912 matches
-
poată să-l stingă nici cu pompierii. Abia își termină Cap de Piatră intervenția în care ne informează de existența unor grupuri fanatice care luptă pentru Geniu, că îl urmează Copoiul care fabulează despre teroriști și Mortăciune cu amintiri din disidența sa zbuciumată. Santinelă, trebuie să mă crezi pe cuvînt că nici nu știi ce-ai pierdut. Dacă aș fi știut că o să meargă totul strună, pe cuvîntul meu că aș fi făcut un efort și te-aș fi tîrît după
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
deprinzi să-i înțelegi și șoptitul. În ziua aceea, toți trei am fost foarte neliniștiți și eu așteptam la școală să se deschidă deodată ușa clasei și să vină unii ca să mă ia. Până la urmă, se pare că povestea cu disidența va deveni totuși o realitate. Cu singura deosebire că acum toți trei vom căra bolovani. În sfârșit, să zicem că pe mine mă vor cruța, având în vedere vârsta și boala și mă vor pune la numărat bolovanii. N-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
prin aceasta, afabil, editorul. Rămâi în ghetoul tău. Exprimă-ți bucățica ta de istorie (Sud-)Est-europeană. Scrie despre Securitatea ta, despre Ceaușescu al tău, despre Casa ta a Poporului. Despre câinii tăi, copiii tăi de pe străzi, țiganii tăi. Mîndrește-te cu disidența ta din perioada comunistă. Lasă-ne pe noi să scriem despre dragoste, moarte, fericire, agonie și extaz. Lasă-ne pe noi să facem avangardă, să inovăm, să respirăm normalitate culturală. Singura ta șansă e să exprimi mica ta lume exotică
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fi om, despre straniul visului și straniul și mai tulburător al realității, despre tot ce au scris autorii dintotdeauna, să primească din public mereu și mereu, de zeci, de sute de ori, până la saturație, până la greață, aceleași trei întrebări: despre disidență, despre cenzură, despre poliția politică? Ai făcut imagini și metafore cu care ai sperat să tai răsuflarea celor din sală, ai dezvoltat simboluri universale, ai descris gesturi unice, semnificative, emoționante, mergând serios și pasionat pe urmele lui Kafka și Musil
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
le ați făcut la adresa lui Constantin I. Papanace, eminentă personalitate legionară. Iată ce ați scris În Gazeta de Vest din aprilie 1994, la pagina 27, despre acest lider legionar deosebit de integru și de credincios lui Corneliu Codreanu: „... Constantin I. Papanace «mentorul» disidenței legionare din exil.” Apoi, În Încheierea articolului dumneavoastră, dăm de aceste vorbe cât se poate de denigratoare: „Publicist, autor de cărți «de atitudine» (...), cu mari lacune de ordin spiritual și doctrinar și călăuzite de un deșucheat spirit sectar; de aceea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
satele noastre toate au fost, sunt și vor fi de-a pururi rezervoare ale celor mai multe valori perene ale neamului românesc. O altă eroare gravă, exprimată de Eugen Simion, tot În „Cuvânt-Înainte” la cartea „Mărturisirea...”, a constituit-o includerea mea În disidență, dovedind prin această-mi Încadrare greșită că nu cunoaște semnificația acestui termen. Nu vă supărați, domnule profesor, că vă contrazic, deoarece eu sunt anticomunist (sau opozant al comunismului din România, cum avea să mă caracterizeze enciclopedia Wikipedia pe internet), ci
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Gheorghe CalciuDumitreasa executau ani mulți și grei de Închisoare pentru fapte politice minore), că a fost primit de Cornel Burtică (secretar al C.C. al P.C.R.) și libertatea de a se stabili În Franța, toate acestea sugerează ideea că așa-zisa disidență a comunistului Paul Goma a fost temeinic regizată de Securitate, cum avea să declare, după aproape 30 de ani, generalul securist Pleșiță. Așadar, nu există niciun dubiu că Paul Goma, un tip prea fricos, Înfumurat și mincinos, a fost instruit
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cu consecințe morale și sociale mai grave. O viață, n-aș putea spune pierdută, dar o viață trăită la marginea pierderii de un caracter dârz și de un om drept, neresemnat În suferință ... Cine vrea să afle ceva, adevărat, despre disidența românească să citească această carte, În care toate figurile de stil sunt lăsate deoparte. Rămân doar faptele goale și atroce. Autorul ei, profesorul Mihai Stere Derdena, predă azi limba română Într-un sat de lângă Piatra-Neamț. Este de origine aromân și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
