KorAP: Find »[drukola/base=dilatație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...32 >

787 matches

Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789

unor boli psihice), fie ca o expresie endocrină a bolii în cauză. S-au putut observa, în cadrul acestor studii orientative, leziuni tiroidiene frecvente în confuziile mintale, epilepsie, alcoolism, pelagră, p.g.p., encefalopatii grave și demențe senile. Leziunile exprimau modificări de volum, dilatații chistice, proliferări conjunctive, hemoragii vasculare. S-au profilat concluziile următoare: în psihozele afective, tiroida este frecvent interesată, hipertiroidia fiind obișnuită; în delirurile cronice, este frecventă hipertiroidia; în epilepsie, tulburările tiroidiene sunt frecvente, mai ales în sensul hipofuncției; în schizofrenie (demență

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

alterarea conștienței;anemia ;infecția cu Pseudomonas aeruginosa, Staphilococcus aureus sau Klebsiella pneumoniae. BRONȘIECTAZIILE Definiție Bronșiectaziile constituie astăzi o entitate clinică bine individualizată, caracterizată anatomic prin lărgirea permanentă, definitivă și ireversibilă a calibrului bronșiilor (prof. C. Cărpinișan) [28]. Această definiție elimină dilatațiile reversibile și tranzitorii secundare unor procese infecțioase sau mecanice la nivelul bronșiilor. Precizăm că există și bronșiectazii nesupurate, adică fără bronhoree (formele „uscate”, formele hemoptoice), după cum există și bronhoree fără bronșiectazie [44, 45]. Termenul de „bronșiectazie” este derivat din cuvintele

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
procese infecțioase sau mecanice la nivelul bronșiilor. Precizăm că există și bronșiectazii nesupurate, adică fără bronhoree (formele „uscate”, formele hemoptoice), după cum există și bronhoree fără bronșiectazie [44, 45]. Termenul de „bronșiectazie” este derivat din cuvintele grecești „bronchus” și „ektasis” (însemnând „dilatație”). În esență, după cum a fost arătat de Hodder și colab. (Shields, 2006) termenul se referă la o dilatație anormală și permanentă a căilor aeriene subsegmentare [90]. Istoricul bronșiectaziilor merge în paralel cu cel al chirurgiei toracice după cum a fost subliniat

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
formele hemoptoice), după cum există și bronhoree fără bronșiectazie [44, 45]. Termenul de „bronșiectazie” este derivat din cuvintele grecești „bronchus” și „ektasis” (însemnând „dilatație”). În esență, după cum a fost arătat de Hodder și colab. (Shields, 2006) termenul se referă la o dilatație anormală și permanentă a căilor aeriene subsegmentare [90]. Istoricul bronșiectaziilor merge în paralel cu cel al chirurgiei toracice după cum a fost subliniat de Lindskog, 1986) [70]. Tehnicile de rezecție segmentară s-au dezvoltat într-o mare măsură datorită acestei entități

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
având aspergiloză fără bronșiectazii asociate [47]. Morfopatologie Morfopatologia bronșiectaziilor a fost studiată pe piesele de exereză pulmonară chirurgicală, prin bronhografii și pe material necroptic. Clasificarea macroscopică a bronșiectaziilor se face după aspectul bronhografic în 4 categorii:- cilindrice (tubulare), în care dilatația este moderată și relativ uniformă. Pe bronhografie ele apar ca niște benzi late, care se termină brusc. Interesează de obicei bronșiile mijlocii de ordinul 6-10;- moniliforme (varicoase), cu dilatații moderate, în care porțiunile dilatate alternează cu porțiuni gâtuite, ceea ce a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
face după aspectul bronhografic în 4 categorii:- cilindrice (tubulare), în care dilatația este moderată și relativ uniformă. Pe bronhografie ele apar ca niște benzi late, care se termină brusc. Interesează de obicei bronșiile mijlocii de ordinul 6-10;- moniliforme (varicoase), cu dilatații moderate, în care porțiunile dilatate alternează cu porțiuni gâtuite, ceea ce a făcut să fie comparate cu șiraguri de mătănii. Interesează aceleași bronșii de calibru mijlociu;- saculare (ampulare), cu dilatații mari, cu aspectul unor adevărate cavități așezate fie lateral de axul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
Interesează de obicei bronșiile mijlocii de ordinul 6-10;- moniliforme (varicoase), cu dilatații moderate, în care porțiunile dilatate alternează cu porțiuni gâtuite, ceea ce a făcut să fie comparate cu șiraguri de mătănii. Interesează aceleași bronșii de calibru mijlociu;- saculare (ampulare), cu dilatații mari, cu aspectul unor adevărate cavități așezate fie lateral de axul bronșic, fie terminal. Interesează bronșiile mari, de ordinul 4-5;- chistice, cu forma rotundă, situate preponderent în axul bronșic. Interesează tot bronșiile mari [35]. Această clasificare este discutabilă și contestată

