7,805 matches
-
este recunoscut totuși de către guvernul britanic și se bucură de toate drepturile politice. Până În ziua de astăzi, imaginea Irlandei, altfel destul de firavă și puțin cunoscută În România, a păstrat puternice conotații politice, legate de naționalismul irlandez, problema Ulster-ului, terorism, diferende etnice și confesionale. După cum am Încercat să evidențiez În aceste pagini, ele Își află rădăcinile În prima jumătate a secolului al XIX-lea, când ecoul realităților irlandeze s-a bucurat de o audiență extrem de extinsă la românii ardeleni. Eliberate de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
singura măsură de ștergere a unei ofense. Prin interzicerea duelurilor și prin condamnarea la moarte a tuturor celor care ar fi fost prinși duelându-se, Richelieu i-a obligat pe nobili, încă o dată, să apeleze la curtea regală pentru soluționarea diferendelor dintre părți. O‘Connel remarca intenția politică a lui Richelieu„de a reduce marea nobilime la statutul de nobilime loială și de a folosi energia acestora în beneficiul statului“.(t. n.) Sistemul creat de Richelieu poate fi considerat ca fiind
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în războiul din Coreea. Președintele Truman nu a prezentat însă niciodată acest ultimatum, care probabil ar fi dus la un conflict deschis cu Uniunea Sovietică, poate chiar unul nuclear. În martie 1952, Stalin a încercat o deschidere diplomatică pentru reglementarea diferendelor dintre foștii aliați. Dar în loc să înlăture condițiile care au dus la războiul rece, Stalin propunea recunoașterea reciprocă a sferelor de influență: una americană în Europa de Vest, iar cealaltă pentru Uniunea Sovietică în Europa de Est, cu o Germanie unită și înarmată, dar neutră
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
fost pus niciodată în aplicare. România a continuat să pună probleme Uniunii Sovietice în bazinul Mării Negre: în 1967 a stabilit relații diplomatice cu Republica Federală Germania și a refuzat să rupă relațiile cu Israelul în timpul „războiului de șase zile”. Apogeul diferendelor a avut loc în august 1968 atunci când România nu a participat la invazia Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varșovia ba, mai mult, a condamnat această ocupare catalogând-o drept „amestec în treburile interne” ale Cehoslovaciei. Este momentul apropierii României de
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
că membrii comunității nu vor lupta fizic unii cu alții, ci își vor rezolva disputele într-un alt mod. O primă observație asupra specificului comunității de securitate este aceea că, spre deosebire de celelalte instituții, dedicate controlării modului militar de rezolvare a diferendelor, aceasta pornește de la premisa că membrii săi nu acceptă în nici un fel ideea folosirii violenței între ei. Deutsch identifică două tipuri de astfel de comunități: pe de o parte sunt cele amalgamate, care dezvoltă și o formă de guvernare comună
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
război pe continent. Logica realistă poate oferi explicații cu privire la lipsa unei confruntări armate între Est și Vest în această epocă, dar nu poate răspunde la întrebarea: De ce aceste state au exclus războiul dintre ele ca opțiune, chiar și pentru rezolvarea diferendelor dintre ele?. O abordare constructivistă a aceleiași probleme a securității Europei Occidentale nu ar neglija în nici un fel importanța factorilor materiali, dar ar putea găsi și un răspuns la întrebarea de mai sus, constatând dezvoltarea în timp a unei comunități
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
de securitate este un proces de durată, de socializare, de învățare a normelor și practicilor, de conformare la acestea etc. Obiectivul final al întregului demers este atingerea unui nivel de încredere care să facă imposibilă recurgerea la violență în reglementarea diferendelor. Relațiile internaționale bune nu sunt suficiente pentru constituirea unei comunități de securitate. După cum s-a arătat deja, pentru existența unei asemenea instituții este nevoie ca percepțiile mutuale ale societăților să fie bune. În condițiile în care și discursul politic al
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
raporturilor româno-maghiare. În căutarea unor mecanisme internaționale prin care să-și urmărească obiectivele de securitate, ambele state s-au adresat NATO. Atitudinea organizației nord-atlantice față de aceste cereri a fost clară: cele două state pot fi acceptate doar dacă își rezolvă diferendele atât dintre ele, cât și cu ceilalți vecini, insistând ca viitorii membri nu fie generatori de tensiuni în cadrul Alianței, condiție în deplină concordanță cu concluziile studiului discutat mai sus. Chiar dacă, din diverse cauze, precum diferențele de dezvoltare politică și economică
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
