4,018 matches
-
personale la studenți. Profesorul dispune de prea puține informații despre modul În care se „transformă” În conștiința studentului cunoștințele transmise și despre dificultățile pe care le Întâmpină studentul. În ultima vreme, În legătură cu introducerea programării În instruire, a crescut posibilitatea de dirijare a procesului de Învățământ. Totuși, instruirea programată nu poate Înlocui tot procesul de Învățământ. Iată de ce, pe ansamblu, instruirea rămâne insuficient dirijată cu competență profesională de către profesorul de specialitate. Dificultățile ce persistă În dirijarea procesului de instruire contribuie ca nivelul
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
În instruire, a crescut posibilitatea de dirijare a procesului de Învățământ. Totuși, instruirea programată nu poate Înlocui tot procesul de Învățământ. Iată de ce, pe ansamblu, instruirea rămâne insuficient dirijată cu competență profesională de către profesorul de specialitate. Dificultățile ce persistă În dirijarea procesului de instruire contribuie ca nivelul complexității conținutului și ritmul expunerii mesajului informațional să se orienteze pe categorii de subiecți: buni, mijlocii sau slabi. O altă consecință a posibilității reduse de a dirija procesul de Însușire a cunoștințelor transmise prin
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
știri, reviste și ziare, majoritatea aflându-se peste hotare. Multe agenții de știri erau infiltrate de agenți CIA, și peste o mie de cărți sponsorizate sau produse nemijlocit de CIA, au fost publicate de editorii americani. O metodă directă de dirijare a informației mass media se referă direct la ziariști. Aceștia sunt constrânși să formuleze știrile după cum sunt interesele companiei de presă la care lucrează. Nu există o libertate a convingerilor ziariștilor. Iată o declarație a unui ziarist făcută la o
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cu răget puternic” (Olimpica, XI) Ca urmare acestor corelații făcute de marii oameni de știință din trecut Între ereditatea biologică și calitatea de Încorporare și prelucrare a informațiilor externe de către individul uman, au fost făcute diferite recomandări privind direcțiile de dirijare artificială a Înmulțirii speciei umane. Astfel, În Legea lui Manu 1 , a cărei vechime este apreciată Între secolele al XIII-lea și al VI-lea Înaintea erei creștine, se oprește căsătoria care ar primejdui Însușirile biologice ale urmașilor: „Bărbatul va
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
207-208). 6.3. Publicitate /vs/ relații publice " Nu există decît două metode de a guverna oamenii: forța sau statistica (a sparge capetele sau a le număra)". Relațiile publice au perimat această butadă a lui Kipling, impunînd al treilea mod de dirijare a omenirii comunicarea. Nu orice tip de comunicare, ci acea informare comprehensivă și securizantă care este la originea expresiei anglo-saxone de Public Relations (J. Chaumely & D. Huisman, 1989: 3). De fapt relațiile publice semnifică pe de o parte: • informație totală
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Pannonia, Dacia) creștinismul are o importanță limitată, în altele a pătruns în adânc (Asia Mică, nordul Africii, Spania, Italia, Dalmația, Scythia Minor). Consolidându-se organizatoric, creștinismul s-a orientat tot mai mult spre mediile social elevate ajungând până la curtea imperială. Dirijarea vieții creștine a fost asumată de anumite persoane, aparținând unor categorii economice mult mai înstărite, care adesea urmăreau să păstreze anumite raporturi cu păgânii, riscând să ajungă la compromisuri. De aici a început și o decădere morală și spirituală a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Eusebiu din Cezareea (265-340), și o forță care oprește dezordinea. Pe itinerarul acestor curente de gândire se inserează și problema obiecției de conștiință față de serviciul militar. Acesta nu este episod în sine, ci trebuie atașat refuzului coerciției statale ce pretindea dirijarea conștiințelor în mod arbitrar, chiar și în pericolul imoralității și al idolatriei existente în întreaga sferă civilă a societății. Creștinii, eludând toate acele profesiuni care puteau să aibă vreo relație cu cultul idolatric și puteau comporta vărsarea de sânge, erau
