733 matches
-
François Bayle pentru filmele sale de scurt-metraj. Interesul pentru tehnica de ultimă generație, dar și pentru o nouă modalitate de expresie, imprimă filmelor sale un caracter experimental, șocant pentru spectator. Kamler admiră estetica suprarealistă și utilizează motive caracteristice ei - roți dințate și alte mecanisme; elefantul-paianjen din "L'araignéléphant" (1967) amintește de cel din pictura lui Salvador Dalí, "Vis de trezire generat de zborul unei albine în jurul unei rodii" (1944). Dacă în primele sale filme apelează la unele mijloace narative, mai târziu
Piotr Kamler () [Corola-website/Science/317684_a_319013]
-
dublă de croșete, diferite ca mărime. Gâtul este mai îngust decât scolexul. Proglotele imature sunt mai lațe decât lungi, iar cele ovigere sunt mai lungi decât lațe. Marginea posterioara a proglotei o depășește pe cea anterioară, imprimând strobilei un aspect dințat. Porii genitali sunt proeminenți și neregulat alterni; uterul are 8-10 ramuri laterale. Oul este ovoid și măsoară 35-40 x 30-35 micrometri. Specia parazitează în intestinul subțire la câine și alte canide, iar gazdă intermediară este iepurele (formă larvara: "Cysticercus pisiformis
Taenia pisiformis () [Corola-website/Science/316152_a_317481]
-
generatoarele, au fost decorate similar cu alte structuri arhitecturale din fier, cum ar fi stațiile de tren sau piețele, cu influențe ale modernismului, care au ajuns recent în Portugalia. Au fost împărțite în trei secțiuni, separate de pilastri, mici frize dințate care fugeau pe orizontală și încoronau setul, un fronton mare spart. Secțiunile laterale aveau două deschideri: partea de jos acoperită de o mulură și partea de sus terminată cu un arc îcastrat. Secțiunea centrală, mai mare decât cele laterale, se
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
din calculele lor cu ajutorul riglelor de calcul, care aveau o precizie de trei sau patru cifre semnificative. Omul de știință german Wilhelm Schickard a construit primul calculator numeric mecanic în 1623. Întrucât calculatorul său folosea tehnici cum ar fi roțile dințate, dezvoltate inițial pentru ceasuri, acest calculator a fost denumit „ceas calculator”. A fost utilizat de prietenul lui Schickard, Johannes Kepler, care a revoluționat astronomia, formulând legile mișcării planetelor. La muzeul Zwinger se păstrează un calculator original al lui Pascal (1640
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
pe sistemul zecimal; numărătoarele ENIAC emulau operarea roților cu cifre ale unei mașini mecanice de adunat. În Japonia, Ryoichi Yazu a brevetat un calculator mecanic denumit aritmometru Yazu în 1903. Acesta consta dintr-un singur cilindru și 22 de roți dințate, și folosea sistemele mixte în bază 2 și 5, bine cunoscute de utilizatorii sorobanului (abacul japonez). Transportul și sfârșitul calculului se determinau automat. Acesta s-a vândut în peste 200 de exemplare, mai ales către agențiile guvernamentale cum ar fi
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
mari decât cele de astăzi) mai pot fi recunoscute în formulare, date vechi și în programe din toată lumea. Până în secolul al XX-lea, calculatoarele mecanice, casele de marcat, mașinile contabile, au fost reproiectate în sensul utilizării motoarelor electrice, poziția roților dințate reprezentând starea unei variabile. În preajma anilor 1920, interesul lui Lewis Fry Richardson pentru prognozarea vremii l-a făcut să propună utilizarea analizei numerice de către calculatori pentru modelarea fenomenelor meteorologice; la începutul secolului al XXI-lea, sunt necesare cele mai puternice
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
