KorAP: Find »[drukola/base=dislipidemie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...47 >

1,157 matches

Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416

actual, există controverse privind necesitatea unui tratament agresiv la acest segment de populație. Acest aspect particular este descris ca „paradoxul risc -tratament”, având în vedere că pacientul vârstnic prezintă un risc major de mortalitate prin diverse afecțiuni cardiovasculare aterosclerotice consecutive dislipidemiei, dar nu primește trata - ment optim dozat. Se consideră că acest fapt s-ar datora insuficienței dovezilor privind impactul tratamentului dislipidemiei asupra progresiei aterosclerozei, îngrijorării privind posibilele reacții adverse ale terapiei hipolipemiante sau privind raportul cost -eficiență al acestei terapii

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-tratament”, având în vedere că pacientul vârstnic prezintă un risc major de mortalitate prin diverse afecțiuni cardiovasculare aterosclerotice consecutive dislipidemiei, dar nu primește trata - ment optim dozat. Se consideră că acest fapt s-ar datora insuficienței dovezilor privind impactul tratamentului dislipidemiei asupra progresiei aterosclerozei, îngrijorării privind posibilele reacții adverse ale terapiei hipolipemiante sau privind raportul cost -eficiență al acestei terapii la vârstnic (2,8,9). 4.2. Profilul lipidic și riscul cardiovascular la vârstnici Profilul lipidic variază cu vârsta și sexul

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
5.201 de pacienți vârstnici, cu o perioadă de urmărire de 7 ani i jumătate, Psaty și colabo - ratorii săi au arătat o asociere directă puternică între valorile scăzute ale HDL -colesterolului și riscul crescut de infarct miocardic (23). Managementul dislipidemiei la vârstnici include o abordare comprehensivă, care trebuie să includă evaluarea factorilor de risc cardiovascular, cu aprecierea riscului global și calcularea țintelor terapeutice ale profilului lipidic. Decizia privind tratamentul dislipidemiei la pacientul vârstnic, precum și valoarea țintă a lipidelor serice trebui

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
HDL -colesterolului și riscul crescut de infarct miocardic (23). Managementul dislipidemiei la vârstnici include o abordare comprehensivă, care trebuie să includă evaluarea factorilor de risc cardiovascular, cu aprecierea riscului global și calcularea țintelor terapeutice ale profilului lipidic. Decizia privind tratamentul dislipidemiei la pacientul vârstnic, precum și valoarea țintă a lipidelor serice trebui să se bazeze pe reco- mandările actuale ale National Cholesterol Education Program (NCEP), Adult Treatment Panel (ATP III) și Expert Panel (24). Principala țintă în tratamentul dislipidemiei este LDL colesterolul

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
Decizia privind tratamentul dislipidemiei la pacientul vârstnic, precum și valoarea țintă a lipidelor serice trebui să se bazeze pe reco- mandările actuale ale National Cholesterol Education Program (NCEP), Adult Treatment Panel (ATP III) și Expert Panel (24). Principala țintă în tratamentul dislipidemiei este LDL colesterolul. Ghidurile NCEP/ATP III recomandă ca tratamentul hipolipemiant să vizeze valori țintă ale lipidelor serice similare la vârstnic cu populația de vârstă medie (tabelul 4.1) (24). La pacienții vârstnici este dificil de diferențiat între prevenția primară

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
aceea, terapia hipolipemiantă trebuie avută în vedere la pacienții vârstnici, atât la cei cu boală clinic manifestă, cât și la cei cu ateroscleroză subclinică ce sunt la risc crescut, estimat pe baza evaluării riscului cardiovascular global. Tratamentul pacienților vârstnici cu dislipidemie trebuie să fie individualizat, avându se în vedere comorbiditățile, speranța de viață, calitatea vieții și preferințele pacienților. Gravina și colaboratorii săi subliniază că decizia privind implementarea tratamentului dislipidemiei la vârstnici trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte (26): - speranța de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
crescut, estimat pe baza evaluării riscului cardiovascular global. Tratamentul pacienților vârstnici cu dislipidemie trebuie să fie individualizat, avându se în vedere comorbiditățile, speranța de viață, calitatea vieții și preferințele pacienților. Gravina și colaboratorii săi subliniază că decizia privind implementarea tratamentului dislipidemiei la vârstnici trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte (26): - speranța de viață; - vârsta biologică și capacitatea funcțională; - rolul bolii cardiovasculare la vârstnic; - prevalența dislipidemiei la vârstnic; - eficiența tratamentului (26). Un raționament clinic corect și comunicarea permanentă cu pacientul vârstnic

