5,125 matches
-
școlare este o preocupare esențială a sociologiei educaționale, constituindu-se în locul în care construcția teoretică în sociologia educației a fost foarte activă, iar implicarea sociologiei în politic și economic foarte vizibilă. Capitolul de față va aborda câteva teme centrale pentru discutarea inegalităților educaționale din perioada postbelică în țările dezvoltate, dar și în cele socialiste, inclusiv România. La început, vom încadra problematica inegalităților școlare și a mobilității sociale în tema meritocrației, definind-o, indicând principalele rezultate ale încercărilor de a măsura gradul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în tema meritocrației, definind-o, indicând principalele rezultate ale încercărilor de a măsura gradul de evoluție al societăților occidentale către un model meritocratic și expunând criticile și polemicile din jurul respectivelor studii. În capitolele următoare voi detalia anumite aspecte critice pentru discutarea inegalităților școlare: corespondența dintre mecanismele societale de mobilitate și organizarea școlară; rezultatele marilor studii postbelice dedicate urmăririi inegalităților școlare în țările capitaliste avansate, dar și în țările socialiste; de asemenea, voi oferi un exemplu de calcul al indicilor de mobilitate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Teorii critice ale relației dintre școală și mobilitatea socialtc "Teorii critice ale rela]iei dintre [coal\ [i mobilitatea social\" Studiile care au ca obiect relația dintre performanțele școlare ale unui individ și accesul la posturi, funcții, statute etc. vizează adeseori discutarea școlii ca instrument al „reproducerii” sociale, adică dezvăluirea contribuției selecției școlare și a stratificării educaționale la perpetuarea sistemului social ca sistem de diferențe și inegalități sociale. În perioada de după al doilea război mondial, care a marcat ascensiunea spectaculoasă a studiilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
atitudinile exprimate și interacțiunile concrete cu acesta. În paginile care urmează, voi analiza într-o manieră simplă datele referitoare la încrederea în instituții și imaginea educației și voi testa două ipoteze concurente referitoare la sursele încrederii instituționale pentru cazul învățământului. Discutarea rezultatelor va avea în vedere și impactul conduitelor neetice din sistem asupra reprezentării acestuia. Partea empirică va valorifica datele referitoare la reprezentarea sistemului național de educație obținute în cadrul anchetei Barometrului de Opinie Publică din noiembrie 2003. 1. Cum se construiește
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
noile conținuturi, corelându-le cu ceea ce cunosc deja; și c) băieții tind să caute situațiile de învățare competitive, iar fetele pe cele cooperative. 3. Cauze domesticetc "3. Cauze domestice" 3.1. Mediul socioeconomic de originetc "3.1. Mediul socioeconomic de origine" Discutarea reușitelor școlare trebuie să ia în calcul faptul că școlarizarea costă, chiar dacă, formal, învățământul este gratuit în multe țări, la anumite niveluri. Influența mediului socioeconomic din familie este unul dintre cele mai bine documentate aspecte în studiile referitoare la performanțele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a familiilor de recipient pasiv al efectelor acțiunii educative a școlii asupra copiilor. Oswald, Baker și Stevenson distribuie managementul parental în două categorii de activități, construind următoarea schemă operațională: - activități casnice; - frecvența întrebărilor privind temele; - frecvența ajutorului la rezolvarea temelor; - discutarea alegerii cursurilor (curriculum la alegere) cu copilul; - angajarea de tutori; - activități școlare; - frecvența participării la ședințele cu părinții; - frecvența discuțiilor cu profesorii; - deținerea de funcții în consiliile școlii. Se poate observa că expresia introdusă de Oswald, Stevenson și Baker surprinde
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
condiție modestă din școlile „sărace”, autorii raportului PISA din 2000 (OECD, 2004) propun programe de educație compensatorie. Soluția pe termen lung este însă prevenirea segregării școlilor. 4.5. Activitatea la clasă a profesorilortc "4.5. Activitatea la clasă a profesorilor" Discutarea impactului strategiilor didactice și al comportamentului profesorilor la clasă asupra performanțelor elevilor are o rezonanță mai mare în științele educației, unde tema este abordată sub titulatura de „productivitate pedagogică”. O abordare strict sociologică a surselor rezultatelor școlare poate lăsa impresia
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
planuri de intervenție la nivel organizațional. Ele acoperă cea mai mare parte a procesului de management strategic, indiferent de schema de segmentare a acestuia. Structura de expunere a metodelor are aceeași construcție generală pentru toate subiectele alese. Se începe cu discutarea contextului teoretic al metodei, punctându-se elementele cu valențe practice. Partea finală a acestei discuții este focalizată pe particularitățile asociate spațiului românesc și cele asociate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Pe baza teoretică astfel schițată se creează apoi un „ghid
