de lect.dr. Aba - Carina Pârlog ,coperta și ilustrațiile de sculptorul Bela Szakats ,editura David Press Print ,Timișoara ,2016 , 153 de pag. 2.La trama del fuoco,dieci poesie di Ana Pop Sîrbu ,(Matteo Veronesi) ,http:/sites.google.come/site/critica e poesia Premiul USR, filiala Timiș, 2014 pentru volumul de versuri , ”Morfologia nopții ” , coperta de Septimiu Sîrbu , ,Prefața de Grațiela Benga , edit.David Press Print , Timișoara ,2013
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]