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
rotundă, situate preponderent în axul bronșic. Interesează tot bronșiile mari [35]. Această clasificare este discutabilă și contestată deoarece nu există o corelație între forma alterării bronșice, factorii cauzali și manifestările clinice. Un alt argument îl constituie coexistența tuturor tipurilor de dilatații la același pacient, ceea ce susține ideea că dilatațiile cilindrice, moniliforme, saculare, chistice nu sunt decât stadii diferite de evoluție ale aceluiași proces. Aceasta este explicația apariției denumirii de bronșiectazii „varicoase” pentru cele intermediare și pentru cele care nu sunt cilindrice

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
bronșiile mari [35]. Această clasificare este discutabilă și contestată deoarece nu există o corelație între forma alterării bronșice, factorii cauzali și manifestările clinice. Un alt argument îl constituie coexistența tuturor tipurilor de dilatații la același pacient, ceea ce susține ideea că dilatațiile cilindrice, moniliforme, saculare, chistice nu sunt decât stadii diferite de evoluție ale aceluiași proces. Aceasta este explicația apariției denumirii de bronșiectazii „varicoase” pentru cele intermediare și pentru cele care nu sunt cilindrice. Această tendință de simplificare are un caracter practic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
remarcat un al treilea tip de bronșiectazii, denumite „varicoase”, reprezentând o combinație dintre primele două tipuri (zone cu aspect cilindric alternând cu zone cu aspect sacular) [90]. Pseudobronșiectazia, termen folosit pentru prima dată de Blades și Dugan (1944), reprezintă o dilatație cilindrică a unei bronșii, apărută după un proces pneumonic acut, care este temporară și dispare în câteva săptămâni sau luni. Acest tip nu are implicații chirurgicale [90]. Macroscopic bronșiile sunt dilatate, deformate, cu peretele îngroșat și cu lumenul plin cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
temperatură. Hemoptizia poate apare și fără nici o cauză aparentă. Hemoptizia poate constitui singura manifestare a bolii la bolnavi fără bronhoree purulentă: așa-numitele bronșiectazii uscate hemoptoice [60, 65]. Pneumoniile recidivante Apar în cursul puseelor inflamatorii și sunt localizate 1a nivelul dilatațiilor bronșice. Semnele locale se îmbogățesc: apar zone de condensare, raluri crepitante, chiar dureri; starea generală se alterează, dispneea se accentuează, febra crește. Fiecare episod pneumonic își încheie evoluția printr-o remaniere fibroasă generatoare de retracții ce conduc la alte deformări

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
în perioada incipientă. Dispneea apare și se agravează odată cu întinderea teritorială a leziunilor și cu apariția hipercapniei. Examenul fizic Evidențiază raluri ronflante și sibilante diseminate, care predomină topografic de obicei la nivelul bazelor pulmonare, unde se proiectează cel mai frecvent dilatațiile bronșice. Bronșiectaziile mari pot prezenta semne fizice pseudocavitare ca: suflu cu garguiment, cracmente și raluri consonante la nivelul focarului lezional. Respirația poate fi diminuată, cu expir prelungit, datorită emfizemului peribronșiectatic. La auscultație se constată matități circumscrise ce corespund cu condensările

