5,779 matches
-
Oișteanu despre Narcotice în cultura română, în sfârșit, Eminescu reprezintă forma amplificată și nuanțată (publicată în cele din urmă ca prefață la ediția a doua din Visul chimeric) a mai vechiului Fapte, din, probabil, cel mai celebru număr al vechii Dileme. Se adaugă câteva evocări ale unor scriitori dispăruți, preluate, dacă nu mă înșală memoria, din Evenimentul zilei (Mariana Marin, Ion Stratan, Gheorghe Crăciun, Alex Leo Șerban Mircea Horia Simionescu). Despre cel din urmă, de fapt, Mircea Cărtărescu scrie mai mult
Jocuri, vitrine, strategii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4469_a_5794]
-
au loc la Kiev. Iată ce a scris Victor Ciutacu pe pagina sa de Facebook: „Noul subiect de dezbatere publică justificată e lipsa reporterilor români de la măcelul din Kiev, care face ocolul televizat al Planetei Pământ. Și ajungem iar la dilema "oul sau găina". Clar și verificat e că iureșurile externe de stradă chiar nu fac audiență. Am trăit la Antena 3 experiența costisitoare, dar bună editorial, când Carmen Avram și Oana Dobre-Dimofte transmiteau din Piața Tahrir. Live-urile de acolo
Ciutacu, dezamăgit de TVR, pentru că ... () [Corola-journal/Journalistic/44809_a_46134]
-
n-am avut nici o șansă de câștig. Consiliul ne-a pus în vedere: ori corectăm situația în termen de treizeci de zile, ori Alexandru va fi transferat la clasa copiilor cu probleme de ajustare la normele sociale. Confruntați cu această dilemă provocată de comportamentul maniacal al băiatului, ne-am hotărât că este cazul să consultăm un medic. N-a fost simplu, o programare la pediatru trebuie făcută cu câteva luni înainte, în urma avizului obținut de la Ministerul Conformității Sociale. Cu bani grei
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
curioasă. O înțeleg acum și pe ea, era prima oară când o părăsea un dinte. După o amiază în care șuturile pe poartă și avi oa nele ajunse din greșeală prin casele vecinilor mi-au distras cu greu atenția de la dilema stomatologică, eu și tataie urma să facem o pau ză până a doua zi, pentru că bunica îl aștepta acasă. Ca orice tataie iubitor, i-a făcut mamei, proaspăt sosită de la serviciu, un update în privința situației mele: mâncat, sănătos, voios, voinic
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
lumea și limba lor. Restul populației îi privește neinteresată. Totuși, pentru câteva minute, locul a prins viață. Și băiatul e ca la el acasă acolo sus, cu microfonul în mână. Se întoarce lângă mine și mă întorc și eu la dilemele mele. Îmi răspunde senin că mi-a spus deja o dată ce face. Și nu doar aici. Și în Franța, în Amsterdam, în Bruxelles. Și eu iar nu mai știu cum să continui. Povestește de parcă ar vinde cartofi. Mă privește încordat și
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
imaginea lui, de cuvintele lui. Și totuși nu disperă. Dincolo de această înfrângere stau alte umbre, alte imagini, alte cuvinte. Un alt eșec este ușor previzibil în viitorul oglinzii. Dar ce contează? Nu aceasta este "lupta dintre uman și inuman", hamle-tiana dilemă între a fi și a nu fi? Încercând să trăiască dincolo de timp, adică de memoria oglinzii, poetul vrea să trăiască dincolo de sine, de mască, de oglindă. Astfel are loc mișcarea din interior spre exterior. Tentativa de a trăi dincolo de memorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de transgresiune, ea se naște din supunerea eului la judecata cenzurii morale. Faptul că poetul este copleșit de rușine și vină este tocmai ceea ce îl salvează de crunta dezonoare a morții, pentru a-l arunca în batjocura înstrăinării de sine. Dilema este fără ieșire și fără sfârșit. Cuvintele nu salvează, ci mimează. Ele nu îl fac mai rezistent, ci mai singur. Și tot atunci, când oglinda este sorbită, se produce imposibilul: cade masca! Masca de cruciat, de cavaler sublim, armura din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
parcurge drumul ascendent al conștiinței de la interogația lui Oreste, ca prim element al eului responsabil, la acțiunea lucidă a Electrei. Rostul fiului lui Agamemnon a fost să înfățișeze vremii sale și poate tuturor vremurilor că omul nu poate ieși din dilema în care îl pune dubla sa natură, decât prin curajul de a făptui, iar pe urmă a suferi. Iar fiica lui Agamemnon a avut menirea să țină trează conștiința mulțimii, devenind simbol al dreptății. După cum s-a văzut, mitul rămâne
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
