1,946 matches
-
legilor izvorăște din doctrina separației puterilor și este un ultim efort al puterii executive pentru a preveni un eventual abuz al puterii legislative, care s-ar lăsa tentată să voteze o lege, să-și impună punctul de vedere în mod discreționar asupra unei puteri, dar și asupra poporului, care este destinatarul legii. În formele de guvernământ monarhice, regele sancționează (aprobă) legile. În republici se utilizează procedura promulgării. Promulgarea echivalează cu o autentificare a legii. Prin actul promulgării, legea devine executorie, capătă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
concepția atât de înrădăcinată, de altfel nu numai la noi, că în materie de legiferare reprezentanții aleși ai națiunii trebuie să aibă întotdeauna ultimul cuvânt.<footnote În dezbaterile Adunării Constituante a fost exprimată în mod clar temerea față de „un organ discreționar, care poate să cenzureze parlamentul fără nicio posibilitate de control sau de contestație”. footnote> 5) Rolul Curții Constituționale în materia contenciosului constituțional Reglementările constituționale privind controlul de constituționalitate, introduse în urma revizuirii legii fundamentale, pun în lumină rolul instanței de contencios
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Ionescu, op. cit., p. 243. footnote>. Concepția teoretică pe care se bazează principiul separației este aceea potrivit căreia niciunul dintre organele de guvernare sau de conducere globală a societății nu ar putea deține și nu ar putea exercita puterea în chip discreționar sau în detrimentul celorlalte, întrucât constituantul nu a conferit niciuneia o putere absolută, ci, dimpotrivă, a prevăzut un sistem de verificare și echilibrare reciprocă (cheks and balances), prin intermediul căruia fiecare putere veghează ca cealaltă să nu fie exercitată abuziv și să
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
legilor izvorăște din doctrina separației puterilor și este un ultim efort al puterii executive pentru a preveni un eventual abuz al puterii legislative, care s-ar lăsa tentată să voteze o lege, să-și impună punctul de vedere în mod discreționar asupra unei puteri, dar și asupra poporului, care este destinatarul legii. În formele de guvernământ monarhice, regele sancționează (aprobă) legile. În republici se utilizează procedura promulgării. Promulgarea echivalează cu o autentificare a legii. Prin actul promulgării, legea devine executorie, capătă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
concepția atât de înrădăcinată, de altfel nu numai la noi, că în materie de legiferare reprezentanții aleși ai națiunii trebuie să aibă întotdeauna ultimul cuvânt.<footnote În dezbaterile Adunării Constituante a fost exprimată în mod clar temerea față de „un organ discreționar, care poate să cenzureze parlamentul fără nicio posibilitate de control sau de contestație”. footnote> 5) Rolul Curții Constituționale în materia contenciosului constituțional Reglementările constituționale privind controlul de constituționalitate, introduse în urma revizuirii legii fundamentale, pun în lumină rolul instanței de contencios
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
atingă sau să depășească previziunile analiștilor. În aceste situații, investitorii și managementul companiei beneficiază de înlăturarea riscului scăderii cursului acțiunilor. Managementul rezultatelor întreprins pentru aceste scopuri va solicita înfăptuirea unor acțiuni reale, cum ar fi accelerarea livrărilor sau reducerea cheltuielilor discreționare. Se poate apela și la flexibilitatea permisă de reglementările contabile, dar numai în limitele permise de standardele internaționale pentru ca aceste acțiuni întreprinse în folosul shareholderilor să nu se manifeste în defavoarea altor persoane. Abilitatea de a reduce volatilitatea rezultatelor este un
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
translatare a principiului adversității specific lumii preglobale în sistemul său noțional. Problemele grave nesoluționare de concentrarea avuției, dar și a factorilor primari, bunăoară, nu pot fi separate de efectele concurenței, după cum nu pot fi depășite tendințele monopoliste cu extensia controlului discreționar al piețelor globale fără să se schimbe referențialul concurenței excluzive. Mai sunt și alte provocări de neevitat fără închiderea orizontului înțelegerii și blocarea funcției explicative a Economiei. Zona analizelor comparative scoate la iveală tarele viziunii clasice în Economie mai ales
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
contra insurgenților, adevărații destinatari ai profilaxiei contra textelor. Spre deosebire de scrierile deja existente În biblioteci sau de lucrările de sertar considerate clandestine, articolele și cărțile destinate publicării se supun unui tip de cenzură palpabilă, care, cu toate că primește directive de la același centru discreționar, are un nume și un statut legal. Apărută imediat după proclamarea Republicii Populare Române În aprilie 1948, după instituirea controlului deplin al statului asupra Întregii activități editoriale prin naționalizarea tuturor editurilor, tipografiilor și fabricilor de hârtie, după desființarea Academiei Române și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