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
compararea, interverificarea sau coroborarea informațiilor ca mod de acțiune. Totodată, implementarea noului sistem informativ asigura o centralizare și o evidență a tuturor problemelor informative. Așadar, se putea realiza o încunoștințare rapidă și completă a conducerii statului. Era facilitată luarea și dirijarea măsurilor de ansamblu sau de detaliu, în perfectă cunoștință de cauză. De asemenea, exista posibilitatea realizării de aprecieri și evaluări asupra activității fiecărui serviciu, totodată și un control deplin asupra întregii activități în stat. Serviciul Special de Informații, structura cea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
operative, în realizarea unei situații, sarcini simple, pe pași. Dar desigur că nu pot fi evaluate în final în sine drept competențe, ci pe parcurs, ca fapte, căci arată cum se progresează în acțiune, sunt similare procedeelor și cer intervenție, dirijare, de unde importanța asigurării condițiilor contextului de realizare progresivă, prin integrarea lor în variată în cele mai complexe competențele. 2.5. Educatorul și educatul în fața competențelor noi roluri Schimbarea de paradigmă în temă arată că metodologia de transmitere și însușire nu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoașterii directe de către educat. Deși sensul se schimbă, totuși baza se regăsește în aprofundarea anterioară, behavioristă a pașilor învățării, pentru câștigarea efectivă a experienței de învățare, de la introducerea în sarcină până la evaluare și reglare, cu utilizarea feedbackului, dar desigur sub dirijare a fiecărei secvențe. Drept câștiguri explicative pentru noile metodologii putem reține: antrenarea rațiunii pentru menținerea contextului învățării și a conținutului (dar pe secvențe programate specific), ca suporturi pentru cunoașterea structurală, pentru generarea reprezentărilor necesare memoriei de lungă durată, pentru favorizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și a conținutului (dar pe secvențe programate specific), ca suporturi pentru cunoașterea structurală, pentru generarea reprezentărilor necesare memoriei de lungă durată, pentru favorizarea dispozițiilor învățării la fiecare educat, prin asumarea de noi roluri ale educatorilor. Exagerările (accentul pe conținutul dat, dirijarea excesivă, programarea strictă, referențiale standardizate, disciplina impusă) acestei conceperi a instruirii (prin design instrucțional) a generat nevoia afirmării priorității paradigmei învățării prin construcția cunoașterii, prin implicarea responsabilă, independentă sau prin colaborare a educatului în căutarea înțelegerii proprii, în condițiile facilitării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la reprezentare, înțelegere concretă prin prisma a ceea ce îi transmite, explică, demonstrează profesorul sau manualul sau softul instrucțional, printr-o anume procedură "de predare" a unui pachet de informații, date, modele, experiențe de cunoaștere, documentare, prelucrare și o procedură de dirijare a învățării acestora (organizare, îndrumare, evaluare). Prin metodologia constructivistă adaptată pedagogic, educatul identifică, prin căutare individuală inițial, pe fondul experienței cognitive și procedurale anterioare și al contextului facilitat de către educator, înțelege esențe și semnificații prin procesări mentale (de la prelucrări primare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în toate contextele educaționale, nu numai în instruirea școlară, • arată gradul de profesionalizare a educatorului și caracterul științific al educației, al conducerii ei. Dar să sesizăm că aceste argumente se referă la instruirea centrată pe activitatea educatorului (de predare, de dirijare a învățării), în care ceea ce concepe se referă prioritar la acțiunile sale în fața diferitelor obiective operaționale, sarcini date, aplicații stricte, referențiale de evaluare a rezultatelor observabile și măsurabile. Iar nu se referă prioritar la acțiunile de învățare activă a educaților