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
asociate metodologiei de analiză. O discuție în limba română a acestui instrument trebuie să înceapă chiar cu acronimul său. Unele manuale românești păstrează acronimul original în limba engleză din considerente practice - identificare rapidă a subiectului -, dar și pentru a provoca discutarea unor nuanțe asociate traducerii, pe când altele realizează o naționalizare a etichetei cu acronime originale în funcție de traducerea termenilor de bază: FSOA (Lynch, 2002), FSOP (Stăncioiu și Militaru, 1998) ș.a. Aici vom păstra acronimul englez din motivele enunțate. În limba engleză, denumirea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Routledge, Londra. Woodward, J. (1962), Industrial Organization: Theory and Practice, Oxford University Press, Londra. Studii de caztc "Studii de caz" Introducere despre studiile de caztc "Introducere despre studiile de caz" Studiul de caz este considerat instrumentul principal și indispensabil pentru discutarea aspectelor practice ale managementului strategic. Marea majoritate a cursurilor universitare din lumea anglo-saxonă conțin un număr semnificativ de studii de caz, ce expun experiența unor firme mari sau a unor firme interesante care se bucură de notorietate. În România practica
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
funcționale ale organizației. Studiul începe într-o manieră clasică, cu un istoric al firmei, după care este pus în discuție mediul înconjurător organizațional, cu accent pe contextul concurențial. Apoi se trec în revistă produsele organizației, ceea ce constituie un suport al discutării elementelor operaționale asociate, inclusiv ale celor comerciale. Partea financiară este focalizată pe situațiile sintetice ale ultimilor șase ani, însoțite de observații cu semnificație strategică. Datele listate pot servi pentru constituirea unei baze de calcul pentru utilitare Microsoft, astfel încât pot să
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
gestioneze mai eficient problemele de acest tip este posibil să fie pusă în practică, în special dacă ritmul de creștere actual al numărului de salariați se va menține. III.8. Structura organizațională și managementultc "III.8. Structura organizațională și managementul" Discutarea structurii organizaționale în cazul ICCO începe, ca și în cazul altor grupuri, cu observația că legislația românească în domeniul holdingului, ca formă modernă de structurare a unei afaceri, este deficitară. Consecința este că în practică se inovează și se găsesc
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Nu este foarte clar dacă autoarea are în vedere o incoerență a lui Platon sau o critică dintr-un punct de vedere personal. Dacă este vorba despre cea de-a doua, atunci ea nu ar avea prea mare relevanță asupra discutării poziției lui Platon. Dacă este însă vorba despre cea dintâi, atunci relevanța ei crește proporțional cu măsura răstălmăcirii pe care o aduce opiniei lui Platon. Căci Platon nu afirmă deloc că ar fi vorba de „unul și același individ” care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dar, pentru că am sesizat deja continuitatea unei probleme de la acest dialog de tinerețe și până la Sofistul, chiar dacă această problemă este ea însăși în schimbare și îmbogățire conceptuală de la un dialog la altul, merită să plecăm de la presupunerea că Republica, prin discutarea utilității minciunii politice, prin polarizarea reflexivității la nivelul filosofilor sau prin ahileicul lumii divine ar putea fi măcar o etapă, poate neîncheiată, din cercetarea pe care credem că întreprins-o Platon asupra valorii rostirii și stăpânirii adevărului, chiar și în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Platon a îmbogățit și a transformat problema inițială: în Menon, aceste prototipuri au devenit componente ale aceluiași spirit, iar în Phaidros au primit o descriere a modului în care putem gândi unitatea lor și au aproximat problema comunicării politice prin discutarea retoricii. În fine, în Sofistul, vechea problemă a devenit acum fundament al teoriei negației și, reținând cât de intim este legat Aristotel, în proiectul metafizicii sale, de teoriile dialogului Sofistul, am căutat în opera lui urme cât de vagi ale
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sugestii și repere în gestiunea și managementul procesului formării școlarilor. Este la fel de utilă și procesului cristalizării profesionale a cadrului didactic, stabilizării propriei identități vocaționale. Nu este lipsit de importanță faptul că profesia didactică presupune, din start, anumite abilități și competențe. Discutarea acestora din perspectivă praxiologică o plasează în rândul activităților caracterizate prin promptitudine decizională în timp real, pe probleme vag definite. De aici nevoia de a putea și a ști să lucrezi în condiții de relativă incertitudine (ce a motivat o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihogenetice. Caracterizarea vârstelor școlaretc "Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor [colare" Luminița Iacobtc "Luminița Iacob" Capitolul de față își propune un dublu obiectiv. Mai întâi, să ofere o imagine de ansamblu asupra dezvoltării ontogenetice, proces pe care educatorul îl poate influența direct. Discutarea factorilor