2,632 matches
-
vârstnici, arterele mari elastice, adică aorta și ramurile sale, au două modificări specifice - dilatație și rigidizare -, ceea ce Osler numea „arterioscleroză senilă” (47). În arterele musculare periferice, aceste modificări sunt mai discrete. De ce apare această diferență între artere? Pentru că pulsatilitatea, respectiv dilatarea sunt diferite la fiecare sistolă, ceea ce duce la așa-numitul fenomen fizic de „oboseală a materialului”. Arterele mari se dilată cu aproximativ 10% la fiecare sistolă, în timp ce arterele musculare cu 2-3%. Oboseala materialului se referă la fractura unei structuri supuse
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
La o pulsatilitate de 10%, fractura se produce după 9 108 cicluri cardiace, adică după 30 de ani la o frecvență cardiacă de 60/min. Pentru vasul arterial, fractura se produce în lamelele de elastină. Modificarea este primul movens pentru dilatare și substratul pentru rigidizare, prin transferul stresului spre componenta de colagen, care este mai rigidă (47). Înțelegerea noțiunii de RA este legată de conceptul de „Windkessel” („rezervor elastic” - Weber cit. de 47), care se referă la funcția de transformare a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
cardiacă” și realizează un cuplaj cord-vas perfect. Efectul este alterat de procesul de îmbătrânire vasculară. În contrast cu unda de presiune, unda fluxului prezintă modificări minime cu vârsta, și anume o scădere mică a velocității, cauzată de scăderea debitului cardiac și de dilatarea aortei (50). La subiecții tineri sănătoși, reflexia este realizată în protodiastolă. TA distolică (TAD) este astfel menținută la un nivel optim pentru asigurarea perfuziei coronariane, fără a crește presiunea în timpul sistolei, deci fără supraîncărcarea de presiune a VS. Rigidizarea peretelui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
mai bună reproductibilitate demonstrată prin studii la pacienți hemodializați [Peixoto et al., 2000] și cu boală polichistică renală [Covic et al., 1999, 2002]; 2) o mai strânsă corelație cu afectarea organelor-țintă la pacienții dializați hipertrofia [Erturk et al., 1996] și dilatarea ventriculară stângă [Covic et al., 2000] și cu progresia nefropatiei diabetice [Farmer et al., 1998], a nefropatiei cu IgA [Csiky et al., 1999] și a nefropatiei hipertensive [Timio et al., 1995]; 3) evidențierea anomaliilor ritmului circadian al TA. Hipertensiunea nocturnă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
special, în cazul asocierii insuficienței cardiace. Canella et al. [1997] au demonstrat că IECA pot reduce HVS la pacienții uremici, independent de efectul antihipertensiv. Klingocil și Schatieder [1999] recomandă IECA la pacienții uremici cu HVS concentrică, în vreme ce HVS excentrică (cu dilatarea VS) ar beneficia, în primul rând, de depleția volemică. IECA inhibă senzația de sete, datorită scăderii nivelului angiotensinei II, ceea ce favorizează menținerea normovolemiei. Beta-blocantele și IECA sunt indicate, de asemenea, la pacienții care dezvoltă HTA intradialitică (prin activarea excesivă a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
Electrocardiograma este aproape întotdeauna anormală la pacienții cu stenoză aortică semnificativă. 80-90% dintre bolnavi au semne de HVS și tulburări de repolarizare (28). Radiografia toracică la bolnavii vârstnici cu stenoză aortică poate revela cardiomegalie ușoară, semne de congestie venoasă pulmonară, dilatarea poststenotică a rădăcinii aortei. Ecocardiografia este larg acceptată ca investigație de elecție pentru diagnosticul stenozei aortice. Ecocardiografia repetată este utilă pentru monitorizarea progresiei bolii; oferă informații asupra funcției VS și leziunilor asociate și este o parte importantă a unei abordări
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
