2,525 matches
-
internaționale au parte de problemele epistemologice și metodologice cunoscute din alte domenii, doar că mult augmentate. Originile filosofice ale tuturor formelor de cercetare ale interacțiunii umane sunt însă cu mult mai evidente în acest domeniu, dată fiind și gravitatea temelor discutate. Doar dacă ne gândim la subiectul războiului vom observa că se poate identifica o serie de întrebări - de pildă, „Poți să-ți ucizi semenul? Dacă da, când, cum și de ce? Dacă nu, care e alternativa?” - la care nu se poate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
punct de vedere, numele disciplinei ar trebui revizuit și transformat în relații transfrontaliere sau politică mondială. Actualul manual va păstra, în linii mari, o abordare în care principalele subiecte de discuție sunt statele, fiind făcute corecțiile necesare ori de câte ori tema specifică discutată o impune. Ca în orice altă știință, și în relațiile internaționale se poate constata o continuă rafinare teoretică. Este responsabilitatea oricărui cercetător de a selecta acele instrumente intelectuale care îi permit să ajungă la cea mai bună înțelegere posibilă a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
În plus, în epoca luată în discuție - caracterizată prin enorme progrese tehnologice și legături comericale tot mai dinamice -, războiul este considerat de obicei o întreprindere neprofitabilă din punct de vedere economic. În aceste condiții, este evident că, pentru democrațiile capitaliste discutate, orice posibilitate de implicare militară a statului este privită cu maximă prudență. Fondul cultural european comun, inclusiv în dimensiunea sa politică, și împărtășirea acelorași temeri față de expansiunea ideologiei comuniste nu pot decât să lucreze în aceeași direcție: respingerea războiului între
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
neașteptat al unei colecții de măsuri limitate decât ca produs al unor strategii coerente de „construcție comunitară”. În fine, studiul teoretic al comunităților de securitate se lovește de dificultățile și criticile cu care se confruntă, în general, abordările constructiviste. Comunitățile discutate oferă un cadru propice pentru extinderea conceptului de „securitate” la toate sectoarele și nivelurile de analiză, la interacțiuni putând participa toți actorii sociali. Teoretic, devine posibilă o mai mare deschidere a studiilor de profil. Din punct de vedere politic, acest
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prin universalitate, reprezentând o nouă fază a capitalismului care are ca scop: intensificarea relațiilor între națiuni; omogenizarea ideologiilor, depășirea statului-națiune de istorie.<footnote Mengistlab, K., „L’etat”, în La Courrier, septembrie, 2000, p. 6. footnote> PNUD: globalizarea este cel mai discutat fenomen din lume, ea își manifestă efectele în mod dramatic asupra vieții popoarelor simple; dar, în același timp, este și o puternică forță pentru ameliorarea bunăstării materiale a umanității. Provocarea este de a găsi echilibrul dintre efectele pozitive și negative
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
devin eficient în muncă”. 5.1.5. Focus-grupul O altă metodă de investigare psihologică este focus-grupul. Ea are scopul de a conduce la o mai profundă înțelegere a temei de interes și la o perspectivă mai amplă a participanților problemei discutate (Iluț, 1997). Focus-grupul poate fi utilizată ca mijloc implicit de colectare a datelor, fie ca supliment al altor metode. De obicei focus-grupul este alcătuit din 10-12 persoane, care discută în prezența unui moderator o tematică precisă. Moderatorul are un set
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
costurilor tranzacționale a promovat un cadru mai general de analiză, abordând structurile organizaționale din perspectiva aranjamentelor contractuale alternative prin care se urmărește reducerea costurilor tranzacțiilor. Totuși, indiferent de soluțiile propuse, există o caracteristică definitorie ce reunește aceste teorii în paradigma discutată, și anume considerarea organizațiilor ca sisteme deschise și ca sisteme raționale. 10. 4. Teoria organizațiilor ca sisteme deschise și naturale La sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980 se produce o nouă schimbare în modul de abordare și analiză a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
parte a populației este puțin sau chiar deloc interesată de politică și am sugerat că interesul este determinat de anumite caracteristici sociodemografice și, că la rândul său, este responsabil de aspecte precum informarea, discuțiile și cunoștințele politice. Relațiile dintre fenomenele discutate sunt însă mult mai complexe. Pentru a le analiza vom folosi analiza de regresie liniară multiplă și vom combina diferitele modele construite într-o analiză de cale (path). Conform rezultatelor anterioare, interesul este mai ridicat în cazul bărbaților, adulților, persoanelor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
