11,935 matches
-
uitat de toate și, ca un leu turbat, s a năpustit peste Dău și l-a bătut cu aceeași măsură cu care moșneagul l-a bătut pe Petruță al lui. Au stat la pat și copilul și moșneagul în urma acelei dispute. Dar pentru Lucache a urmat o săptămână grea, mai ales seara și noaptea, după spectacolul cu lovituri. Fiul moșneagului, Petrache Dău și cu nepotul moșneagului, Goldan, amândoi au venit cu felinarele aprinse să-l răzbune pe moșneag. Dar cum zicala
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
satele favorizate doreau ca drepturile odată câștigate să nu mai fie supuse unor noi modificări. Fără a mai redistribui toată Vrancea, satele încep să facă învoieli între ele (Stahl, 1998, vol. I, pp. 135-148). La 1840, pentru a pune capăt disputei legate de contribuția la cheltuielile comune, se șterg datoriile tuturor satelor, dovedindu-se încă o dată că norma egalitarismului era cel mai profund impregnată în comportamentul tuturor satelor devălmașe. Pentru a conluziona, nivelul constituțional crea în practică o serie de probleme
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
geniu pentru căteva ore. Profesorul: Un geniu care știe să cedeze dar care-și apără și dincolo de moarte teoriile, omul și viața pănă la implorare! Adam: Poate că dl.Evelin a fost puțin cam exagerat cu demonstrația fermă într-o dispută cu un geniu mort. Aurora: De fapt cu sufletul lui. Eva: Cu atăt mai mult... Aurora: Dar Evelin a știut cum să-l convingă dar mai ales cum să-i panseze rănile lui Darwin. Profesorul: Bine că n-am ajuns
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Aurora: Deci, acesta a fost și este marele Darwin, cu strămoșul nostru, cu evoluția și selecția naturală. Profesorul: Cu celebra luptă a tuturor împotriva tuturor și cel mai puternic învinge și merge mai departe prin istorie. Aurora: Văzănd și auzind disputa celor doi, înainte de a mai lua o pastilă, mă întreb: ce-i destinul? O luptă pentru supraviețuire? O luptă pentru a convinge omenirea de o teorie și să rămăi în istorie? Sau totul este o luptă permanentă doar pentru orgolii
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
gust. De asemenea, guvernele nu mai sunt atât de "independente" ca altădată; ele trebuie să țină cont de așteptarea opiniei publice; de aici și până la a negocia în piața publică, este, totuși, o cale lungă. De altfel, aceasta este o dispută la fel de veche ca și aceea privitoare la diplomația secretă: în Constituantă, Pétion32 și Volney 33 au atacat-o, susținând că Franței îi era suficient ca ea să fie justă. Rewbell 34 declara că o mare națiune nu ar trebui să
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Talleyrand impresiona prin felul deschis, direct, fără reticențe în care trata afacerile, arătând astfel că el era, în aceeași măsură, om de stat, dar și diplomat. Își exprima opiniile cu claritate, fără a se lăsa furat de diferite argumente și dispute; lordul Palmerston* a afirmat faptul că nu văzuse vreodată un om care să aibă mai puține pretenții și mai multă demnitate în întâlnirile diplomatice. Talleyrand poseda în cel mai înalt grad ceea ce îi plăcea să constate la tinerii din preajma sa
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
făcea astfel "intrarea". Toți ceilalți ambasadori, în trăsuri, îl însoțeau până acasă, la reședință. Acest exces de politețe, oarecum ostentativ, era, adesea, și prilej al unor conflicte, acești domni disputându-și frecvent autoritatea. Istoria diplomatică este plină de astfel de dispute. În anul 1661, la Londra, la numirea ambasadorului Suediei, oamenii contelui de Watteville și ambasadorul Spaniei, s-au certat aprig cu lacheii contelui d'Estrades, ambasadorul Franței; aceștia din urmă au tăiat hamurile de la trăsura ambasadorului spaniol. Au fost scoase
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
mai nemilos decât un visător care vrea să realizeze propria himeră. Se observa, într-adevăr, că cei mai înfocați în a combate ideea războiului dintre națiuni sunt tocmai cei care fabrică, cu plăcere, discordii civile. Lumea a fost parcă oferită disputei, iar omul a fost mereu ingenios în a găsi motive să urască și să lupte. Cu mult înaintea lui Rousseau, Montesquieu scrisese că, atunci când se află în colectivitate, oamenii își pierd sentimentul de teamă, iar starea de război este deja
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
mai periculoși, poate, decât adversarii; e vorba de acei oameni ai sistemului care și-au pus în ea speranțe extravagante și care își imaginează că ea ne va conduce la un fel de paradis terestru, unde nu vor mai fi dispute între națiuni. Acei entuziaști proclamă că, de aici înainte, rolul diplomației a luat sfârșit. La ce ar servi ea oare, dacă delegații tuturor națiunilor se vor întâlni, în fiecare an, la Geneva, în sala Reformării? Iată o idee "glumeață" despre
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
