4,884 matches
-
departe. Ultima propoziție este și mai greu de interpretat. Sensul prim - și cel pregnant în 1987 - exprimă un dat inexorabil: în absența lui Eliade totul va fi diferit. Această diferență poate fi citită însă și ca o atitudine activă din partea discipolului, mai ales din perspectiva evoluției sale ulterioare. Ea ar putea anunța, așadar, și o altfel de „despărțire de Eliade”: nu doar de persoana sa fizică, ci și de tezele sale. După cum Eliade însuși se îndepărtase de ideile lui Nae Ionescu
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
era înțeles de Meister Eckhart. El insistă asupra înțelepciunii sale (cea tainică, a inimii, opusă celei lumești), a bunătății sale și a capacității de a iubi toate ființele în mod egal. Totuși, profilul maestrului zen se strecoară printre rânduri, atunci când discipolul amintește acele povestiri despre Eliade care au structura unui koan. În 1987, va relua parabola buddhistă într-o comunicare prezentată la cel de-al 12-lea congres anual al Academiei Româno-Americane și pe care o va intitula din nou Mircea
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
fulgurantă a însemnărilor din jurnalul acestuia, își prevenea cititorul că el nu conține „poeme zen”. Imaginea (statuia) maestrului nu pare să se fi schimbat în mod esențial. Doar tonul devine ceva mai temperat și mai prudent. În schimb cea a discipolului suferă serioase retușări. În altă parte și luând un alt termen de referință vom urmări cum a evoluat atitudinea lui Culianu față de Eliade în acești ultimi ani.Deocamdată să ne întoarcem la articolele omagiale. Până în 1986, discipolul se raporta la
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
schimb cea a discipolului suferă serioase retușări. În altă parte și luând un alt termen de referință vom urmări cum a evoluat atitudinea lui Culianu față de Eliade în acești ultimi ani.Deocamdată să ne întoarcem la articolele omagiale. Până în 1986, discipolul se raporta la „poporul său” prin prisma relației cu Maestrul. Inițiat, el pătrunde în inima acestuia, în care se strânsese întregul popor. La rândul lui - effigies in effigie - Maestrul devine o statuie în inima propriului popor. Însă discipolul ține să
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
Până în 1986, discipolul se raporta la „poporul său” prin prisma relației cu Maestrul. Inițiat, el pătrunde în inima acestuia, în care se strânsese întregul popor. La rândul lui - effigies in effigie - Maestrul devine o statuie în inima propriului popor. Însă discipolul ține să dea acestei statui forma ideală, cea pe care Maestrul o lua în raport cu el însuși. Conștient sau nu, el încerca să fie reprezentantul exemplar al „poporului”. Ce s-a schimbat după 22 aprilie 1986? Dacă Maestrul este fără vârstă
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
dea acestei statui forma ideală, cea pe care Maestrul o lua în raport cu el însuși. Conștient sau nu, el încerca să fie reprezentantul exemplar al „poporului”. Ce s-a schimbat după 22 aprilie 1986? Dacă Maestrul este fără vârstă și nemuritor, discipolul ideal ar trebui să-i semene. Dacă Maestrul este de neînlocuit, și discipolul ideal ar trebui să fie la fel. Mai credea Culianu, în ianuarie 1987, că este sau poate deveni acest discipol ideal, adică viitorul Mare Maestru al zen-ului
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
însuși. Conștient sau nu, el încerca să fie reprezentantul exemplar al „poporului”. Ce s-a schimbat după 22 aprilie 1986? Dacă Maestrul este fără vârstă și nemuritor, discipolul ideal ar trebui să-i semene. Dacă Maestrul este de neînlocuit, și discipolul ideal ar trebui să fie la fel. Mai credea Culianu, în ianuarie 1987, că este sau poate deveni acest discipol ideal, adică viitorul Mare Maestru al zen-ului românesc? Probabil că nu. Maestrul nu mai putea arunca noi bușteni găuriți pe
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
Dacă Maestrul este fără vârstă și nemuritor, discipolul ideal ar trebui să-i semene. Dacă Maestrul este de neînlocuit, și discipolul ideal ar trebui să fie la fel. Mai credea Culianu, în ianuarie 1987, că este sau poate deveni acest discipol ideal, adică viitorul Mare Maestru al zen-ului românesc? Probabil că nu. Maestrul nu mai putea arunca noi bușteni găuriți pe suprafața apei. Dintr-o țestoasă chioară, discipolul se transformă într-un șofer orb. Un șofer care, așa cum știm azi, se
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
fel. Mai credea Culianu, în ianuarie 1987, că este sau poate deveni acest discipol ideal, adică viitorul Mare Maestru al zen-ului românesc? Probabil că nu. Maestrul nu mai putea arunca noi bușteni găuriți pe suprafața apei. Dintr-o țestoasă chioară, discipolul se transformă într-un șofer orb. Un șofer care, așa cum știm azi, se îndrepta spre o coliziune fatală cu istoria, jalnicul Graal al poporului său.