backward elimination, coeficienți beta semnificativi p ≤ 0,05 Sursa: BOP, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Cum se leagă toate aceste influențe într-un model explicativ al nivelului de cunoștințe politice? În figura următoare am reprezentat relațiile dintre factorii discutați. Prezența unor săgeți semnifică existența unei relații de influență în sensul arătat de săgeată. Grosimea săgeții semnifică mărimea influenței, iar lipsa unor săgeți absența unor relații de influență importante (chiar dacă unele având o pondere semnificativă la nivel statistic). Pentru simplificarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai scăzută (încredere scăzută și vot „partizan” 5%, încredere nedefinită și vot „ignorant” 4% etc.). Cea mai mare parte a acestor tipuri reziduale au în comun un grad scăzut de participare la vot. O reprezentare sintetică a tipurilor de alegători discutate anterior poate lua următoarea formă (pentru simplificarea reprezentării am reținut doar tipurile cu o pondere mai ridicată la nivelul populației de alegători): Figura SEQ Figura \* ARABIC 9. O structură a alegătorilor din România urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în ceea ce privește predictori precum interesul pentru politică sau nivelul de cunoștințe politice, este posibil ca influența să fie una inversă, intenția de participare la vot fiind cea care să ducă la informare și, implicit, la cunoaștere. Votul pentru partide Modelele cauzale discutate anterior au urmărit identificarea factorilor determinanți ai apartenenței la un anumit tip de alegător (non-votant, votant „afon”, votant „partizan”, votant „pragmatic”). În cele de urmează ne interesează evaluarea acelorași determinanți, dar și a altora în relația lor cu votul acordat
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
puțin pozitive față de orientarea politico-economică a României, preferă mai puțin siguranța riscului, declarativ sunt mai în mai mică măsură în favoarea unui lider puternic. Alegători și electorate Spațiul politic al partidelor din România urbană poate fi caracterizat pe baza acelorași indicatori discutați anterior (notorietate, încredere, vot, partizanat), de această dată separat pentru fiecare partid. Cu siguranță, acest spațiu particularizat este unul mult mai fluctuant, fiind marcat de mutații importante de alegători de la o competiție electorală la alta. Cu privire la un partid putem vorbi
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ipotetic.) Dar dacă ne-am gândi la eventualele urmări ale opiniilor noastre, n-am mai putea discuta public, așa cum facem acum, propunându-ne, în primul rând, o plăcere dezinteresată. Îmi pare de altminteri ciudat faptul că preopinentul meu pretinde autorilor discutați să fi prevenit și parat deformările posibile ale gândirii lor. Cum puteau s-o facă? Și admițând că puteau, cred că atari circumscrieri și precizări le-ar fi îngreunat opera, împuținându-i valoarea și limitându-i caracterul plurivoc de care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
săpun. El s-a impus în epoca lui prin singurul mod în care valoarea se impune: împotriva unor rezistențe, violentând niște clișee, niște convenții sau chiar foarte stimabile și întemeiate puncte de vedere, ori gusturi. Ion Sava a fost contestat, discutat, admirat, hulit, criticat și „consacrat”, așa cam cum s-a întâmplat în aceeași vreme și cu G. Călinescu. Confruntarea cu el, după timpul unei generații, ar putea să indice anumite mutații de sensibilitate și de orientare, ar putea provoca anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
această situație contrariantă și vor simți nevoia să aducă argumentele necesare pentru a restabili poziția de adevăr a faptului În cauză. Dar pentru profesorii respectivi importantă nu va fi această preocupare de restabilire a poziției științifice sau sociale a adevărului discutat, care nu poate fi, din perspectiva timpului, decât un adevăr relativ, ci procesul polemizării În sine, care reprezintă un excepțional exercițiu de ordin intelectual. Μ „Binele” nu reprezintă altceva decât Însăși bunătatea pe care unii oameni simt nevoia să o
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sau pot să intervină și variabile situaționale? Dacă da, care ar fi ponderea dintre acestea la care consistența personalității ar mai fi recunoscută? 4. Accepțiuni asupra consistenței Modelele de conceptualizare a personalității au creditat în mod diferit perspectivele de analiză discutate. În cadrul acestor perspective de analiză s-au diferențiat o serie de accepțiuni asupra conceptului de consistență a personalității. 4.1 Stabilitatea temporală Așa cum am arătat mai sus, se consideră că măsura în care un comportament (profil de personalitate), ca indicator
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mai potrivită. Oricare din strategii poate fi folosită pentru toate cele trei scopuri - explorativ, descriptiv sau explicativ. Pot exista studii de caz explorative, descriptive sau explicative (Yin, 1981a, 1981b). La rândul lor, experimentele pot cuprinde aceeași clasificare. Cele trei condiții discutate mai jos, și nu ierarhia sunt cele care fac distincție Între strategii. Însă această clarificare nu implică faptul că granițele Între strategii sau ocaziile În care trebuie folosită una sau alta sunt Întotdeauna clare. Deși fiecare strategie are caracteristicile ei