anunțat că a fost ultima reprezentație. Nepăsarea autorităților i-a intristat... „Zi cu mai multe începuturi: cum din toate direcțiile ar veni cîte o iubită și tu nu ai decît o singură floare - în chiar ideea de perfecțiune...” (Aurel Ștefanachi) Dilemă Omul este ca un robot.Iși desfășoară viața între casă și serviciu.Ciclu complet. Rutină,birocrație, schimbări;schimbarea schimbărilor.Cine a făcut naveta,a avut parte de experiențe și experimente fără sens.A ascultat muzică suburbană,a inspirat aburi de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Aici întâlnește o altă femeie. Dezorientat se duce la raionul de încălțăminte.O regăsește,dar pare schimbată.I s-a rupt și celălalt toc.O privește mai atent.S-a înșelat.Persoana din fața sa este o clonă. Detectivul e în dilemă... (Nelu și Costel sunt cu gura căscată) Ei ce ziceți? (Monica surâde) Nelu și Costel:Magnific! Și continuarea? Americanu(o observă pe Monica și oprește reportofonul.Se ridică și vine în întâmpinarea ei):Da’ cine e această frumusețe? Nelu(acru
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Funcțiile organizațiilor 1.3. Disciplinele de studiu din sfera organizațiilor: managementul, marketingul, managementul resurselor umane, comportamentul organizațional Capitolul 2 Organizațiile: Abordări teoretice, cultură organizațională și probleme etice 2.1. Teorii privind organizațiile 2.2. Culturi organizaționale 2.3. Probleme și dileme etice în organizații Capitolul 3 Resursele umane. Indivizii și grupurile în organizații 3.1. Caracteristici ale resurselor umane 3.2. Indivizii: 3.2.1. Inteligența emoțională (IQ versus EQ) 3.2.2. Despre talent 3.2.3. Diferențe între manageri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
scurt ș.a.m.d. Exerciții: Încercați să identificați unde s-ar plasa România pe fiecare din dimensiunile lui Hofstede. Faceți același lucru pentru organizația voastră. Puteți preciza care este misiunea și care este viziunea organizației voastre? 2.3. Probleme și dileme etice în organizații După ce, cu cinci ani în urmă, America a fost surprinsă de cazul Enron (vezi studiul de caz) și de alte câteva falimente ale unor mari firme, cauzate de comportamente reprobabile, lipsite de etică ale angajaților, multe organizații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
avocat al poporului), linie directă și audit pentru problemele/aspectele etice. Există un mecanism intern bine definit în legătură cu consecințele problemelor de etică la nivel de conducere sau contabilitate. Există un cod etic. Exerciții: Răspundeți la următoarele întrebări care pot deveni dileme etice: Primiți flori de la clienții organizației? Organizația voastră oferă cadouri de Revelion colaboratorilor? Ați folosit vreodată bunurile companiei în scopuri personale? Dar colegii de serviciu și șefii? Folosiți timpul de lucru numai în interesul organizației? Dacă ați răspuns da la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de Revelion colaboratorilor? Ați folosit vreodată bunurile companiei în scopuri personale? Dar colegii de serviciu și șefii? Folosiți timpul de lucru numai în interesul organizației? Dacă ați răspuns da la oricare dintre întrebările de mai sus vă aflați în fața unei dileme etice, iar organizația voastră are o posibilă problemă etică. De aceea va trebui să răspundeți la următoarea întrebare: Organizația voastră este interesată de problemele etice? Justificați răspunsul. Capitolul 3 Resursele umane. Indivizii și grupurile în organizații Obiective specifice: În urma parcurgerii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a o face. E împlinirea plăcută și dureroasă, uneori dureros de plăcută, a unui ideal. Nu poți spune niciodată în mod definitiv dacă o ai sau te are, dacă este a ta sau ești al ei (deseori încercăm să soluționăm dilema printr-un iluzoriu noi). Raportat la timp, e o Fata Morgana a veșniciei: dacă "ai" frumusețea ei poți trăi o clipă cu sentimentul că ai totul. Ciudat e faptul că mare parte din valoarea ei stă în privirile celorlalți; de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
E mai ușor să-ți faci un rost în lume dacă porți un nume ilustru decât dacă ești un Popescu oarecare? Și, la urma urmelor, de ce te numești Popescu, și nu Ionescu sau Georgescu? Dacă l-am crede pe Cratylos, dilema e rezolvată chiar din debutul faimosului dialog platonician al cărui erou este. Rezumat de Hermogenes, punctul lui de vedere e limpede: "Iată, Socrate, după Cratylos, ar exista în chip firesc, pentru fiecare din realități, o dreaptă potrivire a numelui, iar
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
din cauza ina-dap-ta-bilității ritualurilor de cult la dinamica vieții contemporane. Alții (poate cu precădere în spațiul ex-comunism) văd, dimpotrivă, tendința contrară, sensul prin-cipal fiind nu cel spre secularizare, ci, dimpotrivă, spre o nouă sacralizare. Chiar dacă nu oferă un răspuns ferm acestei dileme, autorul are meritul de a ne pune pe gânduri: "Diminuarea participării la ritualurile religioase în Europa nu trebuie interpretată ca fiind semnul secularizării, ci mai degrabă a ceea ce Grace Davie a numit Ťbelieving without belongingť - a crede fără a aparține