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
calitatea vieții și preferințele pacienților. Gravina și colaboratorii săi subliniază că decizia privind implementarea tratamentului dislipidemiei la vârstnici trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte (26): - speranța de viață; - vârsta biologică și capacitatea funcțională; - rolul bolii cardiovasculare la vârstnic; - prevalența dislipidemiei la vârstnic; - eficiența tratamentului (26). Un raționament clinic corect și comunicarea permanentă cu pacientul vârstnic permit alegerea schemei terapeutice adecvate. În ceea ce privește tratamentul farmacologic al dislipidemiei, la vârstnici trebuie avute în vedere polifarmacia, afectarea funcției renale și/ sau hepatice, raportul între

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
26): - speranța de viață; - vârsta biologică și capacitatea funcțională; - rolul bolii cardiovasculare la vârstnic; - prevalența dislipidemiei la vârstnic; - eficiența tratamentului (26). Un raționament clinic corect și comunicarea permanentă cu pacientul vârstnic permit alegerea schemei terapeutice adecvate. În ceea ce privește tratamentul farmacologic al dislipidemiei, la vârstnici trebuie avute în vedere polifarmacia, afectarea funcției renale și/ sau hepatice, raportul între masa grasă și masa slabă, precum și masa musculară și capa - citatea de absorbție intestinală (27). 4.3. Tratamentul farmacologic al dislipidemiei 4.3.1. Statinele

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
În ceea ce privește tratamentul farmacologic al dislipidemiei, la vârstnici trebuie avute în vedere polifarmacia, afectarea funcției renale și/ sau hepatice, raportul între masa grasă și masa slabă, precum și masa musculară și capa - citatea de absorbție intestinală (27). 4.3. Tratamentul farmacologic al dislipidemiei 4.3.1. Statinele Deși sunt disponibile multiple clase de medicamente pentru tratamentul dislipidemiei la vârstnici, statinele reprezintă clasa cel mai intens studiată și constituie prima opțiune terapeutică pentru majoritatea pacienților vârstnici, atât în prevenția primară, cât și în cea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
renale și/ sau hepatice, raportul între masa grasă și masa slabă, precum și masa musculară și capa - citatea de absorbție intestinală (27). 4.3. Tratamentul farmacologic al dislipidemiei 4.3.1. Statinele Deși sunt disponibile multiple clase de medicamente pentru tratamentul dislipidemiei la vârstnici, statinele reprezintă clasa cel mai intens studiată și constituie prima opțiune terapeutică pentru majoritatea pacienților vârstnici, atât în prevenția primară, cât și în cea secundară a bolilor cardiovasculare, existând multiple studii clinice care susțin această recomandare. În plus

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
piatra de temelie a tuturor programelor de prevenție la vârstnici. Ghidurile National Cholesterol Education Program (NCEP), Expert Panel on Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Cholesterol in Adults [Adult Treatment Panel (ATP)-III] recomandă în managementul oricărui pacient cu dislipidemie, indiferent de vârstă, inițierea măsurilor privind schimbarea stilului de viață (24). Activitatea fizică a demonstrat beneficii atât asupra profilului lipidic, cât și a calității vieții și statusului funcțional al pacientului vârstnic. Exercițiile fizice incluse în programele de reabilitare cardiovasculară la

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
339 femei cu vârsta cuprinsă în intervalul 70-90 ani, desfășurat în 11 țări europene, a arătat că aderarea la dieta mediteraneeană este asociată cu scăderea mortalității de cauză cardiovasculară cu peste 50% (119). Dieta . Recomandările actuale prevăd ca pacienții cu dislipidemie să urmeze o dietă săracă în grăsimi saturate, în carbohidrați și bogată în proteine (117,120,121). Aportul caloric trebuie să provină din alimente bogate în carbohidrați cu structură complexă, precum fruc - tele, legumele și cerealele integrale. Acizii grași omega