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ca fundament o Întreagă serie de experimente care au replicat același fenomen În condiții diferite. O abordare identică poate fi pusă În practică folosind studii pe cazuri multiple, Însă este nevoie de un concept diferit pentru designurile de cercetare adecvate, discutate detaliat În capitolul 2. Pe scurt, răspunsul este că În studiile de caz, la fel ca În experimente, se pot face generalizări În direcția ipotezelor teoretice, nu a populațiilor și universurilor. În acest sens, studiul de caz și experimentul nu
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
toți participă la elaborarea acestuia. În eventualitatea În care nu toți membrii echipei contribuie la realizarea protocolului, sesiunile de instruire ar trebui să cuprindă o revizuire minuțioasă a acestuia. Toate aspectele sale, fie ele de procedură sau de substanță, trebuie discutate pentru a se putea opera modificările necesare. I. Scopul studiilor de caz și Întrebările de cercetare (organizați o discuție detaliată) II. Trecerea În revistă a cazurilor alese și a procedurilor de selecție (revedeți protocolul folosit pentru selectarea cazurilor) III. Programul
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
planul de colectare a datelor ca plan definitiv, cu cea mai mare fidelitate posibilă. Studiul-pilot poate fi o etapă de cercetare atât de importantă, Încât să necesite alocarea mai multor resurse decât colectarea datelor oricărui caz propriu-zis. De aceea, merită discutate câteva teme secundare: selectarea cazurilor-pilot, natura investigației și a rapoartelor acestor cazuri. Selectarea cazurilor-pilot De obicei, conveniența, accesul și proximitatea geografică sunt criteriile de bază pentru alegerea cazuluisau cazurilor-pilot. Aceasta va permite dezvoltarea unei relații ceva mai puțin formale și
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
trebuie respectate oricând este posibil. În special, după cum s-a notat În capitolul 2 (vezi figura 2.4), principiile vă vor ajuta să rezolvați problema validității de construct și a fidelității. Șase surse de dovezitc "Șase surse de dovezi" Sursele discutate aici sunt cel mai des folosite În desfășurarea studiilor de caz: documentația, arhivele, interviurile, observația directă, observația participativă și artefactele fizice. Trebuie totuși să conștientizați că o listă completă a surselor poate fi extrem de lungă - incluzând filme, fotografii și casete
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
membri ai partidelor politice care aveau grupul lor de admiratori... Da, da... mai erau Încă prezenți pe scena emigrației române oameni politici de suprafață. Generalul Rădescu murise, dar mai trăiau Gafencu, Alexandru Crețianu, Vișoianu, Mihai Fărcășanu, erau anumiți poli, personalități discutate mai mult sau mai puțin critic, care reprezentau România de dinainte de război, o Românie pe cale de dispariție violentă. Se editau ziare. Comitetul Național Român scotea La Nation Roumaine, exista un ziarist evreu, René Théo, care scotea o gazetă șapirografiată foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la istoria umanității „se manifestă ca parte integrantă, dar cu trăsături distincte, a civilizației și națiunii americane”. Între „the country of immigrants” și „the country of all opportunities”, cum este considerată Îndeobște America, există o legătură indestructibilă, unanim acceptată și discutată azi. Fără emigrație și imigrație, observa cineva, nu ar fi fost posibilă apariția marilor state moderne, a republicilor anglo-saxone și latine din cele două Americi, Îndeosebi. Citîndu-l pe Moritz Wagner, autorul la care ne referim scria În 1928, Întru totul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pusă la Îndoială, chiar dacă românii stabiliți acolo nu conștientizau, la Început, sau nu erau interesați de faptul că ei reprezentau un grup etnic distinct. Continuitatea acestui flux migrator demonstrează că exista deja o mentalitate caracteristică migrației. Așa cum reiese din cele discutate deja, primii români emigranți și cei mai numeroși au fost cei plecați din Transilvania, Bucovina și Banat, provincii aflate pînă la 1918 Între granițe străine. Aceștia erau, În imensa lor majoritate, țărani, adică oameni săraci și lipsiți de educație. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fi date la studiu. Patru dintre documente sînt prezentate pe 80 de pagini În anexele cărții. În „Cuvînt Înainte” autorul exprimă motivația scrierii acestei cărți, care nu se limitează la politica externă a României În 1968, ci tratează ansamblul chestiunilor discutate și disputate În „lagărul comunist” În acea perioadă. Astfel, sînt avute În vedere poziția României față de conflictul chino-sovietic, CAER, Tratatul de la Varșovia și Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, confruntările dintre Partidul Comunist Cehoslovac și „cei cinci” care au invadat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]