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
în sezonul rece, pe fondul unei stări generale relativ bune, uneori în contrast cu amploarea supurației;- bronșiectazia supurată sau abcedată debutează cu tabloul clinic al unei supurații pulmonare primitive care însă răspunde greu la tratament și are o pronunțată tendință la recidivă. Dilatația bronșică devine sediul unui focar exudativ-purulent ce evoluează de obicei spre pioscleroză. De fapt, această formă este în realitate o complicație a unor cazuri neglijate. Astăzi este întâlnită rar datorită chimioterapiei moderne;- bronșiectazia uscată este de origine tuberculoasă și are

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
chimioterapiei moderne;- bronșiectazia uscată este de origine tuberculoasă și are ca simptom revelator hemoptizia. Se mai numește și formă uscată hemoptoică. Este cunoscut faptul că bolnavii de tuberculoză rămân după tratament cu sechele bronșice în proporție de 85%. Stenozele și dilatațiile sunt ireversibile în proporție de 40%. Dacă sunt situate în lobii superiori, ele pot rămâne complet „mute”. Rareori dau hemoptizii și mai rar se infectează. Ele au un drenaj bun și secrețiile în cantitate mică trec neobservate. Autorii moderni susțin

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
efectuată bilateral permite orientarea tactică chirurgicală. Ea este indicată și în hemoptiziile grave și repetate. Bronhografia evidențiază următoarele:- semne directe;Bronșiectaziile se vizualizează prin umplerea cu substanță de contrast și apar sub una sau mai multe din următoarele forme de dilatații bronșice;- cilindrice cu calibru anormal de mare și absența îngustării prin ramificarea lor distală cu terminare bruscă, luând aspectul de „arbore desfrunzit”;- moniliforme, care se mai numesc și varicoase și au aspect de „șirag de mătănii”. Ele se termină în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
rotunde, cu perete subțire, de obicei multiple, cu sau fără nivele lichidiene, luând aspectul de „cuiburi de rândunică” sau „ciorchini de strugure”. La bronhografie pot apare și false imagini prin defect de umplere sau prin încărcare bronșică. Alteori pot apare dilatații bronșice reversibile, de obicei în pneumonii și atelectazii (pseudo-bronșiectazii). Acestea se normalizează după clarificarea opacității parenchimatoase. În bronșitele cronice pot apare dilatații difuze. Bronhoscopia și fibrobronhoscopia Identifică teritoriile interesate de inflamație și supurație. Identifică obstrucțiile bronșice focale, iar în hemoptizii

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
La bronhografie pot apare și false imagini prin defect de umplere sau prin încărcare bronșică. Alteori pot apare dilatații bronșice reversibile, de obicei în pneumonii și atelectazii (pseudo-bronșiectazii). Acestea se normalizează după clarificarea opacității parenchimatoase. În bronșitele cronice pot apare dilatații difuze. Bronhoscopia și fibrobronhoscopia Identifică teritoriile interesate de inflamație și supurație. Identifică obstrucțiile bronșice focale, iar în hemoptizii sediul acestora. Bronhoscopia permite aspirarea secrețiilor pentru examinări de laborator și pentru examinări bacteriologice direct din focarul supurativ. Examenul funcțional respirator Spirograma

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
disproporționat de mică în raport cu severitatea tulburărilor ventilatorii, poate fi de fapt datorată șuntului sanguin bronhopulmonar realizat prin anastomozele arterio-arteriale dezvoltate la nivelul bronșiectaziilor. Examenul bacteriologic Diagnosticul bacteriologic al supurațiilor bronhopulmonare constituie subiectul unui capitol special. În bronșiectazii, bacteriile care suprainfectează dilatațiile bronșice aparțin, de regulă, florei cavității orofaringiene. Pe primul plan se află Haemophillus influenzae și Streptococcus pneumoniae, frecvent izolați în puseele infecțios-supurative episodice ale bronșiectaticilor [98]. De regulă însă, sputa conține o floră mixtă gram pozitivă și gram negativă, reflectând