cu balon a fost introdusă inițial ca o alternativă la protezarea valvulară la bolnavii vârstnici cu stenoză aortică. Studiile mai vechi au sugerat că bolnavii vârstnici au un beneficiu limitat, deoarece valva aortică are calcificări severe, ceea ce face foarte dificilă dilatarea, existând un risc foarte mare de stenoză reziduală sau recurentă și de complicații severe, ca deces, AVC, ruptură aortică, regurgitare aortică (37). În consecință, valvotomia cu balon a fost restricționată, fiind folosită numai pentru pacienții inoperabili sau cu risc foarte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
prezentă la 13% dintre pacienți (42). Vârsta a reprezentat un determinant al riscului, cu un odds ratio de 2,3 pentru fiecare 10 ani de creștere a vârstei. Cele mai frecvente cauze de insuficiență aortică cronică la adulții vârstnici sunt dilatarea aortei ascendente ca rezultat al HTA sau al bolii aortice primare, scleroza calcifiantă aortică și rareori bicuspidia aortică. Regurgitarea aortică acută este cel mai adesea datorată disecției de aortă sau endocarditei infecțioase. O categorie specială este reprezentată de regurgitarea aortică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
după TAVI. Tratament. Intervențiile chirurgicale valvulare aortice pentru regurgitarea aortică pură reprezintă aproximativ 3-5% dintre intervențiile chirurgicale valvulare la adulții vârstnici (48). Intervenția chirurgicală profilactică este recomandată adesea la adulții asimptomatici cu regurgitare aortică cronică și disfuncție ventriculară stângă sau dilatare importantă a VS (9). Totuși, severitatea simptomelor reprezintă principala indicație la bolnavii vârstnici, în special la cei peste 80 de ani, principalul obiectiv al tratamentului fiind ameliorarea calității vieții. Prezența unor simptome ușoare și nu a unei insuficiențe cardiace avansate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
plexogenică (16,17). Creșterea presiunii în artera pulmonară are consecințe importante asupra funcției ventriculului drept (VD), de care depinde capacitatea funcțională și prognosticul pacientului pe termen lung. La un procent de pacienți, decompensarea VD este rapidă, cu subțierea peretelui și dilatarea rapidă a cavității, urmată de scăderea fracției de ejecție (FE) (16). În 1958, Heath și Edwards clasifică modificările morfopatologice, în funcție de severitate, în 6 grade, modificările fiind corelate cu evoluția clinică ( tabelul 33.4) (18,19). În această clasificare, leziunile plexiforme
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
urmată de scăderea fracției de ejecție (FE) (16). În 1958, Heath și Edwards clasifică modificările morfopatologice, în funcție de severitate, în 6 grade, modificările fiind corelate cu evoluția clinică ( tabelul 33.4) (18,19). În această clasificare, leziunile plexiforme sunt reprezentate de dilatarea peretelui vascular arterial, care se complică ulterior cu proliferarea intraparietală de celule endoteliale, apariția trombilor de fibrină și a zonelor de necroză, care se dezvoltă chiar la nivelul peretelui vascular și fac dificil diagnosticul diferențial cu un tromb recanalizat (18
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
în focarul pulmonarei, suflul sistolic de regurgitare tricuspidiană, audibil în spațiul V, parasternal stâng, galopul ventricular drept. În stadiile avansate apar cianoza, distensia venelor jugulare, hepatomegalia de stază și edemele periferice (30). 33.4.2. Electrocardiograma Suprasolicitarea ventriculară dreaptă și dilatarea atriului drept (AD) sunt principalele modificări. La vârstnici cu HTPA, hipertrofia ventriculară dreaptă poate fi prezentă într un procent de 87%, iar deviația axială dreaptă la aproximativ 79% dintre pacienți. În general, electrocardiograma (ECG) are o sensibilitate de 55% și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