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
hristic, dar nefertil sub unghi literar. În fine, privilegiul de a fi stat în preajma lui Steinhardt tinde să devină pentru Pîntea o povară. Nu e vorba de discordia iscata de publicarea postuma a operei marelui convertit, ci de inerția unui discipol care, trecut de pragul a 50 de ani, continuă să se complacă în trena învățătorului. La mijloc e neputința de a se rupe de umbra maestrului spre a căpăta un chip propriu, de aceea Pîntea pare un ucenic întîrziat, a
Părul din parohie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4367_a_5692]
-
arab risăla poate fi tradus deopotrivă prin „epistolă”, și prin „tratat”. Considerând că tratatul implică o abordare mult mai amplă, am preferat să traduc titlul prin Epistola păsării. 2Cf. Viața filozofului Ibn Sina (Avicenna), scrisă de el și continuată de discipolul său Abu ‘Ubayd al-Guzgani, introducere, traducere și comentarii de Grete Tartler, Viața Românească nr. 7-8 , 2012. 3 Cf. Grete Tartler, Ibn Sina, ,Hayy ibn Yaqzăn, în Înțeleptul singuratic, Ed. Humanitas 2006, pp.119-122 4Vădirea facultății active și raționale prin dispariția
Ibn Sīnā (AVICENNA), 980-1037 - Epistola păsării (Risalat al-Tayr) () [Corola-journal/Journalistic/4374_a_5699]
-
au răspuns sau au încercat să răspundă cititorii, învățăceii sau exegeții filozofului. Răspunsul cel mai simplu este că locul era ofertant: ideea de retragere se putea conjuga cu ideea de spațiu sacru, în care spațiul montan putea proteja dialoguri cu discipolii. Faptul că Păltinișul se afla la doi pași de locuri pe unde trecuseră, unde se așezaseră mari figuri ale gândirii naționale, că putea inaugura altă geografie spirituală a Sud-Estului European nu era de neglijat. Sibiul, Mărginimea Sibiului, Rășinarii, dar și
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
dar și România în ceea ce avea definitoriu se puteau descoperi mai bine din acest Centru. Fratele marelui filozof era la Sibiu, de la Păltiniș Noica putea ajunge mereu la el: dialogul despre Cioran se putea împlini aici. Dacă mai scriem că discipolii lui Noica veneau la Păltiniș ca niște adevărați pelerini putem înțelege că anii optzeci ar fi trebuit să inaugureze prin Păltiniș, prin Rohia sau prin mânăstirile Bucovinei o geografie sacră a României. Universul ascuns,„secret”, părea a defini noua renaștere
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
anume clarviziune, în ciuda complexului de superioritate din cauza căruia cădea adesea victima ironiilor și farselor confraților, el avea o „influență extraordinară asupra tinerilor”. Memorialistul îl situează între cei „trei intelectuali români” pe care i-a cunoscut personal, capabili să-și câștige discipolii prin „limpiditatea tăioasă în gândire”, alături de G. Călinescu și Miron Radu Paraschivescu: „În ciuda megalomaniei, riscul surprizelor neplăcute pentru cine-l frecventa rămânea considerabil inferior. Miron avea epoci de-a dreptul primejdioase, oricâtă afabilitate arăta în zilele bune. Cu Călinescu trebuia
Pagini trăite de istorie literară by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4391_a_5716]
-
rescrierii în cheie ludică. Circumspecția, blazarea, decepția se înveșmîntă în maniera subtilă a bunei dispoziții ironice. S-a afirmat că Budai-Deleanu ar fi un „democrat prin convingere și necesitate” (Ovidiu Pecican), că acesta „apără egalitatea naturală a oamenilor ca un discipol fidel al enciclopediștilor” (Paul Cornea). Fără a nega unele infiltrații iluministe în meditația scriitorului, să subliniem faptul că dezbaterile taberei țigănești asupra formei optime de guvernămînt (cînturile X și XI) sfîrșesc în coadă de pește. Întrucît, după cum se specifică, „toată
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
de inimă în hotelul mizer în care sălășluia, s-a găsit cineva care să-i identifice cadavrul. Părăsit și uitat de contemporanii cărora le întorsese dușmănos spatele, Delmore a fost readus în atenția generală de vechiul lui prieten și chiar discipol recunoscător, Saul Bellow. Am citit undeva că, în Enciclopedia Columbia, capitolul despre ipostaza Von Humboldt ocupă mai mult spațiu decât totalul celorlalte referiri la Delmore Schwartz. Despre Saul Bellow în destinul lui Allan Bloom, despre Allan Bloom alias Ravelstein în
Scrisori care nu s-au pierdut by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5790_a_7115]
-
s-a părut că ne știm dintotdeauna. Încă un pas în apropierea noastră l-a făcut prietenul meu, Victor-Țucu Parhon. Pe care îl simt, uneori, în prelungirea vreunui cuvînt șugubăț al lui Valeriu Moisescu. Că Silviu Purcărete i-a fost discipol, parcă nu m-a mai mirat. Nici mai tîrziu, cînd recunoșteam cu bucurie vîna unui, tînăr, pe atunci, regizor, proaspăt absolvent la clasa de regie a profesorului Moisescu. Este vorba despre Claudiu Goga. Profesorul lui m-a invitat să văd