este surprinzător că războiul i-a preocupat pe cercetătorii în domeniu și prin absență. Altfel spus, în condițiile în care toți actorii evoluează în interiorul aceluiași sistem anarhic, s-a pus întrebarea: De ce unele state recurg la mijloace violente în reglementarea diferendelor, iar altele nu? Lipsa autorității centrale, de natură să impună ordinea în lume, este una dintre cele mai folosite explicații ale apariției războaielor. Anarhia sistemului internațional nu este suficientă pentru o perpetuă confruntare interstatală. După cum s-a arătat și în
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
prin aceasta, sporește șansele păcii. Explicația dezvoltării economice are cel puțin trei variante, toate însă operând pe baza a două premise majore: în primul rând, dezvoltarea economică contribuie la promovarea democrației, care la rândul ei, contribuie la soluționarea pașnică a diferendelor; în al doilea rând, dezvoltarea economică substituie războiul ca principal mijloc de politică externă cu promovarea liberului-schimb. Într-o primă variantă, Lipset afirmă că dezvoltarea economică reduce inegalitățile sociale și mai ales inegalitățile în ceea ce privește participarea politică: pe măsură ce indivizii devin mai
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
de valori are următoarele atribuții : - alege un președinte și unul sau mai mulți vicepreședinți, care împreună cu secretarul bursei, formeză Biroul de Conducere al Adunării Generale; - alege membri delegați în Comitetul bursei; - alege membri care formează listele de arbitri ce judecă diferendele în Camera de arbitraj de pe lângă bursă; - rezolvă și soluționează orice alte chestiuni privind organizarea și funcționarea bursei de valori. La Adunarea generală au drept de vot numai membrii plini, cu o vechime de cel puțin un an în Asociația bursei
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
de mare ajutor în practică, ci este nevoie de un optimism moderat în rezolvarea problemelor comune. Foarte pe scurt, groțianismul este abordarea care privilegiază negocierile, scopul fundamental al acestora nefiind convingerea celuilalt față de justețea unei poziții, ci conviețuirea prin rezolvarea diferendelor (vezi și capitolul Școala engleză a Relațiilor Internaționale) Regimurile se pot construi în orice domeniu al vieții internaționale, fie că este vorba despre economie, mediu, securitate, drepturile omului, transporturi, comunicații etc. Ele sunt destinate a stipula condițiile în care poate
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1522]
-
ordine metodică, de a conduce cu spiritul liber și cu noblețea sufletului, așa cum i-a spus Elisabethei și chiar de a conduce și acționa asupra umorilor, înclinațiilor și pasiunilor sale” pentru a gusta cât mai multă dulceață în această viață”.) Diferendul asupra naturii și poziției subiectului duce în mod fundamental la problema judecății. Descartes are o concepție etică asupra judecații pe care o aplică la problema cunoașterii, el propune o disciplină a rațiunii concepută ca o etică a metodei sau chiar
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
instrucția școlară și mulți elevi, tehnicieni specialiști au purtat cu cinste culorile naționale pe alte meridiane. În plan politic și diplomatic țara noastră a fost luată în considerație de șefi de state și solicitată pentru bunele sale oficii la aplanarea diferendelor ivite în orientul Mijlociu, Asia, Africa. Desigur, în paralel se pot întocmi liste tot atât de cuprinzătoare de neîmpliniri și erori. Răsturnarea sistemului în 1989 s-a datorat refuzului ostentativ al Bucureștiului de a coopera cu occidentul în mod autentic
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în 1926. La acțiunea de consolidare a Micii Înțelegeri a contribuit și Actul general de conciliație, de arbitraj și de reglementare juridică între cele trei state ale Micii Înțelegeri, încheiat tot la Belgrad la 21 mai 1929, ce prevedea că diferendele de orice natură să fie supuse unei reglementări pe cale pașnică. După această conferință, Mica Înțelegere a apărut ca o alianță superior organizată, deoarece toate cele trei țări membre și-au pus simultan semnături pe unul și același document de importanță
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
același document de importanță internațională. “Statele membre ale Micii Înțelegeri semnează la Belgrad Actul de conciliere, arbitraj și reglementare judiciară. Actul punea în vigoare recomandarea Adunării Societății Națiunilor din 26 septembrie 1928, privind încheierea unor convenții de reglementare pașnică a diferendelor, cuprinzând clauze privind rezolvarea pe cale judiciară, arbitrală sau prin conciliere a litigiilor dintre cele trei state”. Întărirea Micii Antante nu convenea Ungariei și Bulgariei. De aceea, Ungaria și Bulgaria, cu sprijinul Italiei fasciste și-au intensificat campania împotriva Micii Înțelegeri
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
nerecunoașterea unei situații sau a unui tratat rezultând din violarea nu numai a Tratatului Briand-Kellogg ci și a principiilor statutului Societății Națiunilor. “În ciuda faptului că Tratatul de Renunțare la Război nu conținea clauze privind mijloacele necesare pentru aplanarea pașnică a diferendelor internaționale, totuși suntem încredințați că doctrina Hoover-Stimson, pusă efectiv în aplicare ar fi putut constitui un mijloc politic de primă importanță pentru stavilirea agresiunii”. România le-a susținut permanent cu deosebită vigoare, incluzând ideile și principiile lor în toate documentele