mai toți intelectualii umaniști români și-au părăsit camerele de lucru și s-au dus la întîlnirea pe care le-o dădea istoria. Pe 31 decembrie deja, toți membrii școlii de la Păltiniș se numărau, alături de cele mai răsunătoare nume ale disidenței române, printre membrii fondatori ai Grupului pentru Dialog Social, creat ca instanță reflexivă și critică a societății, menit să promoveze valorile unei societăți civile autentice și să semnaleze cu promptitudine toate derapajele puterii, indiferent de cine ar fi urmat să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dă poporului român o emisiune de televiziune în care el să stea la o masă pe care se află când volume de versuri (pe care să le poată mângâia la răstimpuri), când un dosar de securitate folosit ca alibi pentru disidența lui. Poporul român nu are un glas de buhai cu care să-și acopere mereu interlocutorul și nici reaua credință necesară pentru a face imposibilă orice discuție. Poporul român nu recită, acompaniat la chitară, versuri tâmpite care să-i meargă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
decât Alice Voinescu pe care maeștri interbelici în frunte cu unul ca dom’ Nae Ionescu nu au tolerat-o să predea la Filosofie. Curat sacrilegiu! Cornelia G. a rămas fidelă modelului de facilitatoare de filosof. Dar a devenit subversivă întreținând disidența feministă a fiicei ei și moralul tuturor Anelor, trăind entre deux mondes: cea trecută, a femeilor înțelepte prin cumințenie și cea prezentă: a femeilor din jurul fiicei sale. Ne-cuminți. De capul lor. Dez-axate prin infidelitate față de maeștri, față de tabuuri culturale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
re)începuturi. Atunci când mi-am asumat noviciatul în filosofia feministă, am făcut-o împreună cu toate femeile care îmi alcătuiesc ginomorfozele, încercând să fiu într-un fel o conștiință de sine a multor femei care își șușoteau între ele, într-o disidență sfioasă, modul de gândire asupra lor și al lumii care le alcătuia și pe care o alcătuiau. Îmi plăcea simbioza mea cu filosofia feministă și cred că niciodată nu m-am simțit mai transsubstanțiată cu o idee ca în momentele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
mișcat un deget să le sprijini. Este tot o formă de misoginism chiar dacă bărbatul acela niciodată nu pronumță expresii misogine. Femeilor nu li se recunoaște ca valid modul diferit de gândire... Marea problemă începe în momentul în care femeile fac disidență în raport cu modul de gândire bărbătesc. Atunci începe totul, fiindcă simți că este vorba despre o competiție de ofertă intelectuală cu aspecte de gen. Câtă vreme femeile repetă fidel teoriile bărbaților, ele nu sunt în competiție ca femei. Chiar este foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
mers suficient de departe în acest sens, până la un moment dat, când a trebuit să mă opresc. Am mers până la a produce un prim volum de filosofie feministă care se cheamă Gândul umbrei, apărut în 1995, și care conține mici disidențe teoretice în raport cu filosofia feministă produsă deja. A urmat apoi o a doua carte, Convenio. Despre natură, femei și morală, în care am făcut o analiză a eticilor contemporane, din perspectiva abordări proprii - teoria convenabilității. Nu aș fi putut ajunge la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
transcrierea unei lungi convorbiri pe care am avut-o cu Augustin Buzura în decembrie 1989, la München. Eram pe atunci cercetător-analist la secția de cercetare a postului de radio „Europa Liberă” și mă ocupam de cultură și de fenomenul de disidență din cultură. Despre rolul pe care l-a jucat secția de cercetare, transformată ulterior în Institut de cercetare, în informarea Occidentului cu privire la politica economică, socială și culturală se știe foarte puțin în țară sau deloc. Poate într-o zi vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
marginea dulapului, oala de fasole cu costiță, Dumnezeule, câte mirosuri, câte așteptări, câte miracole se puteau întâmpla. În 1977, cutremurul. A amestecat mirosurile, a stricat ordinea firească. Ani a mirosit bucătăria a oțet cu mâncare de fasole. Imposibil așa ceva! A disidență a mirosit o singură dată în bloc. Tot în 1977. O locatară s-a întors de unde fugise: America. Da, se întorsese fiindcă Ceaușescu spusese că lasă granițele deschise câteva ore. Ea a venit, și-a văzut rudele și, când a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
de unde fugise: America. Da, se întorsese fiindcă Ceaușescu spusese că lasă granițele deschise câteva ore. Ea a venit, și-a văzut rudele și, când a vrut să plece, s-au închis granițele. Ce a contat oare pentru mine: aromele sau disidența? „Apartament de două camere. Stil vagon. (...) Prin ușa ce se închidea strâmb, simțeam aroma de tutunuri, cafele, femei și mâncăruri.“ Înăuntru, „dincolo“ - zeița bucătăriei din Șulea 31. Mama ta. Și mai cine? Și mai ce? În bucătărie se cocea conspirația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