succesul sau eșecul unei politici este determinat de acțiunile structurilor administrației responsabile pentru implementarea politicii respective, de cunoștințele și expertiza administrației, care sunt absolut indispensabile desfășurării oricărei politici specifice (Popescu, 2011). Deci, puterea birocrației derivă din cunoștințele, expertiza și autoritatea discreționară pe care aceasta le deține. În plus, această putere poate fi întărită prin atragerea susținerii din partea grupurilor de interese implicate în dezvoltarea unei anumite politici, de exemplu, părinții, elevii, studenții, profesorii, în cazul politicilor educației, comunitatea de fermieri, în cazul
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
alinierii la legislația europeană; • Limitarea posibilităților entității cumpărătoare (autorității contractante) de a favoriza anumiți agenți economici; • Interzicerea impunerii unor condiții agenților economici, care să limiteze nejustificat accesul acestora la o procedură; • Stabilirea unor criterii obiective care să limiteze posibilitatea descalificării discreționare a agenților economici; Extinderea procedurilor de achiziție publică și la entitățile în care statul deține participații semnificative sau majoritare; • Supunerea controlului privind legalitatea, oportunitatea, eficiența și eficacitatea tuturor achizițiilor publice derulate în entitățile cumpărătoare etc. Obiectivul major al acestora ar
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
nu chiar imposibil, să standardizăm atât de mult comportamentul, încât să facem în orice moment distincția între un comportament corupt și unul legitim. Indivizii exercitând diverse roluri și funcții au o libertate mai mică sau mai mare de alegere (puteri discreționare). Limitele acestor definiții și teoretizări au permis dezvoltarea unui nou tip de definiții ale corupției: definițiile instituționale. Acest tip de definiție are pretenția de a pune în relație conceptele de corupție sistemică din teoria politică tradițională (Aristotel, Platon) și concepțiile
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
cu imparțialitate, neutralitate și corectitudine. Birocrația este lipsită de creativitate, nu poate să dezvolte ori să interpreteze legile, iar acolo unde legea nu distinge, nici decizia birocratului nu trebuie să distingă. Deciziile care nu sunt derivate mecanic din legi sunt discreționare. Flexibilitatea în cadrul organizării birocratice apare la nivelul determinării scopurilor organizației, prin alegerea înalților funcționari de către cetățeni. Tot ceea ce se modifică prin schimbarea conducătorilor o constituie scopurile, și nu mijloacele tehnice prin care aceste scopuri (oricare ar fi ele) pot fi
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de deformare a informațiilor și a ordinelor superiorilor ierarhici. Astfel, acțiunile birocraților de nivel inferior vor fi mai puțin în acord cu obiectivele birocraților de la un nivel înalt sau cu scopurile organizației. Ele vor fi într-o măsură mai mare discreționare, la alegerea birocratului. De pildă, mulți observatori sesizează interpretări diferite ale acelorași acte normative de la un birou teritorial al administrației finanțelor publice la altul. știind că birocratul este motivat de propriul interes, ne așteptăm ca acțiunile deformate ale birocraților să
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
securitate, ori mai multă comoditate etc. Putem conchide că ne așteptăm la un grad cu atât mai mare de corupție a birocraților de la un nivel inferior cu cât nivelurile ierarhice în cadrul organizației sunt mai multe, pentru că acești birocrați au puteri discreționare mai mari. Existența canalelor redundante este în măsură să diminueze corupția în cadrul organizației, pentru că rezolvă unele probleme de deformare a informațiilor și a ordinelor superiorilor, în măsura în care scăderea corupției e o chestiune importantă pentru birocrații de la nivel înalt. În opinia lui
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sus? În ce sens? Mai poate o definiție legalistă a corupției să acopere situații în care avem de-a face cu managementul public? Dacă nu, de ce tip deabordare a corupției avem nevoie? Implementarea tehnicilor noului management public presupune dezvoltarea puterilor discreționare ale funcționarilor, dar și creșterea răspunderii lor față de clienți și grupuri afectate. Într-o abordare de tipul managementului public, sectorul public comunică mai mult cu mediul privat, iar între aceste sectoare se dezvoltă multiple puncte de intersecție. Puterile discreționare și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
puterilor discreționare ale funcționarilor, dar și creșterea răspunderii lor față de clienți și grupuri afectate. Într-o abordare de tipul managementului public, sectorul public comunică mai mult cu mediul privat, iar între aceste sectoare se dezvoltă multiple puncte de intersecție. Puterile discreționare și multitudinea punctelor de intersecție pot favoriza corupția. Kolthoff și colaboratorii săi (2006), urmându-l pe Bovens (1996), constată că nu există date care să confirme creșterea corupției odată cu schimbarea paradigmei de funcționare a sectorului public, dar tot mai multe
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