în artera pulmonară și în AD. Concomitent, ecocardiografia evidențiază disfuncția VD și diminuarea mai importantă a excursiei inelului tricuspidian (TAPSE) (31) . FA este mai frecventă la pacienții cu insuficiență cardiacă cu sau fără disfuncție sistolică și conduce, în timp, la dilatare atrială, agravarea HTP, creșterea riscului embolic și scăderea supraviețuirii. FA afectează 1 2% din populația generală, fiind mai frecventă la pacienții vârstnici (0,5% la vârste între 40 și 50 de ani sau 5 15% la vârsta de 80 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
afectând cam o treime din numărul lor. O altă tulburare de ritm frecventă este tahicardia supraventriculară, care are o incidență de 2,8% (31). 33.4.3. Radiografia pulmonară Poate fi anormală la un procent ridicat de pacienți; se observă dilatarea arterelor pulmonare la nivel hilar, în timp ce la periferie desenul vascular este amputat. Poate fi observată dilatarea de AD și VD sau patologia pulmonară asociată. Testele funcționale pulmonare și evaluarea gazelor sanguine Pacienții cu HTPA manifestă o scădere a capacității de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
care are o incidență de 2,8% (31). 33.4.3. Radiografia pulmonară Poate fi anormală la un procent ridicat de pacienți; se observă dilatarea arterelor pulmonare la nivel hilar, în timp ce la periferie desenul vascular este amputat. Poate fi observată dilatarea de AD și VD sau patologia pulmonară asociată. Testele funcționale pulmonare și evaluarea gazelor sanguine Pacienții cu HTPA manifestă o scădere a capacității de difuzie pentru monoxidul de carbon. Pot fi puse în evidență modificările din bolile interstițiale sau obstructive
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
1). Metoda poate fi mai valoroasă la pacienții vârstnici și pentru evaluarea acurată a disfuncției diastolice și a IC cu FE păstrată, considerată o cauză mai frecventă de HTP după 65 de ani. La acești pacienți se pun în evidență dilatarea AS, hipertrofia concentrică de VS, criteriile de diagnostic ale disfuncției diastolice de VS (modificările fluxului transmitral de tip relaxare întârziată sau pattern restrictiv, valorile raportului E/E’ peste 15) (33). 33.4.6. Scintigrafia de ventilație/perfuzie Este utilă pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
mandările ghidurilor actuale și se bazează pe rezultatele a numeroase studii ce au urmărit prognosticul și calitatea vieții acestor pacienți după tratamentul prin intervenții coronariene percutane (PCI) (3). Prima metodă de tratament prin PCI a stenozelor coronariene a constat în dilatarea cu balon și a fost efectuată de Gruentzig și colaboratorii săi în 1979 (3). De atunci, tehnica și în special materialele folosite au suferit schimbări majore. Inițial au apărut stenturile metalice (BMS) ce au permis obținerea unor rezultate net superioare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
reciproc (40):-ateroscleroza (ATS) accelerată, însoțită frecvent de calcificare - proces primar, evident în intimă;-arterioscleroza, un proces difuz, la nivelul mediei, responsabil de remodelarea și rigidi - zarea arterială. În stadiile inițiale de ATS apare remodelarea pozitivă, un proces adaptativ, de dilatare compensatorie a vasului, pentru normalizarea stresului local de forfecare cauzat de placa de aterom. În același timp, ca răspuns la dislipidemie, frecventă la vârstnici, intervine procesul de creștere și migrare celulară, cu creșterea permeabilității endoteliale pentru lipoproteine și depunere subendotelială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
respira. Cele trei etape ale respirației complete: Respirația abdominală Ne așezăm pe un scaun cu spatele drept și evacuăm complet aerul din plămâni, apoi inspirăm încet și percepem cum aerul pătrunde în zona de inferioară a plămânilor, aspect evidențiat prin dilatarea abdomenului inferior. Pentru o execuție corectă, plasăm una dintre palme pe zona ombilicală. Astfel, în timpul efectuării exercițiului, vom percepe mai ușor dilatarea abdomenului și deplasarea palmei. Expirăm gradat aerul din plămâni. Repetați de 5-7 ori. Respirația costală Evacuăm complet aerul
