14,718 matches
-
originare, limbi perfecte, magice etc. Din păcate, curiozitatea cititorului nu poate fi satisfăcută pe deplin: nu există suficiente dicționare etimologice ale limbii române, iar cele care există nu acoperă, în genere, decît o parte din lexic. Dispunem, e drept, de Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (apărut în spaniolă între anii 1954 și 1966), tradus recent (în 2002); un mare dicționar etimologic e în lucru, de mai mulți ani, la Institutul de Lingvistică al Academiei. Și dicționarele generale, de uz curent
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
ale limbii române, iar cele care există nu acoperă, în genere, decît o parte din lexic. Dispunem, e drept, de Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (apărut în spaniolă între anii 1954 și 1966), tradus recent (în 2002); un mare dicționar etimologic e în lucru, de mai mulți ani, la Institutul de Lingvistică al Academiei. Și dicționarele generale, de uz curent - DEX, în primul rînd - conțin indicații etimologice. Destul de multe cuvinte au rămas însă cu indicația „etimologie necunoscută”; ignorarea sursei este
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
Dispunem, e drept, de Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (apărut în spaniolă între anii 1954 și 1966), tradus recent (în 2002); un mare dicționar etimologic e în lucru, de mai mulți ani, la Institutul de Lingvistică al Academiei. Și dicționarele generale, de uz curent - DEX, în primul rînd - conțin indicații etimologice. Destul de multe cuvinte au rămas însă cu indicația „etimologie necunoscută”; ignorarea sursei este explicabilă obiectiv (prin absența, pentru o lungă perioadă, a documentelor, a textelor scrise) și se poate
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
chiar să le cunoască în profunzime, în evoluția lor istorică, cu variantele lor regionale și socio-culturale, care au putut influența la un moment dat limba română. Colaborarea specialiștilor încearcă să compenseze raritatea unei asemenea cunoașteri enciclopedice. Pe de altă parte, dicționarele generale din ultima jumătate de secol au redus partea etimologică la minimum, indicînd de obicei doar sursa ultimă, imediată, fără comentarii și fără indicații semantice. Pentru multe cuvinte găsim în dicționare doar sursa cea mai recentă (franceza), chiar dacă, așa cum o
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
raritatea unei asemenea cunoașteri enciclopedice. Pe de altă parte, dicționarele generale din ultima jumătate de secol au redus partea etimologică la minimum, indicînd de obicei doar sursa ultimă, imediată, fără comentarii și fără indicații semantice. Pentru multe cuvinte găsim în dicționare doar sursa cea mai recentă (franceza), chiar dacă, așa cum o dovedesc variantele formale și atestările din limba veche, preluări pe alte filiere anticipaseră împrumutul modern. Chiar și dicționarul academic (DLR), a cărui secțiune etimologică era foarte detaliată și plină de sugestii
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
ultimă, imediată, fără comentarii și fără indicații semantice. Pentru multe cuvinte găsim în dicționare doar sursa cea mai recentă (franceza), chiar dacă, așa cum o dovedesc variantele formale și atestările din limba veche, preluări pe alte filiere anticipaseră împrumutul modern. Chiar și dicționarul academic (DLR), a cărui secțiune etimologică era foarte detaliată și plină de sugestii interesante în seria veche, coordonată de Sextil Pușcariu, a redus la minimum această parte, în volumele apărute după 1965, suprimînd comentariile (dar păstrînd, din fericire, acuratețea explicației
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
seria veche, coordonată de Sextil Pușcariu, a redus la minimum această parte, în volumele apărute după 1965, suprimînd comentariile (dar păstrînd, din fericire, acuratețea explicației). Toată această lungă introducere are rolul de a justifica satisfacția cu care salutăm o reeditare: Dicționarul etimologic al limbii române. Elementele latine, de I.-A. Candrea și Ov. Densusianu. Publicat prima oară în fascicule, între 1907 și 1914, din păcate neterminat (se oprește la litera P, la verbul a putea), dicționarul este una din lucrările prestigioase
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
cu care salutăm o reeditare: Dicționarul etimologic al limbii române. Elementele latine, de I.-A. Candrea și Ov. Densusianu. Publicat prima oară în fascicule, între 1907 și 1914, din păcate neterminat (se oprește la litera P, la verbul a putea), dicționarul este una din lucrările prestigioase, permanent citate și intens utilizate de specialiști de la apariție pînă în prezent. Retipărit acum în ediție anastatică, la Editura Paralela 45 (2003), completat cu o bibliografie și o listă de abrevieri, e însoțit de o
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