deciziilor. Dacă ne referim la cadrul de referință al NMP detaliat mai sus, reducerea mărimii sectorului public și guvernarea antreprenorială presupun cele mai mari riscuri de apariție a corupției 1, pentru că implică o cooperare strânsă cu mediul privat și puteri discreționare mai mari pentru funcționari. Celelalte trei caracteristici ale NMP au o influență pozitivă asupra integrității, dacă sunt corect implementate. Din păcate, implementarea corectă a unor noi tehnici de management este mai degrabă rară. Lozeau, Langley și Denis (2002) prezintă modul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
management din sectorul privat și a proceselor de piață. În acest context, ne-am întrebat în ce măsură tehnicile NMP oferă noi oportunități pentru corupție și cum influențează ele modul în care definim corupția. Implementarea tehnicilor noului management public presupune dezvoltarea puterilor discreționare ale funcționarilor. Într-o abordare de tipul managementului public, sectorul public comunică mai mult cu mediul privat, iar între aceste sectoare se dezvoltă multiple puncte de intersecție. Puterile discreționare și multitudinea punctelor de intersecție pot favoriza corupția. De asemenea, în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
care definim corupția. Implementarea tehnicilor noului management public presupune dezvoltarea puterilor discreționare ale funcționarilor. Într-o abordare de tipul managementului public, sectorul public comunică mai mult cu mediul privat, iar între aceste sectoare se dezvoltă multiple puncte de intersecție. Puterile discreționare și multitudinea punctelor de intersecție pot favoriza corupția. De asemenea, în condițiile unui management public, pot apărea comportamente ceridică semne de întrebare din punctul de vedere al integrității, însă nu pot fi considerate corupție din punct de vedere legal. Tehnicile
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
fi permisă, prin corelarea principiului bunei-credințe și a principiului echității 147. Puterea de lege conferită contractului de art. 1270 alin. 1 C.civ. se referă la contractele "valabil încheiate". Libertatea contractuală nu înseamnă că părțile au o libertate absolută sau discreționară de a contracta, adică de a-și stabili legea. Forță juridică deplină este recunoscută doar convențiilor care respectă ordinea publică și bunele moravuri 148. Deci, numai în măsura în care contractul nu contravine nici unei dispoziții legale, inclusiv celor care fac referire la bună-credință
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
mai este posibilă și în interesul său, iar cauza dedusă judecății nu a fost soluționată irevocabil. Titularul dreptului de opțiune cu privire la executarea uneia din cele două obligații este creditorul 241, care își va exercita dreptul în funcție de interesul său, în mod discreționar, putând interveni cenzura instanței, totuși, în situația în care prerogativele conferite sunt exercitate abuziv. Supraviețuirea obligației inițiale, împrejurarea că ea constituie premisa celei de-a doua obligații, faptul că acestea au un punct comun explică de ce garanțiile care însoțeau obligația
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
care s-a aprobat bilanțul și s-a stabilit dividendul a fost anulată de către instanța de judecată numai o nouă adunare generală poate dezbate și aproba un nou bilanț. Puterea adunării generale de a aproba situațiile financiare este nelimitată și discreționară sub condiția respectării regulilor procedurale privind convocarea și funcționarea adunării generale. Adunarea poate hotărâ reducerea dividendului, reexaminarea registrelor sau refacerea bilanțului pe alte baze150. În cazul în care adunarea generală încalcă reglementările contabile care stau la baza întocmirii situațiilor financiare
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
mai sus191. Încălcarea interdicție din art. 128 din L.S.C. duce numai la nulitatea convenție privind modul de exercitarea a dreptului de vot nu și a hotărârii adunării generale 192. O formă de încălcare a acestei interdicții este și acordarea dreptului discreționar de a vota în legătură cu probleme care nu sunt înscrise pe ordinea de zi, reprezentantului unui acționar cu procură specială. Interdicția de mai sus nu vizează și înțelegerea realizată de acționari în timpul desfășurării adunării generale pentru a vota într-un anumit
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
care s-a aprobat bilanțul și s-a stabilit dividendul a fost anulată de către instanța de judecată numai o nouă adunare generală poate dezbate și aproba un nou bilanț. Puterea adunării generale de a aproba situațiile financiare este nelimitată și discreționară sub condiția respectării regulilor procedurale privind convocarea și funcționarea adunării generale. Adunarea poate hotărâ reducerea dividendului, reexaminarea registrelor sau refacerea bilanțului pe alte baze346. În cazul în care adunarea generală încalcă reglementările contabile care stau la baza întocmirii situațiilor financiare
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
mai sus385. Încălcarea interdicție din art. 128 din L.S.C. duce numai la nulitatea convenție privind modul de exercitarea a dreptului de vot nu și a hotărârii adunării generale 386. O formă de încălcare a acestei interdicții este și acordarea dreptului discreționar de a vota în legătură cu probleme care nu sunt înscrise pe ordinea de zi, reprezentantului unui acționar cu procură specială. Interdicția de mai sus nu vizează și înțelegerea realizată de acționari în timpul desfășurării adunării generale pentru a vota într-un anumit
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]