apei care în final producea intrarea sub presiune a aerului într-un fluier. Tot în această perioadă, Aristotel utilizează astrolabul pentru măsurarea timpului. Ctesibius din Alexandria realizează cam prin 150 î.Hr. un ceas automat cu un sistem complicat de roți dințate. Andronicus din Cirus a construit un "turn al vânturilor" (în greacă: "horologion") în Atena în jurul anului 50 î.Hr. Acesta conținea un ceas solar ("gnomon"), unul hidraulic și un indicator al punctelor cardinale. Grecii au îmbunătățit performanța clepsidrelor și ceasurilor cu
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
Alfons cel Înțelept a fost inventat orologiul cu mercur, iar în Anglia de la sfârșitul secolului al XIII-lea apare așa-numita "clepsidră de la Dover". În 1237, Villard de Honnecourt inventează regulatorul cu bară, care avea să mențină constantă viteza roților dințate ale mecanismelor ceasurilor. Primul orologiu mecanic din Europa este atestat în 1283, fiind amplasat în turnul mănăstirii din Dunstable. Cel mai vechi turn cu ceas din Anglia este cel de la catedrala din Exeter, fiind pus în funcțiune în 1284. Către
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
diverselor construcții din Anglia, cum ar fi: Palatul Westminster, Catedrala Saint Paul, Canterbury ș.a. În jurul lui 1300, în Florența este realizat primul ceas public cu mecanism. Începând cu secolul al XIV-lea, se construiesc tot mai multe ceasuri cu roți dințate și balansier, acționate de greutăți. Sunt amplasate orologii la turnurile bisericilor și catedralelor din: Erfurt, Augsburg, Milano, Norwich, Londra, Wroclaw, Wurzburg, Magdeburg. La începutul secolului al XVI-lea, Peter Henlein, înlocuind greutățile cu arcuri spiralate din oțel, realizează primele ceasuri
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
află fosa temporală. Posterior aproape de marginea sagitală (superioară) a osului parietal se află o gaura inconstantă - gaura parietală ("Foramen parietale") prin care trece vena emisară parietală (Santorini) ("Vena emissaria parietalis"). Marginea superioară sau sagitală ("Margo sagittalis ossis parietalis") este groasă, dințată și cea mai lungă; se întinde de la bregma la lambda și se articulează cu cea de partea opusă, formând sutura sagitală ("Sutura sagittalis"). Marginea inferioară sau solzoasă ("Margo squamosus"). Porțiunea anterioară a marginii este scurtă, subțire și trunchiată, oblică la
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
a sfenoidului, formând sutura sfenoparietală ("Sutura sphenoparietalis"). Porțiunea mijlocie a marginii inferioare este concavă și acoperită în parte de solzul temporalului, cu care se articulează, formând sutura solzoasă ("Sutura squamosa cranii"). Porțiunea posterioară a marginii inferioare este scurtă, groasă și dințată și se articulează cu procesul mastoidian al osului temporal, formând sutura parietomastoidiană ("Sutura parietomastoidea"). Marginea anterioară sau frontală ("Margo frontalis") este foarte dințată; se articulează cu marginea parietală a solzului frontalului, cu care formează o jumătate a suturei coronare ("Sutura
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
se articulează, formând sutura solzoasă ("Sutura squamosa cranii"). Porțiunea posterioară a marginii inferioare este scurtă, groasă și dințată și se articulează cu procesul mastoidian al osului temporal, formând sutura parietomastoidiană ("Sutura parietomastoidea"). Marginea anterioară sau frontală ("Margo frontalis") este foarte dințată; se articulează cu marginea parietală a solzului frontalului, cu care formează o jumătate a suturei coronare ("Sutura coronalis"). Marginea posterioară sau occipitală ("Margo occipitalis") este foate dințată și se articulează cu solzul occipitalului, formând o jumătate a suturei lambdoide ("Sutura
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