dezvoltării (1), cât și a modelelor și teoriilor explicative dedicate descifrării acestei procesualități complexe (2), poate deschide un necesar orizont. El este indispensabil plasării corecte a profesorului, ca specialist al formării, față de această problematică. A doua țintă vizată este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la întrebarea dacă efectele subminante ale recompensei asupra creativității ar putea sau nu să fie eliminate prin „imunizarea” subiecților la efectele negative ale recompensei (Hennessey, Amabile și Martinage, 1989; Hennessey și Zbikowski, 1993). Imunizarea a fost realizată prin vizionarea și discutarea de către copii a unei casete video în care doi copii foarte simpatici vorbeau despre interesul intrinsec și plăcerea de a merge la școală, precum și despre felul în care reușeau să se distanțeze de constrângerile sau de motivele extrinsece impuse de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a formula concluzii noi despre dezbaterile privind controlul asupra reproducerii, drepturile politice și sociale ale femeilor, precum și despre dimensiunea de gen a diviziunii dintre sfera publică și sfera privată În secolul XX. Cartea de față prezintă și modul În care discutarea rolurilor de gen, În relație cu problemele cetățeniei, ale alegerii soților și soțiilor și ale educației, a influențat teoriile eugeniste despre drepturile individuale versus drepturi colective și despre strategiile de reformă care apelează la un stat „total”. În sfârșit, cartea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
era similară, În fapt, cu disputa dintre lamarckieni și mendelieni, din primul deceniu al secolului XX13. Nu știm cu siguranță dacă Xenopol cunoștea aceste controverse, dar preocupările sale erau, cu siguranță, asemănătoare cu cele ale oamenilor de știință implicați În discutarea cauzelor și domeniului de manifestare ale determinismului ereditar. Care au fost influențele din exterior ce au contribuit la dezvoltarea interesului pentru determinismul ereditar În România și care au fost consecințele acestora? Influențe din afara granițelortc "Influențe din afara granițelor" În Anglia, Începând
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
probleme. Mișcarea eugenistă franceză a rămas cu toate acestea o influență marginală pentru dezvoltarea eugeniei În România, mult surclasată de impactul mișcărilor din Germania și Statele Unite. Problema natalității În Banat a devenit, de fapt, cel mai des folosit exemplu În discutarea programelor eugenice În România, atât sub aspect calitativ, cât și cantitativ. Franța era invocată ca prototip pentru ceea ce s-ar putea Întâmpla În România dacă cele două aspecte ale reproducerii nu erau luate În considerare În același timp. Argumentele și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
seculare pe care le promovau și mai vechile valori religioase ale publicului căruia se adresau. Încă din 1926, În Biopolitica, Moldovan evidențiase potențialul disgenic al Bisericii. Ceva mai târziu Însă, el a ales să treacă sub tăcere această problemă, pentru că discutarea ei era contrară scopurilor mai pragmatice, de mobilizare printre preoții satelor a unei baze mai largi de susținere a programelor eugenice și a predării ideilor eugeniste. Educarea maselor rurale despre necesitatea de a duce o viață sănătoasă și de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de interes public. În timp ce oponentul său ridica probleme morale și sociale (ar trebui să fie diferit controlul căsătoriei și al reproducerii pentru clasele superioare, În comparație cu restul populației?), „Ygrec” revenea la propunerea sa inițială de introducere a certificatelor prenupțiale și la discutarea legalizării avortului, „din punctul de vedere al igienei raselor”42. Problema consilierii prenupțiale a rămas pe agenda publică până În anii ’30, mai ales datorită eforturilor unor adepți ai eugeniei, ce au publicat numeroase articole În care susțineau „nevoia imperativă” de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și mai ales a generațiilor viitoare. Acesta era cel puțin argumentul lor. Eugeniștii erau convinși că statul trebuia să acționeze ca agent de pază pentru generațiile viitoare și, În consecință, să controleze comportamentul individual În aceste probleme. Argumentele eugeniste forțau discutarea căsătoriei În sfera biologicului și propuneau, fără ezitare, eugenia ca răspuns normativ la astfel de probleme: „Trebue pornit dela principiul că libertatea desăvârșită a procreației nu se mai poate admite astăzi”44. Unul dintre aspectele alegerilor conjugale pe care eugeniștii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
scurt. O reformă mai importantă adoptată În timpul dictaturii de scurtă durată a lui Carol al II-lea a fost crearea unui program numit Serviciul Social, al cărui arhitect a fost sociologul Dimitrie Gusti. Așa cum am menționat În capitolul anterior, În discutarea reformelor educaționale, acest program era un instrument important de instruire a studenților, principalii săi participanți, despre importanța problemelor de sănătate publică ce amenințau viața satelor 74. Serviciul Social a avut un impact semnificativ și asupra beneficiarilor serviciilor de asistență oferite
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]