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
trigliceridelor cu 25 -30% (117) . Fibrele solubile determină reducerea LDL-colesterolului cu 5-20%. Includerea în dietă a stanolilor și ste- rolilor din plante determină, de asemenea, reducerea LDL-colesterolului cu 6-15%. 4.5. Concluzii În ciuda multiplelor dovezi privind beneficiile tratamentului agresiv al dislipidemiei, pacien ii vârstnici sunt trata i suboptimal. Ghidarea tratamentului hipolipemiant pe baza scorurilor de risc este dificil de realizat la vârstnici, deoarece înaintarea în vârstă atrage după sine un risc cardiovascular înalt, consecință a unor factori de risc multipli care

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
tratamentul fiind strict indivi- dualizat și trebuind să aibă în vedere vârsta biologică, comorbiditățile asociate, interacțiunile- medicamentoase, speranța de viață estimată, calitatea vieții și raportul risc-beneficiu. Măsurile care vizează schimbarea stilului de viață reprezintă piatra de temelie a tratamen- tului dislipidemiei, motiv pentru care trebuie recomandate tuturor subiecților, indiferent de vârstă. Subiecții vârstnici cu risc cardiovascular înalt este necesar să primească suplimentar și tratament farmacologic. Recomandările actuale prevăd inițierea tratamentului cu statine ca agenți de primă linie în dislipidemia la vârstnici

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
tratamen- tului dislipidemiei, motiv pentru care trebuie recomandate tuturor subiecților, indiferent de vârstă. Subiecții vârstnici cu risc cardiovascular înalt este necesar să primească suplimentar și tratament farmacologic. Recomandările actuale prevăd inițierea tratamentului cu statine ca agenți de primă linie în dislipidemia la vârstnici. La ace ti bolnavi, statinele au dovedit în multiple studii un raport risc-beneficiu, dar și unul cost-eficiență optim, atât în prevenția primară, cât și în cea secundară a bolilor cardiovasculare.

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484

zilei, indicând simultaneitatea anomaliilor, ceea ce impune asocierea insulinosecretantelor cu metformin sau tiazolidindione. Uneori această asociere se prescrie ca terapie primară. Strategia farmacoterapeutică din diabetul de tip 2 trebuie să fie integrată în contextul patogenetic al sindromului X metabolic. Acesta include dislipidemia, hipertensiunea, obezitatea abdominală, sindromul protrombotic, microalbuminuria și ateroscleroza accelerată (2). Aceste anomalii se întâlnesc frecvent în momentul depistării unei persoane cu diabet zaharat tip 2, ceea ce înseamnă că ele preced anomaliile toleranței la glucoză. Consecința terapeutică derivată de aici este

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
în momentul depistării unei persoane cu diabet zaharat tip 2, ceea ce înseamnă că ele preced anomaliile toleranței la glucoză. Consecința terapeutică derivată de aici este foarte clară (1-4): Concomitent cu hiperglicemia trebuie tratate toate componentele sin dromului X metabolic, adică : dislipidemia, hipertensiunea arterială, obezitatea, sindromul protrombotic. Pentru microalbuminurie nu există un tratament specific, ameliorarea ei rezultând din tratamentul conditiilor anterioare. Dacă există deja manifestările clinice ale com plicațiilor micro- și mai ales macrovasculare, evident vor fi tratate core spunzător (1-4). În

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
includere în stadii este dat de valorile glicemiei bazale. Aceasta îi conferă o largă aplicabilitate. Deoarece fiecărui stadiu îi corespund mai multe posibilități farmacoterapeutice, selecția medicamentelor este foarte importantă. Ea se va face în funcție de: prezența obezității / supraponderii, circumferinței abdominale ample, dislipidemiei [tabel 13.3] existența nefropatiilor sau hepatopatiilor [fig 13.2] valorile A1c corelate cu cele ale glicemiei bazale [tabelul 13.2] profilul glicemic și particularitățile medicației [detalii în text] În tabelul 13.2. se prezintă criteriile selecției în funcție de valorile glicemiei