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
la Berghof și Roma, întâlnirile cu Hitler și cu Mussolini, nu au schimbat poziția celor doi lideri. Fuhrerul a declarat „cu franchețe” că România va trebui, în primul rând, să se înțeleagă prin tratative directe cu Ungaria și Bulgaria asupra diferendelor teritoriale cu acești vecini . O atitudine similară a adoptat și Ducele. Reveniți în țară, cei doi demnitari au început să pregătească opinia publică, prin interviuri, articole în presă, declarații la radio asupra necesității de a se efectua un schimb de
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Moscovei. Ignoranța Bucureștilor, deopotrivă cu teama, au cântărit greu la 27 iunie 1940 în adoptarea deciziei de evacuare a Basarabiei și nordului Bucovinei. Deși a sondat și a primit îndemnul Berlinului la 27 iunie 1940 de a reglementa pe cale pașnică „diferendul” cu U.R.S.S. (în sensul cedării Basarabiei și a Nordului Bucovinei) guvernul nu a știut (ori n-a putu să afle) că Hitler și Joachim von Ribbentrop au recomandat să se atragă atenția Moscovei - prin ambasadorul german von der Schulenburg-
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
primit de rege, liderul național-țărănist - după un lung expozeu - a conchis: „Majestatea Voastră trebuie să abdice și să lase tronul Voievodului Mihai, sub care un guvern național ar putea relua discuțiile cu Germania și Italia în vederea unei soluționări acceptabile a diferendului nostru cu ungurii ”. Imediat ce a aflat de sentința de la Viena, populația României- intelectuali, funcționari, muncitori, țărani, ofițeri și soldați, zeci și sute de mii de români, aparținând tuturor categoriilor sociale - și-a exprimat, în cadrul unor manifestații de stradă, protestul și
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
România să cedeze Ungariei un teritoriu aproximativ de 42.000 de km cu o populație majoritară româneasca. Deși conducerea germană fusese perfect informată în ceea ce privește complicatele aspecte demografice existente în acesta zona, ea le-a ignorat, soluția aleasă de Hitler în diferendul româno-maghiar, urmărind în principal, satisfacerea intereselor germane. Este astăzi unanim recunoscut faptul că discuțiile de la Viena, s-au transformat într-un dictat antiromânesc, sprijinit de concentrări de trupe germane și sovietice la frontierele României. Argumentele solide prezentate de Anton Galopentia
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
de joc importantă. Reichul nu era interesat în dezmembrarea României și a temperat "ardoarea" revizionistă a Ungariei și Bulgariei (la Viena el a impus Ungariei o soluție, sub minimul revendicărilor Budapestei). La Viena ministrul de externe Ribbentrop conchide că soluția diferendului romano-maghiar trebuia să constea într-o "sinteză" între principiul teritorial și principiul etnic și precizează ca teritoriul ce trebuia cedat de România se situa între 68.000 km , cât a cerut Ungaria , cât și 25.000 km , cât a oferit
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
pe mareșalul Antonescu, la Klessheim, unde i-a adus la cunoștință, la 23 martie 1944, că „Germania nu consideră necesar să mai funcționeze, în continuare, ca semnatară a arbitrajului de la Viena". Deși la prima vedere, această declarație părea să tranșeze diferendul în favoarea României, în realitate, ea nu a avut nici un efect practic. Motivele care l-au determinat pe Fuhrer să facă această afirmație rezidă, în primul rând, în situația internațională, Hitler realizând că numai prin simple promisiuni nu va reuși să
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
pe situație, a refuzat să adopte o poziție tranșantă, rezolvarea acestei probleme fiind amânată pentru sfârșitul războiului. Totuși, în primăvara lui 1944, sub povara înfrângerilor suferite, într-un moment de luciditate, Hitler a fost nevoit să admită faptul că soluționarea diferendului nu mai depindea de Germania, ci de puterea care urma să-și exercite influența în centrul și sud-estul Europei în locul Reich-ului, respectiv U.R.S.S.. Astfel, la 6 aprilie 1944, referindu-se la disputa româno-maghiară, Fuhrerul a afirmat că „ întreaga problemă
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
o parte a relației pentru a ajunge la o înțelegere; impunere indirectă și amânată). Presupune concesii reciproce, ambele părți obținând oarecare satisfacție. Această posibilitate de soluționare a conflictelor pornește de la supoziția că există întotdeauna o cale de “mijloc” pentru soluționarea diferendelor, dezacordurile fiind rezolvate prin negocierea unei soluții de compromis. 5. Confruntarea Înegocieri repetate cu scopul menținerii relației și îndeplinirii obiectivelor). Este strategia ideală, care nu presupune un învingător și un învins. Procesul de găsire a soluției poate fi mai lung
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]