o listă de abrevieri, e însoțit de o foarte utilă introducere aparținînd profesorului Gr. Brâncuș. Introducerea fixează cu precizie și claritate reperele istorice ale textului, îi subliniază importanța și interesul actual, rezumă istoria cercetărilor etimologice românești, îl compară cu celălalt dicționar al elementelor latine, publicat în germană, în 1905, de Sextil Pușcariu. Reeditările unor lucrări clasice ale lingvisticii românești (Hasdeu, L. Șăineanu, H. Tiktin ș.a.) sînt esențiale, în primul rînd pentru învățămîntul filologic, dar și pentru a asigura o cultură lingvistică
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
în 1905, de Sextil Pușcariu. Reeditările unor lucrări clasice ale lingvisticii românești (Hasdeu, L. Șăineanu, H. Tiktin ș.a.) sînt esențiale, în primul rînd pentru învățămîntul filologic, dar și pentru a asigura o cultură lingvistică generală unui public cultivat mai larg. Dicționarul lui Candrea și Densusianu continuă să fie un instrument prețios în primul rînd pentru specialiști, pentru că reunește o cantitate foarte mare de informație: explicații și interpretări fonetice și gramaticale, forme din istroromână, meglenoromână și aromână, corespondentele din celelalte limbi romanice
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
romanice, variante regionale și din limba veche, evoluții semantice, reflexele în alte limbi. Pentru cititorul non-lingvist, dincolo de constatările mai evidente și mai superficiale (gruparea în familii lexicale, includerea tuturor cuvintelor, inclusiv a celor considerate vulgare, fără aplicarea obișnuitului tabu al dicționarelor noastre generale; ortografia consecventă cu î ), consultarea acestui dicționar poate însemna o familiarizare cu unele dintre cele mai interesante probleme ale elementului latin moștenit în română; se găsesc reunite aici arhaismele cu forme apropiate de dubletele lor moderne, preluate prin
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
reflexele în alte limbi. Pentru cititorul non-lingvist, dincolo de constatările mai evidente și mai superficiale (gruparea în familii lexicale, includerea tuturor cuvintelor, inclusiv a celor considerate vulgare, fără aplicarea obișnuitului tabu al dicționarelor noastre generale; ortografia consecventă cu î ), consultarea acestui dicționar poate însemna o familiarizare cu unele dintre cele mai interesante probleme ale elementului latin moștenit în română; se găsesc reunite aici arhaismele cu forme apropiate de dubletele lor moderne, preluate prin împrumut tîrziu (a deștinde „a coborî”, a împuta „a
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
Pavel Dan” (p. 156). Uneori vigilenții cenzori observă și ceea ce nu spune în mod explicit autorul unei cărți. La rîndul său cenzorul sugerează unde bate autorul fără a fi însă nici el mai clar, ca în această Notă pe marginea Dicționarului de literatură română contemporană al lui Marian Popa: „La Nicolae Breban se menționează întîi că este fiu de preot, după care se enumeră profesiile în care se califică și pe care le exercită prin 1956 - strungar în fier, șofer - ca
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
se Împăunează poetul sau „lectorul”, și atunci trebuie să Întorci foaia. Trebuie să știi să alegi, pentru că o revistă formează gustul pentru literatură și frumos, iar cititorul trebuie să absoarbă din ea informații clare, fără să aibă nevoie de un dicționar de neologisme sau de un clarvăzător. Cum să vrea cineva să citească niște elucubrații ca, de exemplu, acest fragment dintro așa-zisă poezie: „Plictis papanașilor, așezarea Bilet clasa a II-a Abur Arcă. Bucătăreasă cu har ax Coasă cosiță costișă
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
domnule Preda, asta nu-i treaba mea. Întrebați-l pe redactorul de carte. - Uite, dom’le, ce-mi fac oamenii mei! Îți vira sub nas o chestie d-asta, ca să aibă aia la cine să zbiere... Stai, să caut În dicționar... e-pi-fa ni e... Nu e! Cuvântul ăsta nu exista În limba româna. Și răsucindu-se În scaun: - Părinte, ce-nseamnă Epifania? Dumneata trebuie să știi. - Cum să-ți spun, domnule Preda - am Încercat eu să evit cuvântul «revelație» -, epifania este
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
de lumină entuziasmate de libertatea lor. a ajuns la timp în librărie și-a tot așteptat-o pe Madi printre rafturile de cărți, citind cotoarele fără alegere: Istoria Egiptului antic, Păcatele omului modern, A trăi pentru a-ți povesti viața, dicționare, ghiduri, literatură, cotoare albe, roșii, portocalii; iar când văzuse că ea nu vine, îi dăduse un beep, apoi o sunase. Telefonul ei stătea dosit la piciorul scărilor rulante și abia când sunase a doua oară, Saridon îi zări carcasa neagră
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