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
plămâni, apoi inspirăm încet și percepem cum aerul pătrunde în zona de inferioară a plămânilor, aspect evidențiat prin dilatarea abdomenului inferior. Pentru o execuție corectă, plasăm una dintre palme pe zona ombilicală. Astfel, în timpul efectuării exercițiului, vom percepe mai ușor dilatarea abdomenului și deplasarea palmei. Expirăm gradat aerul din plămâni. Repetați de 5-7 ori. Respirația costală Evacuăm complet aerul din plămâni, după care inspirăm încet și observăm, percepem cum aerul pătrunde în zona inferioară a plămânilor, dilatând simultan și abdomenul inferior
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
5-7 ori. Respirația costală Evacuăm complet aerul din plămâni, după care inspirăm încet și observăm, percepem cum aerul pătrunde în zona inferioară a plămânilor, dilatând simultan și abdomenul inferior, după care pătrunde în zona de mijloc a plămânilor evidențiată prin dilatarea coastelor în urma inspirației. Pentru o execuție corectă, plasăm una dintre palme pe zona ombilicală și cealaltă palmă pe zona inimii. Astfel, în timpul efectuării exercițiului, mai întâi vom percepe mai ușor dilatarea abdomenului și deplasarea palmei corespunzătoare, pentru ca mai apoi să
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
pătrunde în zona de mijloc a plămânilor evidențiată prin dilatarea coastelor în urma inspirației. Pentru o execuție corectă, plasăm una dintre palme pe zona ombilicală și cealaltă palmă pe zona inimii. Astfel, în timpul efectuării exercițiului, mai întâi vom percepe mai ușor dilatarea abdomenului și deplasarea palmei corespunzătoare, pentru ca mai apoi să percepem dilatarea toracelui și deplasarea palmei poziționate pe zona inimii. Expirăm gradat aerul din plămâni. Repetați de 5-7 ori. Respirația claviculară Evacuăm complet aerul din plămâni, după care inspirăm încet și
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
în urma inspirației. Pentru o execuție corectă, plasăm una dintre palme pe zona ombilicală și cealaltă palmă pe zona inimii. Astfel, în timpul efectuării exercițiului, mai întâi vom percepe mai ușor dilatarea abdomenului și deplasarea palmei corespunzătoare, pentru ca mai apoi să percepem dilatarea toracelui și deplasarea palmei poziționate pe zona inimii. Expirăm gradat aerul din plămâni. Repetați de 5-7 ori. Respirația claviculară Evacuăm complet aerul din plămâni, după care inspirăm încet și observăm, percepem cum aerul pătrunde în zona inferioară a plămânilor, dilatând
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
ori. Respirația claviculară Evacuăm complet aerul din plămâni, după care inspirăm încet și observăm, percepem cum aerul pătrunde în zona inferioară a plămânilor, dilatând simultan și abdomenul inferior, apoi aerul pătrunde apoi în zona de mijloc a plămânilor evidențiată prin dilatarea coastelor în urma inspirației și la final în zona superioară a plămânilor, aspect corelat cu ridicarea ușoară a umerilor. Pentru o execuție corectă, plasăm una dintre palme pe zona ombilicală și cealaltă palmă pe zona inimii. Astfel, în timpul efectuării exercițiului, vom
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
și la final în zona superioară a plămânilor, aspect corelat cu ridicarea ușoară a umerilor. Pentru o execuție corectă, plasăm una dintre palme pe zona ombilicală și cealaltă palmă pe zona inimii. Astfel, în timpul efectuării exercițiului, vom percepe mai ușor dilatarea abdomenului, mai întâi, și deplasarea palmei corespunzătoare, apoi dilatarea toracelui și deplasarea palmei poziționate pe zona inimii și la final ridicarea ușoară a umerilor. Expirăm gradat aerul din plămâni. Repetați de 5-7 ori. Respirația completă Respiratia completă constă în îmbinarea
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]