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
găsirii condițiilor de eficiență a învățării într-un context, mediu pedagogic riguros prescris, programat. Apelând la definirea detaliată a lui, în pregătirea activității pentru o temă de conținut dată, a devenit un model acceptabil, dar centrat pe predarea educatorului și dirijarea învățării educaților. S-a putut interpreta astfel nu numai modul de aplicare a acestei concepții psihologice, dar s-a dezvoltat și generalizat ca un model cu o anume credibilitate științifică, mărind coeficientul de probabilitate a realizării prin abordare și a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Joița, 2003, pp. 228-235). Tabel 15: Flexibilizarea proiectivă a lecțiilor clasice Sistemul de lecții clasice Alternative metodologice în proiectarea lecțiilor clasice Lecția de dobândire și comunicare • Varianta clasică: organizarea condițiilor/reactualizarea celor necesare/ anunțarea temei, a obiectivelor/transmiterea noilor informații, dirijarea învățării/fixarea, generalizarea, aplicarea, evaluarea/ tema pentru acasă. Lecția introductivă în unitatea de învățare. • Lecția bazată pe alternarea predării cu studiul pe mijloace de învățământ. • Lecția bazată pe studiul independent a manualului și a altor surse informaționale. • Lecția bazată pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de înțelegere, • prezentarea informațiilor se face ca situație problematică sau ca un conflict cognitiv de rezolvat, • obiectivele specifice sunt precizate în termeni largi, fără standarde în evaluarea continuă, neputând altfel fi apreciată clar eficiența instruirii, • educatorul nu are responsabilitatea organizării dirijării învățării, • mai ales se prevăd condițiile cunoașterii, decât ale învățării, • intervenind căutările individuale și negocierile de generalizare, nu se poate face o planificare, în termeni exacți, • decizia de desfășurare a activității devine dificilă din cauza multiplelor alternative. Flexibilizarea proiectării poate fi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
condiții externe din unitatea de instruire (R.M. Gagné, 1975, pp. 260-274; R.M. Gagné, L.J. Briggs, 1977) 1. Captarea și controlarea atenției. 2. Informarea elevilor asupra rezultatelor așteptate. 3. Stimularea actualizării capacităților prealabile. 4. Prezentarea stimulilor proprii sarcinii de învățare. 5. Dirijarea învățării și oferirea unor îndrumări. 6. Asigurarea conexiunii inverse. 7. Aprecierea performanței. 8. Asigurarea posibilității de transfer. 9. Asigurarea păstrării în memorie. Modelul învățării generative, ca model constructivist (Wittrock, 1990, 1992, apud Joița, E., 2006, pp. 164-165) 1. Reactualizarea informațiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de rezolvare și îndrumare, sprijinire. 6.6. Principii, metode, instrumente pentru proiectarea constructivistă Proiectarea behavioristă, aplicată în designul instrucțional inițial, utilizează preponderent ca metodă analiza de sarcină (CTA Cognitive Task Analysis), cu determinarea pașilor ei și a consecințelor procedurale în dirijarea învățării, rezultând un tabel de specificație, o listă a sarcinilor ordonate progresiv, care se proiectează distinct, secvențial. Diversificarea progresivă ulterioară arată posibilitatea existenței a mai multor abordări ale modului de proiectare (P. de Lisle, 1997): cea descriptivă (prezintă funcționalitatea, procesele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a învățării în manieră științifică. Din aceste motive, am constatat că, în modelele constructiviste concrete prezentate în literatura problemei, nu se dezvoltă desfășurarea propriu-zisă a activității, ca în behaviorism, prin prescriere a acțiunilor detaliate ale educaților și ale educatorului pentru dirijare. Dar se detaliază partea asiguratorie a condițiilor necesare învățării autonome și a rolurilor manageriale preventive și de monitorizare, manifestarea contextului fiind însă și în principalele etape ale demersului. Se lasă astfel câmp de afirmare a flexibilității, adaptării raționale la situațiile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a