Cunia din Syracuse, NY, cel despre care s-a scris cartea ‘Un Coresi aromân’. Statistician forestier de prim rang, considerat de cei din Canada și din țară drept «rara avis» În domeniu, a renunțat la specialitate pentru a scrie un dicționar aromân complet: la această oră lucrarea are deja 1200 pagini, ceea ce pentru o limbă pe care o consider aproape moartă este mult. În loc să-l facă apropiat românilor, lucrarea Îl depărtează de de cei care văd aromâna drept doar un dialect
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
bini. Di și să nu fie bini? - Ci bini să fie dacă nu-mi dai niciun franc? - Și dac-o să-ți dau nimic, o să fie mai bini? - Capăr der vont! - }zețst! - Chișmăn tuhăz! - A poț aghit! N-aveam nevoie de dicționar, că atunci când se foloseau de sudalme în idiș pricepeam că se dădeau cu capul de pereți ori se trimiteau să pupe ce nu se cuvine. Înjurături puține, debile, nu ca la noi. Ca popor ne-or lipsi multe, nu și
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
tăcere (din ignoranță, poate). Acestea devin mentalități sau surse culturale operante în straturi suprapuse în dezvoltarea istoriei muzicii. [În paranteză vorbind, nu mi se pare nimic mai rizibil decât calificarea (adjectivală) a unor anume tonalități cu diverși termeni luați din dicționar. Aici este activă o anume memorie culturală legată de anumite capodopere desfășurate în tonalitatea respectivă, sensul fiind abstras și decantat din mesajul acestor opere, una peste alta și nu din „caracterul” de ce fel?al unei anume raportări „tonale”. În ce
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
inedite, cercetează viața sau opera, preferă eseistica sau erudiția cu ample schelării în subsolul paginilor. Monografii încântătoare sau fade, teze de doctorat docte sau mimând omnisciența, eseuri sclipitoare sau improvizate se află alături de lucrări și compilații subtile sau grosolane. Atunci când dicționarele și enciclopediile persistă în diabolica lor ignoranță, nu ne găsim liniștea până ce autorii nu-și recunosc erorile. Este pentru a cincea oară când revenim asupra unor lacune informaționale, sugerând celor în drept să analizeze observațiile noastre și să publice în
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
stil vechi), ora 5 dimineața. "împricinatul" confirmă această dată în Jurnal vol. II, Editura Humanitas, 1991, p. 459, ed. a II-a, 2004, p. 473, versiunea americană, vol. IV, The University of Chicago Press, p. 88. într-un articol intitulat Dicționarul scriitorilor români (Jurnalul literar, nr. 1-2, ianuarie, 1999) apreciam textul despre Eliade din volumul al II-lea, coordonat de Mircea Zaciu. Remarcam analizele subtile ale operelor, judecățile de valoare și sesizarea timbrului unic al memorialisticii, literaturii realiste și a celei
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
și sesizarea timbrului unic al memorialisticii, literaturii realiste și a celei fantastice. Atrăgeam însă atenția asupra câtorva lipsuri și, în primul rând, asupra indicării inexacte a datei nașterii. în vara anului 2005 s-a tipărit volumul al III-lea din Dicționarul General al Literaturii Române ,"Secțiunea" Mircea Eliade (p. 18-30) e redactată de același autor: Eugen Simion. Mă așteptam ca eroarea să fie corectată. Zadarnică speranță! Am publicat un amplu eseu: Despre un singur articol (Observatorul cultural, nr. 40, 1-7 decembrie
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
mine și pe Mac Ricketts nu e grav. Dar să nu-l citească pe Eliade"... Mea culpa! Cred că fostul Președinte al Academiei era suprasolicitat. Dar cei 11 cercetători care făceau parte din echipa sa de "coordonare și revizie" a Dicționarului, de ce nu au vegheat, comunicându-i toate observațiile critce? Să sperăm că acum... Nostimada e că, în aceeași revistă unde publicasem eu articolul (Observatorul cultural), peste câteva luni numai, un distins eliadist lua la rost pe autorul unei istorii literare
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
pluralului în peste 20 de "prezentări" nu o putem considera drept greșeală de tipar. E desigur un amănunt - capriciu al autorului? - de a-și fi intitulat versiunea franceză Memoire, iar cea românească Memorii. Revenim la articolul lui Eugen Simion din Dicționarul Zaciu și la greșelile semnalate de mine încă din 1999. Titlurile a două opere din tinerețe apar greșit: Cum am descoperit piatra filozofală și Memoriile soldatului de plumb. Formele corecte sunt: Cum am găsit piatra filozofală și Memoriile unui soldat
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
în manuscris", deși îl tipărisem cu peste un deceniu în urmă. Sugerăm ca titlurile operelor scrise de autor în românește să nu mai fie indicate în... traducere franceză. Toate aceste carențe au fost menținute în textul tipărit în 2005 în Dicționarul General a Literaturii Române. Li s-au adăugat alte inexactități: Itinerar spiritual (pentru Itinerariu spiritual - de două ori, p. 22) și Revista Sânziana (pentru Sânzana). Reproduc un singur paragraf din articolul meu apărut în Observatorul cultural în decembrie 2005: Citirea
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]