formând sutura parietomastoidiană ("Sutura parietomastoidea"). Marginea anterioară sau frontală ("Margo frontalis") este foarte dințată; se articulează cu marginea parietală a solzului frontalului, cu care formează o jumătate a suturei coronare ("Sutura coronalis"). Marginea posterioară sau occipitală ("Margo occipitalis") este foate dințată și se articulează cu solzul occipitalului, formând o jumătate a suturei lambdoide ("Sutura lambdoidea"). Unghiul antero-superior sau frontal ("Angulus frontalis") are aproximativ 90°, și este situat la bregma, unde sutura coronală se intersectează cu sutura sagitală, aici se află fontanela
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
sfenoidului ("Sutura sphenozygomatica") , iar în jos cu fața orbitară a maxilei ("Sutura zygomaticomaxillaris"). Între aceste suturi există o porțiune mică, concavă ce formează marginea laterală a fisurei orbitare inferioare ("Fissura orbitalis inferior"). Procesul frontal ("Processus frontalis") care este gros și dințat și este situat pe unghiul superior al osului zigomatic și participă la formarea marginei laterale a orbitei. În sus aceasta se articulează cu procesul zigomatic al osului frontal ("Sutura frontozygomatica"), iar înapoi cu marginea zigomatică a aripei mari a sfenoidului
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
suspensor al bulbului ocular ("Ligamentum suspensorium bulbi") și o parte a aponeurozei mușchiului ridicător al pleoapei superioare ("Musculus levator palpebrae superioris"). Procesul temporal ("Processus temporalis") se află în unghiul posterior al osului zigomatic, se îndreaptă înapoi unde cu capătul său dințat se articulează cu procesul zigomatic al osului temporal prin sutura temporozigomatică ("Sutura temporozygomatica"), formând arcada zigomatică ("Arcus zygomaticus"). este străbătut de canalul zigomatic. Acesta ia naștere pe fața orbitară prin orificiul zigomatico-orbitar ("Foramen zygomaticoorbitale") și apoi se bifurcă în interiorul osului
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
poziția în care era pus Carul. De obicei, indicatorul era o păpușă sau o figură cu un braț întins. Se presupune că era folosit pentru navigație, dar poate avea, de asemenea, și alte scopuri. Este primul mecanism cunoscut cu roți dințate care a fost folosit mai târziu în calculatoarele analogice. Chinezii au inventat și un abac mai sofisticat în jurul secolului al II-lea î.Hr., cunoscut sub numele de abac chinezesc. Dispozitivele mecanice analogice de calcul au apărut din nou o mie
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
1936 un model matematic care astăzi îi poartă numele și care rezumă funcționarea unei mașini de calcul programabile (Mașina Turing). Până în secolul trecut, calculatoarele mecanice, mașinile contabile și casele de marcat erau reproiectate în sensul utilizării motoarelor electrice, poziția roților dințate reprezentând starea unei variabile. Din anii 1930, mai multe companii (de exemplu Friden, Marchant Calculator și Monroe) au realizat calculatoare mecanice de birou capabile să efectueze adunări, scăderi, înmulțiri și împărțiri. În 1948 a apărut Curta, un mic calculator mecanic
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
de cafea manuale este simplă prin acționarea unei pârghii așezate în partea de sus se rotește un ansamblu de roți dințate din interiorului mașinii. Boabele de cafea se vor turna în mica cuvă așezată deasupra mecanismelor și ajungând între roțile dințate vor fi măcinate apoi căzând într-un mic depozit aflat dedesubt. Aceste râșnițe au diferite trepte de viteză și pot măcina cafeaua în diferite mărimi. Din punct de vedere al principiului de funcționare, râșnițele de cafea se împart în două
Râșniță de cafea () [Corola-website/Science/326734_a_328063]
-