parlamentele, nu la tribună, ci pe culoare sunt practicate negocierile care pregătesc voturile decisive. Chiar dacă la Societatea Națiunilor nu e loc pentru diplomați, acolo va fi însă, întotdeauna, un loc pentru diplomație, atât timp cât prin diplomație se înțelege intriga și apriga dispută a intereselor. Anumiți teoreticieni de la Societatea Națiunilor merg până la a suspecta popoarele de suficient dezinteres pentru a justifica sacrificiul lor personal. Ei cred că pe viitor, popoarele, detașate de trecutul lor, nu vor avea altceva de făcut decât să construiască
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Iată perspective care stârneasc teamă. Protecția mâinii de lucru americane împotriva concurenței impuse de rasa galbenă a creat deja între S.U.A. și Japonia o tensiune devenită (aproape) permanentă. A crede, așa cum o fac câțiva falși profeți, că însuși capitalismul crează disputa dintre națiuni, este pură imaginație. Muncitorii de pretutindeni sunt cei mai protecționiști dintre producători, fiind cei mai înverșunați împotriva accesului străinilor pe piața muncii. De altfel, California oferă o minusculă mostră din ceea ce ar putea deveni lupta economică dintre continente
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
care sînt parodia altor piese care...", notează el, vizibil intimidat de "viziunea" integralistă a oului lăsat să-și caute singur echilibrul într-un castron și care, eludînd faptul că totul e deja scris, e deja vorbit, ar tranșa problema celebrei dispute a întîietății. Ambiția lui Gârbea de a evidenția turgescența unor mari adevăruri prin tehnica grupării personajelor (de exemplu, "să scrie o carte în care Poirot, abatele Brown și domnul Holmes să colaboreze la elucidarea aceluiași caz", conduce la o libertate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
care așteaptă fără să intervină. Compromisul presupune stoparea sau amânarea unui conflict prin negocierea părților sau întervenția unei a treia părți, un conciliator, un arbitru care să le ajute să ia o decizie privind împărțirea resurselor și avantajelor aflate în dispută. Pentru a fi de durată, compromisul trebuie să fie reciproc avantajos, tranșat în interesul și cu acordul tuturor părților aflate în conflict. Competiția sau confruntarea presupune o poziție de avantaj, cu șanse de câștig, sau lipsa unei alternative; la ea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
să trăim, ni-l dictează. Binele reprezintă un meta-sens ce-și are rădăcinile în acest dialog pe care-l avem cu Străinul din noi; el se conturează în spațiul ce ia naștere "între" noi, în vidul pe care-l creează disputa noastră. Dacă definim esența unui om ca fiind gândirea, cum gândirea nu se naște decât cu ajutorul limbajului, iar limbajul își datorează existența faptului-de-a-fi-cu, societății, dialogului dintre oameni, atunci putem spune că a fi împreună cu Celălalt, fie și numai în dialog
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
are semnale prin care trădează ruptura dintre ceea ce afirmi și ceea ce crezi.) E una din zonele în care dialogul se transformă în raporturi de forță, esențial fiind un anume gen de putere ce poate fi comunicat. Într-o astfel de dispută nu mai trebuie să convingi, ci să-ți impui propriul tău punct de vedere. Impunerea perspectivei ia locul adevărului. Dus la extrem acest gen de putere capătă forma dictatură (în cadrul căreia o singură persoană dictează punctele de vedere) sau totalitarism
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
juridică), recunoscută de Consiliul Federal al Elveției. 2. Sediul CIO este la Lausanne, Elveția. 3. Misiunea CIO este de a conduce Mișcarea Olimpică în concordanță cu Carta Olimpică. 4. Deciziile CIO, luate în baza prevederilor Cartei Olimpice, sunt finale. Orice dispută relativă la aplicarea acestora sau interpretare poate fi rezolvată numai de Consiliul Executiv al CIO și, în cazuri limită, de arbitrarea în fața Curții de Arbitraj a Sportului (CAS).” (Carta Olimpică, www.olympic.org ) Pe de altă parte, prin activitățile pe
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
principiile fundamentale care au ghidat activitățile CIO pentru mai mult de 100 de ani. În ultimele două decade ale secolului XX, programele olimpice de marketing au jucat un rol important în posibilitatea Mișcării Olimpice de a învinge lipsa de unitate, disputa politică și perioada grea din punct de vedere financiar și de a servi cu succes la dezvoltarea mondială a sportului. Richard W. Pound, fost vice-președinte al CIO și fost președinte al Comisiei CIO de marketing, a declarat că: „În 1980
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
numărul CNO-urilor (peste 200), al disciplinelor sportive și al sportivilor, de popularitatea de care se bucură Jocurile și de interesul publicului și a mass mediei, de programul olimpic, de frumusețea ceremoniilor. Dar, în mod sigur, va fi mâhnit de disputele din jurul problemelor medicale, ale amatorismului, ale scandalurilor de corupție și de interesele factorilor politici. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 186 BIBLIOGRAFIE: 1. Alexandrescu, H. - Olimpiada ’ 80. jurnal de reporter, Editura Sport-Turism, București, 1982 2. Alexandrescu, H.