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
glicemic posibil, adică glicemii normale sau aproape de normal. EFECTUL FARMACOTERAPIEI ASUPRA FACTORILOR DE RISC CARDIOVASCULAR (29,30) Efectul insulinei (29): Există evidențe directe că insulinoterapia în diabetul zaharat tip 2 reduce riscul apariției evenimentelor macrovasculare prin îmbunătățirea controlului glicemic și dislipidemiei asociată cu diabetul, deși efectele benefice sunt influențate semnificativ de creșterea în greutate. Se pare că insulinoterapiei nu induce hipertensiune. Ameliorarea controlului glicemic și lipidic poate explica beneficiul net asupra riscului cardiovascular. Efectul terapiei orale (30) În tabelele 13.18-20

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

poată realiza o predicție a incidenței bolii în diferite populații; asocierea să fie independentă atunci când se realizează controlul celorlalți factori de risc cunoscuți. Plecând de la aceste criterii au fost identificați o serie de factori majori de risc pentru boala coronariană: dislipidemia (2, 3, 4, 5), hipertensiunea arterială (6), fumatul (7, 8, 9, 10, 11) și diabetul zaharat (12, 13, 14). Pe lângă aceștia se mai adaugă lipsa activității fizice (15, 16, 17), obezitatea (18, 19), antecedentele familiale de boală cardiacă ischemică (20

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
preoperatorie a funcției pulmonare predispun la amplificarea disfuncției respiratorii post-by-pass cardiopulmonar prin scăderea clearance-ului secrețiilor pulmonare, anomalii ale raportului ventilație/perfuzie, hipoxie și insuficiență respiratorie. O dată instalat, sindromul de detresă respiratorie acută este grevat de o mortalitate postoperatorie precoce crescută. Dislipidemia Persistența dislipidemiei și absența unei terapii eficiente de normalizare a nivelului seric al lipidelor au drept rezultat instalarea bolii de grefon și progresiunea leziunilor aterosclerotice la nivelul arterelor coronare. În consecință crește riscul apariției accidentului coronarian și al decesului. Insuficiența

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
funcției pulmonare predispun la amplificarea disfuncției respiratorii post-by-pass cardiopulmonar prin scăderea clearance-ului secrețiilor pulmonare, anomalii ale raportului ventilație/perfuzie, hipoxie și insuficiență respiratorie. O dată instalat, sindromul de detresă respiratorie acută este grevat de o mortalitate postoperatorie precoce crescută. Dislipidemia Persistența dislipidemiei și absența unei terapii eficiente de normalizare a nivelului seric al lipidelor au drept rezultat instalarea bolii de grefon și progresiunea leziunilor aterosclerotice la nivelul arterelor coronare. În consecință crește riscul apariției accidentului coronarian și al decesului. Insuficiența renală Insuficiența

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
aterosclerotice cu reinstalarea condițiilor ce determină apariția anginei pectorale poate fi sugerată de vârstă, sex, distribuția leziunilor coronariene, elemente de agresivitate a procesului aterosclerotic (boală vasculară periferică, ateroscleroza aortei ascendente, leziuni coronariene distale), afecțiuni asociate precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia. Factori de risc pentru IMA (nonperioperator) după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului miocardic (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă de principalii factori de risc pentru boala coronariană. Astfel, antecedentele familiale, diabetul zaharat netratat

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de risc pentru IMA (nonperioperator) după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului miocardic (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă de principalii factori de risc pentru boala coronariană. Astfel, antecedentele familiale, diabetul zaharat netratat, persistența dislipidemiei și a hipertensiunii arteriale, fumatul cresc riscul apariției infarctului miocardic prin progresiunea leziunilor aterosclerotice de la nivelul arterelor coronare, precum și prin accelerarea degenerării ateromatoase a grafturilor venoase. Factori de risc pentru reintervenție după BAC Reintervenția pentru o nouă revascularizare miocardică după

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]