comunist era intolerant. Sub acuzații absurde de genul „are o atitudine dușmănoasă”, „are o atitudine ostilă științelor sociale”, a fost exmatriculat din facultate la începutul anului II și trimis să lucreze în uzină la „Timpuri noi” ca frezor de roți dințate. După doi ani, autoritățile au mai relaxat lupta de clasă. Ambiția și dragostea nemărginită pentru matematică l-au adus pe Laurențiu Panaitopol din nou la universitate. A obținut licența în 1964 cu o lucrare de diplomă în domeniul analizei matematice
Laurențiu Panaitopol () [Corola-website/Science/322531_a_323860]
-
necesară funcționării celor două mori de str.Mircea cel Bătrân și a tăbăcăriilor din zonă. - În Turda existau 6 mori de apă pe Valea Racilor și o moară de apă pe Valea Caldă Mare (marcate pe "Harta Iosefină" cu roți dințate). Moara cu aburi Grosmann (str.G.Barițiu nr.58) s-a construit mai târziu. - Peste cele văi existau pe atunci 13 punți și poduri (unele din ele nu mai există). - Existau 8 biserici, dintre care două au dispărut (biserica de pe dealul
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
lucrări este denumit, ca și în ) este un dispozitiv care permite focalizarea imaginii. La lunetele astronomice, este montat în tubul optic, pe partea opusă a obiectivului. Ocularul se montează în focalizator. Acesta mișcă ocularul înainte și înapoi, cu ajutorul unei roți dințate sau a unei cremaliere.<br> Focalizatorul trebuie să funcționeze lin, fără smucituri. La instrumentele astronomice actuale, focalizatoarele sunt folosite cu oculare având formatul de 1,25" sau formatul de 2". Luneta astronomică poate fi dotată și cu alte accesorii, în funcție de
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
un arc ca cel de la ceasuri, fiind o variantă a demaroarelor cu arc. Un demaror cu arc utilizează pentru pornirea unui motor energia potențială stocată într-un arc. Acesta este armat cu ajutorul unei manivele. Rotind manivela, pinionul demarorului anclașează coroana dințată a volantului motorului și încoardă arcul. Scoțând piedica, demarorul antrenează motorul. După pornirea acestuia demarorul se decuplează automat. Domeniul de utilizare este pentru motoare nu prea mari, care trebuie să pornească în situații de urgență, când nu se garantează existența
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
dunele de la Ciupercenii Vechi, pe valea Jiului la sud de Craiova, și pe valea Oltețului, lângă vărsarea în Olt. Are o talie relativ mică (până la 20 cm), cu capul relativ mic, botul ascuțit cu profil dorsal drept sau convex, gulerul dințat, corpul relativ comprimat dorso-ventral, coada lungă (de 1½—2 ori mai lungă decât corpul) și subțire în partea terminală. Masculii sunt mai mari decât femelele, cu capul mai mare și mai înalt și membrele mai lungi. Coloritul dorsal la masculi
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
O altă piesă importantă este "pivotul de tracțiune", care transmite forțele de tracțiune și de frânare de la boghiu la cutia locomotivei. Instalațiile auxiliare ale boghiului sunt: Antrenarea osiilor de către motoarele electrice de tracțiune se face prin intermediul unui angrenaj cu roți dințate. Numărul de dinți pentru roțile angrenajului la fiecare tip de locomotivă: Pe fiecare osie sunt fixate prin presare roțile și tot pe acesta se află coroana dințată care face cuplajul cu electromotorul de antrenare. Pentru ușurarea rulării, între buza bandajului
Locomotiva 060-DA () [Corola-website/Science/337673_a_339002]
-
osiilor de către motoarele electrice de tracțiune se face prin intermediul unui angrenaj cu roți dințate. Numărul de dinți pentru roțile angrenajului la fiecare tip de locomotivă: Pe fiecare osie sunt fixate prin presare roțile și tot pe acesta se află coroana dințată care face cuplajul cu electromotorul de antrenare. Pentru ușurarea rulării, între buza bandajului roții și ciuperca șinei există un joc, care este necesar în curbe pentru evitarea frecării prea intense între cele două componente. Osiile sunt confecționate prin forjare, apoi
Locomotiva 060-DA () [Corola-website/Science/337673_a_339002]