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a devenit proprietarul a trei fabrici japoneze care aprovizionează direct o companie locală de motociclete; simultan, a inițiat și o societate mixtă cu o mică fabrică japoneză; aceasta aduce capitalul și tehnologia, în timp ce producătorul american furnizează managementul și marketingul"126. Disputa pe piața automobilelor dintre producătorii americani și cei japonezi din anii '70 se diminuează în condițiile în care companiile concurează sau cooperează oriunde în lume și recunosc că diversificarea poate fi mai păgubitoare decât specializarea; ca atare, identificarea unui segment
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
în calitatea noastră de angajați, de manageri sau de cercetători ne-am aflat în fața dificultății de a înțelege și justifica ceea ce observăm sau experimentăm în viața organizațională. De exemplu, șefii noștri ne frustrează și ne dezamăgesc uneori; alteori, când avem dispute în grupul de lucru, ni se par ridicole unele poziții ale colegilor. În alte cazuri, ne întrebăm cum șefii noștri, niște oameni atât de inteligenți, fac lucruri atât de stupide, sau asistăm la conflicte între departamente sau între indivizi care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
colectiv, pe când climatul indică nivelul de realizare a acestora din perspectivă individuală. Analiza-diagnostic a culturii se aplică grupului prin descriere, iar analiza climatului constă în evaluarea percepțiilor subiective ale indivizilor. Cultura este mai degrabă o variabilă independentă. Climatul naște încă dispute, în sensul că pare a fi și independent și dependent, pare a fi și cauză și efect. Acest punct de vedere este susținut și de argumentul că organizații care au culturi diferite pot avea climate asemănătoare. Mai structurat, climatul se
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
forțat. În schimb, italienii au impresionat prin interesul arătat operei lui Noica. La un moment dat, polemică iscata între Roberto Scagno și Solange Daini (traducătoarea Devenirii intru ființă în italiană) i-a preschimbat pe români în spectatorii neputincioși ai unei dispute filologice prilejuite de simplă și atît de dificilă întrebare: Cum se traduce prepoziția "intru" în italiană? Răspunsul a cerut un sfert de oră de precizări terminologice și de detalii metodologice în țesătura cărora Scagno și Daini s-au lăsat prinși
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
al credinței dincolo de porțile bisericii, toate pozițiile au fost exprimate pe tonuri mai mult sau mai puțin vehemente. Primele pagini ale ziarelor au fost ținute zile bune de scandaluri privind oportunitatea construirii unei Catedrale a Neamului (ca să fim corecți, în dispută au fost mai mult locațiile propuse pentru înălțarea edificiului decât ideea în sine) sau obligativitatea elevilor cuprinși în diversele cicluri de învățământ de a studia religia în școli. România celor 20 de ani de tranziție a mai fost scena unor
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
română (el devenise cetățean al statului francez în 1952). Părerile s-au schimbat și în România, devenind mai favorabile sculptorului, cu timpul încercându-se chiar înduplecarea lui Brâncuși, prin intervenția ambasadorului României la Paris. Dar totul a fost zadarnic. Aceste dispute dovedesc faptul că Barbu Brezianu mai avea multe de făcut pentru a-și educa conaționalii. Traducerea Kalevalei, în versiunea lui Barbu Brezianu, a fost reeditată în anul 1999 (ortografia a fost adusă la zi, iar textul a fost revizuit și
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
admirația și repulsia - și în aceste două extreme spiritul trebuie să se comporte cu o egală putere. Omul sentimental e un degenerat dacă nu știe, iubind frumos, să urască admirabil...". Arghezi dă nume peste nume, și pare că intră în dispute mici. Însă o generalitate paradoxală, ca a poeziei făcute, în fond, din sentimentele unui singur om, te face să citezi, din marfa unor vechi pricini, cu prudență. Imposibil, cu situații și cuvinte de acum 70 de ani, să nu atingi
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]