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
frecvente microorganisme potențial patogene izolate au fost: Haemophilus influenzae (55%), Pseudomonas spp. (26%) și Streptococcus pneumoniae (12%). Pacienții colonizați cu bacterii cu potențial patogen au prezentat o funcție respiratorie mai slabă comparativ cu restul pacienților. Tomografia computerizată Reușește să evidențieze dilatațiile bronșice numai în secțiune transversală, ceea ce îngreunează interpretarea imaginilor și face ca sensibilitatea și specificitatea metodei să fie mai mică decât a bronhografiei. Are însă avantajul că este repetabilă și lipsită de riscuri. Examinarea CT de înaltă rezoluție a înlocuit

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
ca sensibilitatea și specificitatea metodei să fie mai mică decât a bronhografiei. Are însă avantajul că este repetabilă și lipsită de riscuri. Examinarea CT de înaltă rezoluție a înlocuit în ultima perioadă bronhografia în diagnosticul bronșiectaziilor. Imaginile în detaliu demonstrează dilatația bronșică, inflamația peribronșică și boala parenchimatoasă [27]. Tomografia computerizată de înaltă rezoluție a devenit cel mai bun instrument de diagnostic al bronșiectaziilor, clarificând datele oferite de radiografia toracică și ilustrând anomaliile căilor aeriene care nu pot fi identificate pe radiografia

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
de CT de înaltă rezoluție includ:- dilatarea lumenului unei căi aeriene, acesta devenind de 1,5 ori mai larg decât al vasului din apropiere;- lipsa de îngustare a unei căi aeriene către periferie;- constricții varicoase de-a lungul căilor aeriene;- dilatații chistice la capătul unei bronșii. În această situație diagnosticul diferențial se face cu bulele de emfizem, care au pereții mai subțiri și sunt la distanță de calea aeriană. Aspectele nespecifice includ:- consolidarea sau infiltrarea unui lob cu dilatarea căilor aeriene

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
inferiori. În bronhoreea purulentă se izolează constant bacili piocianici. Diagnosticul este confirmat prin determinarea concentrației de clorură de sodiu în sudoare, prin așa-numitul „test al sudorii”. Pot exista și alte disfuncții exocrine. Traheo-bronhomegalia cu bronșiectazii se poate diferenția de dilatația difuză a traheei și a bronșiilor mari prin aceea că traheea este mult lărgită până la carenă. Boala polichistică nu poate fi diferențiată de bronșiectaziile saculare sau chistice dacă a survenit chiar și o singură infecție. Astfel, diferențierea se face prin

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
abcesul pulmonar: are un debut acut, aspect radiologic de condensare și apoi hidroaeric, evoluție bună sub tratament la majoritatea cazurilor;- bronșita cronică și bronșita purulentă: ne poate induce în eroare prin „cilindrarea” bronșiilor. Pe bronhografie sunt caracteristice pentru bronșita cronică dilatațiile glandelor mucoase. Atunci când debutează clinic la vârstă adultă, bronșiectaziile sunt de cele mai multe ori aparent primitive. Anamneza este săracă. Uneori se poate preciza debutul lor în copilărie legat de forme complicate de rujeolă, de primoinfecția tuberculoasă sau de alte pneumopatii pe

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
antibioterapie de largă acoperire, preferându-se administrarea parenterală și dozele mari în condiții de spitalizare. Durata tratamentului este de obicei de 10-15 zile, perioadă în care se urmărește dispariția bronhoreei purulente sau cel puțin „reversia” ei mucoidă. La bolnavii cu dilatații saculare care drenează greu, cu floră mixtă și selecționată, sunt necesare modificări ale schemelor terapeutice, ceea ce face ca tratamentul să se prelungească la 21-30 zile sau chiar mai mult. Chimioterapia profilactică de lungă durată în sezonul rece a dat rezultate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
uneori printr-o bronhografie necuprinzătoare. b. Boală localizată, preferabil unilaterală. Întinderea leziunilor trebuie bine controlată clinic prin examene repetate pentru a surprinde raluri bronșice, precum și funcțional. Extinderea leziunilor inflamatorii bronșice cu semne de obstrucție ventilatorie reprezintă o contraindicație formală. Unele dilatații bronșice considerate lipsite de importanță și nerezecate împreună cu leziunile principale au devenit după câțiva ani sediul unor supurații la fel de incomodante ca și acelea care au impus intervenția chirurgicală. În practica chirurgicală este cunoscută și situația inversă, când după rezecția unui

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]