îți spune partidul și șeful direct. Apoi inocentul nostru ipotetic află că nici partidul nu e o entitate doctrinară coerentă. Partidul înseamnă de fapt unul sau doi oameni, cei care hotărăsc fiecare mișcare a turmei deputățești și parlamentare de sub ei. Disidența ar însemna ostracizare. Libertatea de conștiință trebuie extirpată. Așa că parlamentarul veritabil, cu stofă, se conformează și intră în turma anonimă, înțelegând repede că sintagma „voința poporului“ înseamnă de fapt voința celor patru-cinci lideri de partide din Parlament. Încetul cu încetul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
poate servi drept argument pentru sinceritatea politicii de deschidere a regimului de la București, comparativ cu acțiunile comuniștilor iugoslavi sau maghiari. „Primăvara de la București” din 1964 (raportată la revolta din Ungaria, 1956, și la reformele din Cehoslovacia, 1968) ar dovedi superioritatea disidenței comuniștilor români în cadrul blocului sovietic (pag. 247-248), deoarece se urmărea diminuarea controlului Moscovei, pe când maghiarii și cehii, după cum se știe, doreau eliberarea de tutela moscovită și reforma internă. Istoricul crede că ser125 viciile de informații occidentale fie au fost incapabile
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
poate servi drept argument pentru sinceritatea politicii de deschidere a regimului de la București, comparativ cu acțiunile comuniștilor iugoslavi sau maghiari. „Primăvara de la București” din 1964 (raportată la revolta din Ungaria, 1956, și la reformele din Cehoslovacia, 1968) ar dovedi superioritatea disidenței comuniștilor români în cadrul blocului sovietic (pag. 247-248), deoarece se urmărea diminuarea controlului Moscovei, pe când maghiarii și cehii, după cum se știe, doreau eliberarea de tutela moscovită și reforma internă. Istoricul crede că ser125 viciile de informații occidentale fie au fost incapabile
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
s-au putut admira tratate de horticultură scrise În alexandrini, dacă nu și În decime și ovillejos; dar totul a pălit În fața oului lui Columb prezentat de Urbas, care a trimis simplu și triumfător o roză. N-a existat nici o disidență; vorbele, artificioase fiice ale omului, n-au putut ține piept rozei spontane, fiica Domnului. Cinci sute de mii de pesos au Încoronat pe loc indubitabila faptă de vitejie. Ascultătorii de radio, spectatorii și telespectatorii, și chiar acei amateurs Înrăiți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
viața pe care chiar oamenii Bisericii încercau să și-o amenajeze pe cât se putea în afara constrângerilor regimului lumea relațiilor umane informale, a filiației spirituale, a vizitării marilor duhovnici pentru "cuvinte de folos", lumea familiei și a prietenilor, precum și a amintirii "disidențelor discrete" (care, uneori, presupuneau în același timp un anumit grad de complicitate cu autoritățile politice sau/și mai ales cu oamenii care le întruchipau). Mare parte a reconstrucției memoriei comunismului în sânul Bisericii Ortodoxe Române s-a făcut pe un
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
că eram mulți disidenți, opozanți și rezistenți (mai ales aceștia din urmă, care au rezistat și la ce-a urmat după acel decembrie de pomină). Președinta Fundației a luat cuvântul și ne-a spus că Mișcarea Goma „reprezintă, oficial, începutul disidenței în România”. Cuvântul „oficial” m-a destabilizat și n-am îndrăznit să mă ridic și să spun că, după părerea mea, deci neoficial, înaintea Mișcării Goma din anul 1977 au mai fost gesturi de disidență foarte răsunătoare: rămânerea în Occident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
Mișcarea Goma „reprezintă, oficial, începutul disidenței în România”. Cuvântul „oficial” m-a destabilizat și n-am îndrăznit să mă ridic și să spun că, după părerea mea, deci neoficial, înaintea Mișcării Goma din anul 1977 au mai fost gesturi de disidență foarte răsunătoare: rămânerea în Occident a scriitorului Petru Dumitriu, membru în CC al PCR, și protestul la Paris al lui Nicolae Breban, care, spre deosebire de predecesorul său, s-a întors în țară, unde a fost mătrășit de peste tot și a rezistat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
marginalizați de critică. Cazul lui Breban e mai complicat: el a fost și oportunist, și disident. Dar dacă n-ar fi fost deloc oportunist, n-ar fi avut cu adevărat o operă. Iar dacă n-ar fi făcut gesturile de disidență pe care le-a făcut, opera lui ar fi fost probabil alta. Ca să nu mai spun că în 1971, când a dat cu bâta în baltă, a făcut-o și pentru că nu mai putea să scrie, cocoțat în CC al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]