Despre prietenie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5876_a_7201]
-
și acuzațiile aduse (XVIII, 39 - XIX, 40); în timp ce din capitolul dedicat lui Platon, el consemnează detaliile cu privire la statura filosofului (V, 4), precum și relatarea visului lui Socrate care ar fi văzut o lebădă cu o noapte înainte de a-și cunoaște viitorul discipol (VII, 5). Înfățișat drept continuarea imaginară a dialogului Phaidon, pasajul care înfățișează reuniunea ucenicilor lui Socrate după moartea acestuia (actul al III-lea) este inspirat din opera platoniciană și include trimiteri precise la aceasta, cum ar fi notația despre cocoșul
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
nefavorabilă și citesc încă o dată poemul. Constat că, după determinațiile ce l-ar putea indica și care nu-l epuizează, un astfel de poem nu se citește, doar se vede. El reprezintă ieșirea din scriitură. Citindu-l, îmi amintesc: un discipol al unui maestru zen e atârnat deasupra unei prăpăstii de o frânghie pe care o ține în gură. În acele momente, maestrul îi cerea să spună ce e koan. Ion Mureșan scrie: „El este vinul care nisip se face în
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
de parcurs. Portretele, în special, se țin minte, Paul Miron fiind un excelent creator de personaje. Cu atât mai mult cu cât acestea se numesc, de pildă, Heidegger sau Curtius. Despre „compromisul” resimțit de ultimul atunci când, influențat de tânărul său discipol, a acceptat să introducă româna între limbile romanității orientale, Paul Miron scrie cu înțelegere. Ca și despre lipsa de recunoștință a câtorva înalți ierarhi sau importanți scriitori români pe care i-a ajutat fără să clipească. Plin de haz e
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
omisiunii. Ah, Moby Dick! Ah, mort și dric!“ Minunat! Constrânsă formal, imaginația capătă aripi, afirma autorul cărții, aflat atunci (1969) la a nu știu câta bravadă patafizică în suita inaugurată la inițiativa lui Boris Vian, căruia i-au urmat toți discipolii întru scrisul nostim încifrat, anapoda ca un palindrom sau avar până la minimalism și la lipogramatică, din grupul OuLiPo (ca în cazul romanului cvasi-polițist Dispariția, cu o vocală lipsă, cu un tip dispărut căutat cu înfrigurată spaimă și având ca motiv
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
de benzi desenate (cartea s-ar putea ușor transforma într-un roman grafic) este întruchiparea spiritului malefic prin definiție. El face rău de dragul răului, uneori și al banilor, și este foarte, foarte inventiv. Îl ajută și o mică armată de discipoli cu creiere spălate, dar în primul rând abilitățile sale. Poate deveni invizibil, cum, la fel de ușor, poate lua diverse înfățișări, te poate convinge să te împuști, folosindu-ți arma din dotare pe care adineauri o țineai îndreptată asupra lui, și nu
Salvați-o pe Jane! by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5586_a_6911]
-
lungă durată. „Caracter sacru” al poeziei, căci legat de evoluția posibilă a umanului, care nu e încă terminat, împlinit, desăvîrșit, care nu e încă suficient de uman. Și ce e mai „sacru” decît această viziune integrală a omului? Fondane, sunt discipolul tău! * O versiune în franceză a acestui text a apărut în revista Euresis. Cahiers roumains d’études littéraires et culturelles, Bucarest, n°.3-4, automne-hiver 2008. 1. «Mots sauvages», Le mal des fantômes, Paris, Paris-Méditerranée, L’Ether vague-Patrice Thierry, 1996, p.
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
și o musulmană de naționalitate sârbă. Papa Francisc a mai făcut acest gest la Buenos Aires cu ocazia Joii Sfinților. Însă aceasta este prima dată la Roma când "spălarea picioarelor" de către un papă, ce simbolizează atitudinea serviabilă a lui Hristos în fața discipolilor săi, are loc într-o închisoare și este propusă și fetelor. "Este prima dată în istorie când un papă asociază femeile acestei ceremonii", chiar dacă "mulți preoți au făcut-o deja", dezvăluie părintele Federico Lombardi, purtător de cuvânt al Vaticanului. Semn
Gest emoționant al Papei Francisc. Va rămâne în istorie! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/56543_a_57868]
-
în 2001 și tradus în premieră și în România la Editura Polirom anul trecut, Saul Bellow își expunea limpede crezul literar cu privire la cum ar trebui să se scrie proză: „Un înțelept japonez al cărui nume îmi scapă le-a spus discipolilor lui: - Scrieți cât mai scurt. Sydney Smith, pastor englez și om de spirit din secolul trecut, recomanda și el concizia: - Explicați pe scurt, ce Dumnezeu! La fel, domnișoara Ferguson, o fată bătrână plină de viață, care mi-a fost profesoară de
Micro-romane à clef din interbelicul american by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5512_a_6837]