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
și să-l informez că L.O.C. a plecat din târg spre Hunedoara" (urbannews.ro/forum, 22.06.2007). O variantă de construcție, cu același sens, apare în recomandarea nu da cu duma / nu sifona "nu spune, nu vorbi" (Dilema, nr. 436, 2001, p. 11). Există și enunțuri în care a da duma are exact înțelesul "a spune, a vorbi, a dezvălui", fără alte specializări: "nu-ți trece prin cap, așa că dau duma ca să nu mori răpus de curiozitate" (serbanhuidu
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
filmul, orice încercare timidă de a ieși din schema bășcăliei generalizate eșuează, sictirul și stropșitura umplu gura personajului. Expresiile măscăroase, miștoul, "caterinca", neaoșismele buruienoase, toate cu condiment de accent moldovenesc sunt livrate în afara unei autentice prestații actoricești, simple fapte și dileme peizane "de-ale lui Mitică", "să mă ierți și să mă iubești". Regizorul pare hotărît să ducă pînă la ultimele consecințe ceea ce a început cu Patul conjugal (1993), distopia cu iz de Ferentari, a continuat cu Această lehamite (1994) și
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
alt ambient. În ceea ce-l privește pe Daneliuc, vreau să păstrez în minte altceva, atmosfera baroc-decadentă a la Visconti din Glissando, film cu o ușoară patină tarkovskiană, dramatismul scenei din final din Iacob, de o dureroasă intensitate, jocul psihologic și dilemele din Proba de microfon sau atmosfera sumbră și notele distopice, crude din filmul cu iz de parabolă, A 11-a poruncă. Mi-e teamă însă ca și aceste amintiri să nu se șteargă cu ocazia vizionării celui mai prost film
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
de viu reprezentat de practica intelectuală a traducerii ar trebui să ne îndreptăm atenția nu atît spre nevoia și utilitatea de a traduce, îndeajuns dovedite, cît mai ales spre dorința de a traduce. Această dorință se află undeva la nivelul dilemei insolvabile fidelitate/trădare pe care se întemeiază traducerea (dilemă asupra căreia s-a glosat enorm), și constituie însuși principiul intern de relansare a ei: în absența unui etalon care să certifice în absolut calitatea unei traduceri, marea luptă a echivalării
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
trebui să ne îndreptăm atenția nu atît spre nevoia și utilitatea de a traduce, îndeajuns dovedite, cît mai ales spre dorința de a traduce. Această dorință se află undeva la nivelul dilemei insolvabile fidelitate/trădare pe care se întemeiază traducerea (dilemă asupra căreia s-a glosat enorm), și constituie însuși principiul intern de relansare a ei: în absența unui etalon care să certifice în absolut calitatea unei traduceri, marea luptă a echivalării de sensuri se va relua necontenit, în numele unui ideal
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
Astfel că, de la cronica pitorească a Bucureștiului vechi, în a cărei vâltoare istorică "rezistentă e doar mahalaua", la tema morții în teatrul lui Ionesco, de la proiectarea lui Blaga pe cel mai înalt versant al dramaturgiei autohtone (alături de Caragiale) la rearticularea dilemei lui Gelu Ruscanu, de la lectura în oglindă a jurnalului maiorescian la interpretarea (extrem de personală) a poeziei lui Ion Barbu, în fine, de la analiza cu totul originală a raporturilor dintre specificul național și tradiție la o lungă și prea tehnicistă descripție
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
ale unei adevărate pasiuni concurențiale și dorințe de depășire." În fine, Cronicarul s-a oprit asupra remarcabilului eseu semnat de Ion Papuc, intitulat "Eminescu dinspre viitor", o meditație pe marginea posterității poetului. Redăm un scurt fragment: Vom înțelege mai bine dilema în capcana căreia se află prins poetul dacă ne vom aminti, așa cum s-a imaginat, că, îndată după deces, trupul i-a fost supus unei disecții anatomo-patologice, cu care ocazie creierul a fost extras de la locul lui, din cutia craniană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
cărți sau scurtimea unor fragmente de articol polemic. Cînd scrii o carte, mobilizezi o armată, și atunci epoleții, pampoanele și slujul își au rolul lor. Cînd scrii un articol ești lunetist. Așa că nu de noi dialoguri care sfîrșesc în vechi dileme avem nevoie. Ci de niște franctirori intelectuali cu ochi buni și mînă sigură care să ne facă viața mai respirabilă. Dacă vrem să scăpăm de burduhanul puhav al culturii române trebuie să țintim direct la cap. Acolo unde loviturile nu
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]