unei dispuneri structurale, a unei delimitări de conținut și spațiu. De aici, ideea ilustrată grafic și devenită regulă practică: dacă în proiectarea behavioristă trebuie respectat un algoritm, o ordine anume a pașilor prescriși și urmați apoi de către profesor în dirijarea activității, ilustrativ fiind aici modelul încă larg răspândit la noi, în proiectarea constructivistă, alternativele reprezintă esența proiectării în mod propriu. Sau alți cercetători, după ce compară diferite rute în astfel de proiectări, în trecerea de la empiric la științific, tehnologic, sintetizează principalii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca în procedura behavioristă, ci una descriptivă, la nivelul global al etapelor-secvențe principale, ca microcontexte pedagogice, care nu corespund cu lecțiile de diferite tipuri, în unitatea de învățare. Aceasta pentru că anticipă desfășurarea procesului de construire a rezolvării situației, fără detalierea dirijării pașilor învățării și permite conturarea alternativelor metodologice și manageriale, prin adaptarea la evoluția nepredeterminată a elevilor implicați direct sau a contextului. Proiectarea activităților educaționale era firesc să facă apel la unul dintre instrumentele deja intrate în stilul de învățare constructivistă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în sinteză, conducerea științifică managerială și leadershipul se bazează pe: • raționalitate, afirmarea și a creativității în adaptarea la situații concrete, • obiectivitate în concepere și aplicare, • participare activă în comunicare și colaborare, • utilizare a sistemului informațional, • coordonare și îndrumare, • cunoaștere și dirijare a resurselor sau a proceselor, • conturare și respectare a unui sistem de principii de eficiență și calitate, performanță și succes, • obiective clar stabilite și urmărite explicit, • utilizare de metode specific manageriale, • respectare a ținutei științifice în realizarea funcțiilor manageriale, • insistență
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
strânsă legătură, cum se întâmpla în modernitate. O serie de decizii și de activități vitale pentru stat nu se mai realizează în interiorul granițelor acestuia, ci se deplasează la nivel global. Statele încep să fie mai degrabă preocupate de controlarea și dirijarea fluxurilor economice, culturale și umane, și mai puțin de aspectele legate de graniță și teritoriu. Atât granițele statelor-națiune, cât și "granițele" etnice sunt traversate din ce în ce mai frecvent. Etnospațiul devine din ce în ce mai puțin "spațializat" și "genetic" și din ce în ce mai mult mental. Străinul devine din ce în ce mai
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a sistemului stomatognat, de a menaja psihic bolnavul și în condițiile unor intervenții chirurgicale de amploare, complexe, și care necesită un timp mai îndelungat de refacere înainte de protezarea ulterioară (fig. 2.2 a, b, c). Această variantă terapeutică oferă posibilitatea dirijării cicatrizării, întrucât proteza va acționa ca un conformator, contribuind astfel la procesul vindecării unor zone ale fibro-mucoasei de acoperire sau parodontale periferice, ajutând la pregătirea câmpului protetic în vederea amprentării respective. Astfel, fenomenele de resorbție osoasă pot fi reduse, va orienta
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
protetic, întregind dezideratul terapiei de condiționare tisulară. Importanța utilizării protezării mobile relevă următoarelor aspecte: -obligativitatea izolării substructurilor de mediul oral și de agenții fizici, datorită plăgii create prin preparare; -împiedicarea migrărilor odontale și imobilizarea elementelor odonto-parodontale; -protejarea parodonțiului marginal și dirijarea cicatrizării lui; refacerea temporară a funcțiilor pierdute prin preparare; -conservarea rapoartelor mandibulo-craniene. Structura protezei parțial mobilizabile acrilice Proteza parțială acrilică este compusă din următoarele elemente (fig. 4.3): 1.șeile protezei, 2.arcada dentară artificială, 3.conectorul principal, 4.elementele
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]